Despina Doamna
Dedicație P. S. S. Ghenadie II, Episcop al Argeșului
Pe-al Argeșului verde mal,
Sub coasta unui mândru deal,
Neagoe, Domnul înțelept,
Cel bun creștin și jude drept,
O mânăstire-a început
Cum ochi de om n-a mai văzut
În depărtatul răsărit,
Nici în apusul iscusit.
Și s-a nălțat cea mânăstire
Spre a întregii lumi uimire:
Cu turle nalte, răsucite,
Cu mândre cruci și măiestrite
În aur peste tot suflate,
Cu uși de meșteri mari săpate,
Și cu ferestre dăltuite
Cu porumbei împodobite
Toți poleiți, și toți în cioc
Cu clopoței trecuți prin foc,
Ce la suflarea cea de vânt
Vădesc la toți pe-acest pământ
Cum e în lumea cea cerească
Cântarea dulce îngerească.
Dar astă mândră mânăstire
Departe e de săvârșire,
Și visteria e sleită
Domneasca pungă e golită.
Și șade Vodă întristat
În al boierilor săi sfat,
Căci mulți din cei cel înconjoară
Îi zic să puie bir pe țară,
Ca doar acea sfântă mânăstire
Ajunge-va la săvârșire.
Despina, Doamna lui Neagoe
Știind a țării greu nevoie,
Atunci în sfat se arăta
Și cu blândețe cuvânta:
«Nu pune biruri peste țară,
«Căci ele, bune Domn, omoară
«În biet pălmașul muncitor»
«Al muncii sfânt și mare dor!
«Cunoști că cela ce muncește,
«Mai mult și vatra își iubește,
«Și pe copii și pe soție,
«Și strămoșeasca lui moșie.
«Și-i drept ca omul muncitor
«Să-și guste roada din ogor,
«Să aibă udătură-n oală
«Și nici să-i fie casa goală.
«Dar nici măreața mânăstire,
«Ce-n viitor are menire
«A arăta că prin credință
«Drept merge omul spre putință,
«Să nu stea numai începută;
«Și iar... nu trebuie făcută
«Cu-mbucătura celui care
«Abia îmbucătură are...
«Deci, iată ce-am găsit cu cale:
«Dau haine scumpe și paftale,
«Dau diamante și inele,
«Cercei, și lucrurile mele
«Ce-s mai de preț, le dau de voie,
«Să scap și țara de nevoie
«Să duc și sfânta mânăstire
«L-a ei deplină săvârșire.»
Macarie cel iscusit
Al țării blând Mitropolit
la Doamnă-nduioșat căta
Și părintește cuvânta:
«Să-ți dea Domnul, după faptă...
«Vorbirea ta a înțeleaptă!»
Lui Vodă zice: «E cu cale
«Și dreaptă vrerea soaței tale.»
În spre boieri apoi se-ntoarce
Și ca un sfânt cu graiul toarce:
«Iar voi boieri să vă plecați,
«De buna-i vorbă s-ascultați.
«Și toți încrezători să fim,
«Și cerului să mulțămim,
«Că Vodă are o soție,
«Ce ca și însuși Vodă știe
«Din suflet a simți cu noi...
«Și-o dor a neamului nevoi!»
Mai 1889, București.