Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș (ed. a II-a)/Împrumuturi din alte limbi

Conviețuiri cu populații de alte etnii Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș (ed.a II-a) de Dorin Ștef
Împrumuturi din alte limbi
Forme onomatopeice


Bulgărești[modifică]

babiță "rață" (< bg. babica); bâhă "presimțire" (< bg. buhu); braniște "moșie domnească" (< bg. branište); busuioc "plantă cu miros plăcut" (< bg. bosilek); cană "unitate de măsură pentru cereale" (< bg. kana); căpiță "claie din snopi de grâu sau fân" (< bg. kopica); cârstnic "cantor" (< bg. krăstnik); câș "de-a curmezișul" (< bg. kǔs); cergă "pătură groasă țesută din lână" (< bg. cerga); ceucă "stăncuță" (< bg. čavka); clacă "muncă prestată benevol în folosul cuiva" (< bg. tlaka); clenci "par pe care se pune iarba la uscat" (< bg. klinče); clipoci "a clipi des" (< bg. klepač); clisă "slănină" (< bg. klisa); cloșcă "găină care clocește" (< bg. kločka); cocean "știulete de porumb" (< bg. kočan); cocli "a sta, a zăcea" (cf. bg. kotljasvam); cocoșar "specie de pasăre siberiană" (< bg. kokošar); colnic "drum îngust ce trece peste un deal" (< bg. kolnik); comarnic "construcție ridicată în apropierea colibei păcurarilor" (< bg. komarnik); conopișniță "insectă dăunătoare plantelor" (< bg. konopištica); copcă "săritură pe care o fac animalele când fug repede" (< bg. kopka); cosâță "coadă de păr întoarsă în jurul capului" (< bg. kosica); costreie "sorg" (cf. bg. koštrjava); crac "picior" (< bg. krak); crâșnic "paraclisier" (< bg. krastnik); cucuruz "știulete de porumb" (cf. bg. kukuruz); desagă "traistă" (< bg. disagi); gadină "animal sălbatic" (< bg. gadină); gligan "porc mistreț" (< bg. gligan); glugă "țesătură din lână care acoperă capul" (< bg. glugla); greblă "unealtă agricolă" (< bg. greblo); griji "a (se) îngriji" (< bg. griža se); horă "dans" (< bg. horo); hulpav "mâncăcios" (cf. bg. hlupam); înșfăca "a prinde" (< din bg. hvaštam); jeg "murdărie" (< bg. žeg); jilav "umed" (< bg. žilav); lăpăi "a mânca zgomotos" (< bg. lapam); mărțână "cal slab" (< bg. marcina); meliță "unealtă cu care se bate cânepa" (< bg. melica); mezdri "a ciopli" (< bg. mezdrja); molcom "liniștit" (< bg. mǔlkom); năduși "a (se) sufoca" (< bg. naduša); năjit "nevralgie" (< bg. nežit); năpârli "a-și schimba părul" (< bg. nožica); otavă "iarba cosită a doua oară" (< bg. otava); pir "plantă erbacee perenă" (< bg. pir); pită "pâine" (< bg. pita); plaz "talpa plugului" (< bg. plaz); pop "stâlp" (< bg. pop); poteră "patrulă" (< bg. potera); prașcă "praștie" (< bg. praška); prihod "locul unde pasc vitele" (< bg. prohod); prilej "întâmplare" (< bg. prilež); pripor "povârniș" (< bg. pripor); puhab "afânat" (< bg. puhav); război "unealtă casnică de țesut" (< bg. razor); râni "a curăța" (cf. bg. rina); râșniță "moară mică" (< bg. răšnica); rudașcă "insectă din ordinul calopterelor" (< bg. rodačka); rujă "măceș, trandafir" (< bg. ruža); scoabă "crampon" (< bg. skoba); scorni "a născoci" (< bg. skorna); slăbănoagă "personaj mitologic" (< bg. slabonoga); slobod "liber" (< bg. sloboden); snagă "nărav" (< bg. snaga); sorcovi "a colinda" (< bg. survakam); stobor "par" (< bg. stobor); sucală "unealtă cu care se deapănă firul" (< bg. sukalo); surlă "aranjarea a tulpinilor de porumb în jurul unui copac" (< bg. zurla); șaică "luntre" (< bg. šajka); șatră "cort" (< bg. šatra); tărâță "înveliș al boabelor de cereale" (< bg. trici); uium "plată (în natură) de făină" (< bg. ujem); vâlfâ "duh" (< bg. vlahva); vârcolac "ființă fabuloasă, malefică" (< bg. vârkolak); vârtej "zăvor" (< bg. vărtež); vârtelniță "instrument pe care se pune tortul de cânepă" (cf. bg. vărtelka); vârzob "dispozitiv care se atașează la încălțăminte" (< bg. vǔrzop); vrană "cep" (< bg. vrana); zălud "nebun" (< bg. zaludo, zaluden); zbârci "a face cute" (< bg. sbărča).

Cuvinte bulgărești împrumutate din limba română (cu etimon atestat în graiurile maramureșene): bg. burdei < rom. bordei; bg. bordei < rom. bujdei "construcție pentru uscarea fructelor"; bg. buza "obraz" < rom. buză; bg. karuca < rom. car "vehicul cu patru roți"; bg. karticka "carte de vizită" < rom. carte; bg. kăpăcin < rom. căpățână; bg. kapuš, kapǔška < rom. căpușă "specie de arahnidă"; bg. kecer < rom. chiceră "vârf, culme"; bg. koptor "balegă uscată" < rom. cuptor; bg. kulastra < rom. curastă "laptele din primele zile după fătare"; bg. galbin "ducat" < rom. galben; bg. mam-, mamuliga < rom. mămăligă; bg. moc < rom. moț; bg. must < rom. must; bg. mut < rom. mut; bg. pana < rom. pană; bg. pakura < rom. păcură; bg. pazitor < rom. păzitor "paznic"; bg. speteaza < rom. spată "piesă la războiul de țesut"; bg. turla < rom. turtă "prăjitură"; bg. urda < rom. urdă; bg. vatra < rom. vatră.

Sârbești[modifică]

berci "crainic, vestitor" (< srb. birič); birt "crâșmă" (< srb. birt); brâncă "boală contagioasă" (cf. srb. brnka); breană "mreană" (< srb. mrëna); broazbă "căpățână de varză" (< srb. broskva); bruj "bulgăre de pământ" (< srb. bruš); buburuză "pete mici datorate pojarului" (cf. srb. baburica); calapăr "plantă ierboasă perenă" (< srb. kaloper); cârcă "sarcină" (< srb. krkr); ciocârlan "pasăre de culoare brun-cenușie" (< srb. čevrljuga); ciucalău "știulete de porumb" (cf. srb. čukur); ciuli "a se apleca" (< srb. čuljiti); ciup "moț" (< srb. čup); clocotici "zurgălău, clopoțel" (cf. srb. klokočika); cobi "a prevesti ceva rău" (< srb. kobiti); comănac "pălărie călugărească" (< srb. kalamank); costrâș "biban" (< srb. kostreš); drugă "fus mare" (< srb. druga); grăi "a spune" (< srb. grajati); greben "pieptene" (< srb. greben); jig "amăreală la stomac" (< srb. žig); loitră "părțile laterale ale carului" (< srb. lo(i)tra); lulă "cep la butoi" (< srb. lula); mătrăși "a cheltui, a risipi" (< srb. potrošiti); mârli "a se împreuna" (< srb. mrljati); mlădiță "copil, urmaș" (< srb. mladica); odor "lucru de preț" (< srb. odor); ogrinji "resturi de fân" (< srb. ogrizine); pătac "monedă austriacă" (< srb. petak); pârci "a se împerechea" (< srb. prč); perină "pernă" (< srb. perina); pravăț "drum drept" (< srb. pravac); scrije "felie, bucată" (< srb. skriška); seci "loc defrișat într-o pădure" (< srb. seča); șălitră "băț de chibrit" (< srb. šalitra); șperlă "cenușă fierbinte" (cf. srb. sprljiti); târlă "staul" (cf. srb. trlo); topilă "groapă cu apă unde se pune cânepa la topit" (< srb. topilo); treasc "tun mic" (< srb. tresk); turiță "plantă erbacee cu flori albe" (< srb. turica); țarină "locul oprit de la pășunat" (cf. srb. carina); vârc "rid, zbârcitură" (< srb. vrka); vârsta "a țese cu dungi" (< srb. vrstati); vârstă "dungă, linie" (< srb. vrsta); vârșă "unealtă de pescuit" (< srb. vrša); vraniță "poartă la intrarea în curtea casei" (< srb. vratnica); zărăsti "a se rătăci" (< srb. zarasti); zglăvoacă "specie de pește" (< srb. glavoč).

Cuvinte sârbești împrumutate din limba română (cu etimon atestat în graiurile maramureșene): srb. bač < rom. baci; srb. birtaš < rom. birtaș "cârciumar"; srb. kerpuša < rom. căpușă "specie de arahnidă"; srb. ča < rom. cea "strigăt cu care se mână animalele de povară la dreapta"; srb. čura < rom. ciur "sită"; srb. glindura < rom. ghindură "nod, umflătură"; srb. laja < rom. lai "negru amestecat cu alb"; srb. mamaljuga < rom. mămăligă; srb. stira < rom. stână.

Rusești[modifică]

bâzdări "a fugi, a alerga" (< rus. bzdryt); bic "taur" (cf. rus. byk); bolotău "mlaștină, baltă" (< rus. boloto); brișcă "trăsură mică" (< rus. bricika); budă "cocioabă, colibă" (< rus. buda); buhai "taur" (< rus. buhay); călbaș "caltaboș" (< rus. kolbasa); cernă "negru" (< rus. černǐ); ciornă "neagră la cap" (< rus. černyǐ); ciornei "brunet, negricios" (< rus. čern); cocioarvă "vătrai" (< rus. kočerga); colb "praf" (< rus. kolob); colhoz "formă sovietică de asociere a terenurilor agricole" (< rus. kolhoz); comandir "comandant" (< rus. komandir); copcă "scoabă folosită pentru fixarea grinzilor" (< rus. kopka); crainic "vestitor" (< rus. krajnik); gorgan "movilă" (< rus. kurgan); grohot "grohotiș" (< rus. grohot); lom "crengi uscate și rupte" (< rus. lom); mișină "provizii de cereale sau alimente" (cf. rus. mâșina); mondir "manta soldățească" (< rus. mundir); ohotnic "vânător" (< rus. ohotnic); permeci "a se strica, a se schimba" (cf. rus. ipimocit); piroșcă "sarma" (< rus. pirožki); pișcar "țipar" (< rus. piškari); pol "monedă în valoare de 20 de lei" (< rus. pol); potricală "sulă" (< rus. potroh); raion "unitate administrativă" (< rus. raion); raniță "rucsac militar" (< rus. ranec); scatoalcă "lovitură dată cu pumnul sau palma" (< rus. șkatulka); șmotru "curățenie" (< rus. smotruv); ucraineț "ucrainean" (< rus. ukraineti).

Cuvinte rusești împrumutate din limba română (cu etimon atestat în graiurile maramureșene): rus. ruptaš "contribuabil" < rom. rumpe "a rupe"; rus. cap < rom. țap; rus. urda < rom. urdă; rus. vatrucha < rom. vatră.

Neogrecești[modifică]

arvună "plată anticipată" (< ngr. arravona); boscoană "farmec, vrajă" (comp. cu ngr. baskania); chindisi "a broda" (< ngr. khento); colțun "ciorapi scurți" (< ngr. kaltsuni); dihonie "vrajbă" (< ngr. dihonia); dragoman "conducătorul unei lucrări forestiere" (< ngr. dragomanus, dragumanus); grămătic "secretar într-o cancelarie boierească" (< ngr. ghrammatikos); litără "litru" (< ngr. litra); mamoș "medic ginecolog" (< ngr. mammos); oleacă "puțin" (< ngr. olighaki); ovreu "evreu" (< ngr. ovrios); plomân "plămân" (< ngr. plemoni); sărindar "rugăciune de pomenire" (< ngr. sarandari); sclifosi "a se smiorcăi" (< ngr. skivoso); șălatră "plantă legumicolă erbacee" (< ngr. salata); știmă "zână de apă" (< ngr. shima); țol "covor" (< ngr. tsoli, tsuli); ursi "a hărăzi" (< ngr. oriso); venetic "străin" (< ngr. venetikos).

Cuvinte grecești împrumutate din limba română (cu etimon atestat în graiurile maramureșene): ngr. furka "spânzurătoare" < rom. furcă; ngr. gkussa < rom. gușă; ngr. moyma "vrăjitoare" < rom. mumă; ngr. moytos < rom. mut; ngr. ravási "scrisoare, bilet" < rom. răvaș.

Turcești[modifică]

aglică "ciuboțica-cucului" (< tc. aklik); alaci "bălțat, amestecat" (< tc. alaça); arpagic "ceapă mică" (< tc. arpacek); avam "prea mult, grozav" (< tc. avvan); baltag "topor cu coadă lungă" (< tc. baltak); beci "pivniță; arest" (< tc. (cuman.) beč); cărăjea "plantă erbacee decorativă" (< tc. karaga); chiabur "țăran înstărit" (< tc. kiabir, kebir); chimion "plantă erbacee cu semințe ce conțin ulei eteric" (< tc. kymion); chirpici "lut amestecat cu paie și bălegar" (< tc. kerpiç); cioareci "pantaloni de lână ce se poartă iarna" (< tc. čaryk); comedie "întâmplare hazlie" (< tc. comedya); covată "recipient" (< tc. kovata, kuvata); darac "utilaj de prelucrat lâna" (< tc. tarak); diliu "nebun" (< tc. deli); gherdan "salbă de mărgele" (< tc. gerdan); haram "jaf, pradă" (< tc. haram); hodaie "casă izolată" (< tc. oda); mintean "cojoc cu pieptar" (< tc. mintan); năframă "batic" (< tc. mahrama); rif "unitate de măsură pentru lungime" (< tc. rif, irif); sobă "instalație de încălzit" (< tc. soba); șaică "luntre" (< tc. saika); tarhon "plantă erbacee din familia compozitelor" (< tc. tarhun); toi "ceartă" (< tc. toy); tojmagi "tăiței" (< tc. tutmac); uluc "jgheab din scânduri" (< tc. oluk); zăgan "vultur bărbos" (< tc. zagan).

Poloneze[modifică]

- Împrumuturi certe: lotru "hoț, bandit" (cf. pol. lotr); potor "monedă veche de cupru" (< pol. poltora); scumpie "arbore cu flori mirositoare" (< pol. skapia); staroste "persoană care conduce ceremonia nunții" (< pol. starosta); șalău "monedă veche de aramă" (< pol. szalag); șălitră "băț de chibrit" (< pol. salitra); șlică "bască" (< cf. pol. szlyk); șold "șunca de porc care se pune la murat" (< pol. szoldra); verș "bocet" (< pol. wiersz); zlot "nume dat odinioară unei monede austriece" (< pol. zloty).

- Împrumuturi probabile: arândă "arendă" (cf. pol. arenda); babă "femeie bătrână" (cf. pol. baba); bic "taur" (cf. pol. byk); călbaș "caltaboș" (< pol. kielbasa); costrâș "biban" (cf. pol. kosztur "biban"); gălușcă "preparat culinar" (cf. pol. galuszka); groș "monedă de argint" (< pol. grosz); hrișcă "plantă alimentară" (< pol. hryczka "grâu grecesc"); larmă "gălăgie, tărăboi" (< pol. larma).

Cuvinte poloneze împrumutate din limba română (cu etimon atestat în graiurile maramureșene): pol. baca < rom. baci; pol. buzia "guriță" < rom. buză; pol. ko¬pirnak, kopirdan "copil nelegitim" < rom. copil "bastard"; pol. frymušny "capricios, delicat" < rom. frumoasă; pol. arbuz < rom. harbuz "dovleac"; pol. magura, makura < rom. măgură "movilă, colină"; pol. dial. mierynda < rom. mălai; pol. bakieska < rom. oacheș "oaie cu pete negre în jurul ochilor"; pol. putyra < rom. putină "vas de lemn"; pol. ryndza < rom. rânză "pipotă"; pol. cap < rom. țap; pol. cara < rom. țară; pol. horda < rom. urdă; pol. watra < rom. vatră; pol. dziama < rom. zamă "supă".

Sârbo-croate[modifică]

doniță "găleată de lemn" (< scr. dojnoka); gândac "șarpe" (< scr. gundelj); lipie "pâine rotundă și plată" (cf. scr. lepinja); ogoi "a (se) potoli" (< scr. ugojiti); ortac "tovarăș de muncă" (< scr. ortak); otic "săpăligă cu care se curăță plugurile de pământ" (< scr. otik); pârli "a (se) arde" (< scr. prljiti parlja); peleș "ciucure" (< sl. peleš); scai "plantă cu spini" (< scr. čkalj); sclepț "insectă dipteră" (< srb. slepica); stelniță "ploșniță" (< sl. stĕnica); șiță "șindrilă" (< scr. štica).

Cuvinte sârbo-croate împrumutate din limba română (cu etimon atestat în graiurile maramureșene): scr. lušija, liksija < rom. leșie "soluție alcalină"; scr. cáp < rom. țap; scr. urda < rom. urdă; scr. vatra < rom. vatră.

Cehe[modifică]

- Împrumuturi certe: chisăliță "borș de tărâțe" (< ceh. kiselyce "zeamă acră"); hlizi "a râde de nimicuri, a chicoti" (cf. ceh. liziti);

- Împrumuturi probabile: cotruț "ungheț" (< ceh. donice "vas"); turș "pădure tânără" (cf. ceh. trs "viță-de-vie");

Cuvinte cehe împrumutate din limba română (cu etimon atestat în graiurile maramureșene): ceh. bača < rom. baci; ceh. žinčica < rom. jintiță "produs lactat"; ceh. lajka < rom. lai "negru amestecat cu alb"; ceh. mahura < rom. măgură "movilă, colină"; ceh. strunga < rom. strungă; ceh. tanystra < rom. traistă "sac mic"; ceh. cap < rom. țap.

Franceze[modifică]

- Împrumuturi certe: antras "antrax" (< fr. anthrax); antreu "vestibul, hol" (< fr. entrée); asmă "astmă; nădușală" (< fr. asthme); batoză "treierătoare" (< fr. batteuse); buceardă "ciocan dințat utilizat de pietrari" (cf. fr. boucharde); bufet "dulap de sufragerie unde se ține vesela" (< fr. bufet); cidru "băutură obținută prin fermentarea sucului de mere" (< fr. cidre); coperativă "magazin de desfacere" (< fr. cooperative); dietă "parlament regional" (< fr. diéte); dispensar "instituție sanitară" (< fr. dispensaire); dom "casă, locuință" (< fr. dôme); germănar "luna martie" (fr. germinal); grotă "peșteră" (< fr. grotte); lavoar "lighean" (< fr. lavoir); verandă "antreu, hol" (< fr. veranda).

- Împrumuturi probabile: criptă "cavou subteran construit sub o biserică" (< fr. crypte); curator "persoană care administrează fondurile bisericii" (< fr. curateur); jurat "pretor" (< fr. jure); roză "trandafir" (< fr. rose); tablă "carte funciară" (< fr. table).

Italiane[modifică]

- Împrumuturi certe: cănțălarie "primărie, administrație locală" (< it. cancellaria); căplan "capelan" (< it. capellano); centi "centimetru" (< it. centi-); ciung "lipsit de un braț" (cf. it. cionco "mutilat"); cordohan "piele de capră tăbăcită" (< it. cordovano); lance "bota păcurarului; armă" (< it. lancia); larice "brad roșu" (< it. larice);

- Împrumuturi probabile: ariște "închisoare" (< it. aresto); bandă "taraf (< it. banda); boarșe "testicule" (cf. it. borse "pungă”); cerca "a cerceta, a iscodi" (cf. it. cercare "a căuta"); danț "dans, joc" (cf. it. danza); destrăbăla "a se deda la practici imorale" (probabil din it. (s)traballare); fusaiol "greutate pentru războiul de țesut" (cf. it. fusaiola "greutate de metal"); măieran "plantă erbacee cu miros plăcut" (< it. maggiorana); pătac "monedă austriacă" (cf. it. patacca); poc "pachet, colet" (< it. pacco); rozar "legătură de mărgele" (< it. rosario); șpesa "a cheltui" (cf. it. spesa "cheltuială, cost"); șpur "bastard" (cf. it. spurio, sespurio); tabulație "carte funciară" (cf. it. tabulazione); verandă "antreu, hol" (< it. veranda).