Sari la conținut

Cântecul de leagăn

Cântecul de leagăn
de Iulia Hasdeu
Traducere de Bogdan Petriceicu Hasdeu. Revista nouă, an. IV, nr. 11 — 12, 15 februarie — 15 martie 1892.


Nani, nani, dormi,
odorașul scump,
al mamei odor,

În culcușul tău,
de vise cerești
legănat ușor!

Îngerul duios
peste fruntea ta
s-apleacă zâmbind,

Ș-aripa-i de-argint
pe-ai tăi ochișori
Îi flutură blând.

Nani, nani, dormi,
dormi netulburat
căci mama va sta,

De-a dragul privind
rumenele fragi
pe gurița ta.

Iat-o s-a deschis,
iat-o iar s-a strâns
plăpându-l boboc

Un trandafiraș
vesel zâmbitor
l-al soarelui foc!

Spicele de grâu
parcă moțăiesc
din cap lenevos;

Colo-n stejăriș
fâlfăie-n văzduh
fragedul miros,

Noaptea-ncetinel
Învălește tot
de jur-împrejur,

Galeș adiind
suflu-i răcoros
c-un tainic susur.

Paserea pe somn
Ș-asterne-nchizând
ochiul cel zglobiu,

Iar cernitul corb
s-ascunde pitiș
În zidul pustiu.

Din ascunzători
ies la lilieci,
zburând în târcol,

Și din când în când
al bufniței glas
cobește a gol

Dormi, puiuțul meu,
de luna din cer
privit drăgălaș;

Sufletu-ți în trup
e ca un altar
În sfântul lăcaș!

Somnul tău aș vrea
să fie ș-al meu:
somn nevinovat!

Tu dormi făr’ să știi
al lumii amar
Ș-al vieței păcat!

Nani, nani, dormi,
odorașul scump,
al mamei odor,

În culcușul tău,
de vise cerești
legănat ușor!...