Sari la conținut

Debutul lui Alexandru Mocioni în Camera Ungară

[Debutul lui Alexandru Mocioni în Camera Ungară]
de Alexandru Mocioni

24 noiembrie 1868

13303[Debutul lui Alexandru Mocioni în Camera Ungară]Alexandru Mocioni

«Rezervându-mi dreptul să vorbesc românește, în limba mea maternă, folosesc de astădată limba maghiară, numai din motive de oportunitate (întreruperi: în înțelesul legii!) pentru a declara pe scurt, că părtinesc moțiunea colegului deputat Stratimirovici, respective Gojdu.»

«Onorată Cameră! Am auzit multe lucruri, care nu țin strict de obiect. Domnul Stefanides, între alții, a pus discuțiunea pe un astfel de teren pe care demnitatea mă oprește să-l urmez (ilaritate), de aceea voiu vorbi strict la obiect.»

«Onorată Cameră! Precum știm, în țări constituționale, în cari există numai o națiune, numirea generică a acestei națiuni, sau a poporului constituțional e nu numai inutilă, cât și neobișnuită. În Ungaria, unde trăiesc mai multe națiuni împreună, țin de incorect, după modesta mea părere, ca totalitatea acestor națiuni să poarte numele genetic al unei națiuni aflătoare în minoritate (ilaritate).»

«Pentrucă, într-adevăr, expresiunea «națiunei maghiare», folosită în acest paragraf a proiectului de adresă, -sau însemnează că numai națiunea maghiară se adresează monarhului, sau că întreaga populațiune a Ungariei e maghiară. Eu așa cred, că și unul și altul dintre aceste înțelesuri se lovește de realitatea faptelor, și chiar nu numai pentru aceasta n'ar avea loc în adresă. Dar, care e consecința acestui fapt? Dacă primul înțeles e dătător de directivă, celelalte națiuni afară de cea maghiară fiind excluse, deși fără drept, nu pot să primeasă adresa de a lor, tocmai din acest motiv. Dacă luăm din contră cazul al doilea, dat fiind că în aceasta se cuprinde o oarecare maghiarizare, deși numai nominală, și astfel se cuprinde în ea un atac la sentimentele lor naționale, - națiunile nu pot să sancționeze însăși acest atac, prin acceptarea adresei.»

«Onorată Cameră! Eu așa cred, că nu poate fi considerată ca dorință nemodestă cererea unei națiuni, ca să fie numită pe numele ei; dar cu atât mai puțin poate fi considerată națiunea, care nu cere această, ci cere numai să nu fie numită cu nume străin (Zgomot, întreruperi: maghiarul e străin?)»

«Observarea domnului deputat Makay, că el vede cum noi prin aceasta ne îndreptăm armele spre interior, într-adevăr nu o înțeleg. S-a atins și chestia, că oare sunt într-adevăr sau nu sunt mai multe națiuni? Așa cred că e păcat să vorbim pe tema aceasta, pentrucă chestia e de mult rezolvită, iar pentru cine nu e încă rezolvită, acela cred că nici astăzi nu se va convinge despre aceasta.»

«Stimatul coleg Szentkiraly Mor (ilaritate: să auzim) zicea că el s'ar mulțămi cu propunerea lui Gojdu, dacă rămânea nemotivată. (Întreruperi: dacă nu se motiva astfel!). Da, dacă nu se motiva astfel. Eu tocmai părerea aceasta nu o împărtășesc; pentrucă doară orice chestie trebuie motivată și nu are nici o influență faptul, că unul aduce un motiv, altul, altul; dacă-l găsesc de bun și potrivit scopului îl primesc, chiar și din motive cu totul diferite, separându-mă și de întreaga Cameră (zgomot). Acestea mi-am ținut de dorință să vi le spun pe scurt.»

Ședința din 24 noiembrie 1868