De când te-ai dus
| De când te-ai dus de Cincinat Pavelescu |
De când te-ai dus,
Eu parcă sunt un cuib pustiu,
Sau mortul rece în sicriu
Pus.
Sau un izvor
Uitat sub ramuri despuiate,
În care frunzele picate
Mor!
De când te-ai dus,
Eu sunt un leagăn întristat,
Din care pruncul a zburat
... Sus!