Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privința drepturilor politice ce se cereau a se da evreilor

Jump to navigation Jump to search
Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privința drepturilor politice ce se cereau a se da evreilor
de Dimitrie Bolintineanu
În Opere, vol II, București: Scriitori Români, 1982, pp. 37-38.

În Eumenidele sau Satire Politice. Jurnal în versuri. I (1866), nr. 4 (Octombrie), p. 7.;


S-a citit în Siècle, hava diș franțuz,
Un articol mare, articol ursuz,
Scris de a ta mână foarte celebie.
Tu zici că românii sunt în barbarie
Sunt haini cu totul și mai habitir
Chiar decât felahii cei de la Misir,
Căci gonesc evreii din acele părți
Și le stric la havre și le ard la cărți.
Bre! Credeți voi poate ca s-aveți în har
Politice drepturi printr-un harmazar,
Se fiți bei acolo cum nu s-a văzut
Și aceste toate pentru-un împrumut!
Dar se poate-acolo drepturi s-aveți voi
Când aceste drepturi nu le-avem nici noi?
Voi la țara-aceea încă mai aveți
Havre și cu dânșii încă o duceți,
Iar noi musulmanii n-avem nici geamii,
NU ne lasă-n țară fără chezășii.
Și cu toate-acestea pentru acest drept
S-au luptat cinci veacuri cu noi pept la pept.
Și voi iaudii, fără de cavga,
Ați grezut d-a gata să mâncați halva?
Că-or să dea țara lor la iandii
Numai ca să treacă de mari celebi
În gazeta voastră cea cu marafet?
Ama cap la tine? Alah! Mahamet!
Ceea ce vor francii este zefzeclîc
Căci ei nu dau țara acești vlahi Bogdani
Decât cu-arma în mână, iară nu pe bani!
Mâne o să cereți chiar și la Stambul
Politice drepturi nefiind destul.
Să vedem acolo dintre iandii
Venind să ne zică: Cusum! Celebii!
Ca să le dăm drepturi, apoi mașata
Cu cilibilicu să fim ciulama!
Să vezi iandii printre musulmani
Pași, veziri ba incă și chiar șadrazami!
Taman! Tot atât ar fi să chemăm
Pe moscovi și țara placintă s-o dăm!
Musulmanii și vlahii nu sunt cilibii,
Cu prețul a se vinde către iandii!
Iată ce îți zicem, o, mare vechil,
În mehtupul nostru și-n al nostru stil.
Și dacă în țară ți-am zis vro câtiva
Că au țara-a vinde, o, vechil pașa,
Să nu crezi nimica, căci acei români
Fac zefuri cu tine și sunt mari ciapcâni!