Biblia 1914/Rut
CAP. 1.
[modifică]
Și a fost în zilele întru care cârmuiau judecătorii, s’a făcut foamete pre pământ, și a mers un om din Vitleemul lui Iuda, ca să lăcuiască în țarina lui Moav, el și femeia lui și doi fii ai lui.
2. Și numele bărbatului Elimeleh, și numele femeii lui Noemi, și numele celor doi feciori ai lui Maalon și Heleon, Efrateni din Vitleemul lui Iuda, și au venit în țarina lui Moav, și erau acolo.
3. Și a murit Elimeleh bărbatul Noemii, și a rămas ea cu cei doi feciori ai ei.
4. Și ș’au luat ei lor femei Moavitence, numele uneia Orfà și numele celeilalte Rut, și au lăcuit acolo vr’o zece ani.
5. Și au murit amândoi Maalon și Heleon, și a rămas femeia fără de bărbatul său și de amândoi feciorii săi.
6. Și s’a sculat ea și amândouă nurorile ei, și s’au întors din țarina lui Moav, că au fost auzit în țarina lui Moav, cum că Domnul au cercetat pre poporul său cu dare de pâine.
7. Și a ieșit din locul unde erà acolo, și amândouă nurorile ei împreună cu ea, și mergeau pre cale, ca să se întoarcă în pământul lui Iuda.
8. Și a zis Noemi către amândouă nurorile sale: mergeți și vă întoarceți fiecare la casa sa cea părintească, să facă Domnul cu voi milă, cum ați făcut și voi cu cei morți și cu mine.
9. Deà Domnul vouă să aflați odihnă fiecare în casa bărbatului său, și le-a sărutat pre ele, și ele înălțându-și glasul lor au plâns.
10. Și au zis ei: nu; cu tine ne vom întoarce, la poporul tău.
11. Iar Noemi le-a zis lor: întoarceți-vă fiicele mele, pentruce să mergeți cu mine? Au doar mai sunt încă fii în pântecele meu, carii să vă fie vouă bărbați?
12. Întoarceți-vă dar fiicele mele, că eu am îmbătrânit, în cât mai mult nu sunt de bărbat, că de aș puteà zice că am vârstă să mă mărit, și să nasc fii.
13. Au doar veți așteptà până vor crește mari? Au lor vă veți țineà, ca să nu vă măritați după alt bărbat? Nu fiicele mele, că m’am amărît foarte pentru voi, că mâna Domnului s’a depărtat dela mine.
14. Iar ele ridicând glasul lor, iarăși au plâns, și a sărutat Orfà pre soacra sa, și s’a întors la poporul său, iar Rut s’a dus cu dânsa.
15. Și a zis Noemi către Rut: iată cumnata ta s’a întors la poporul său și la dumnezeii săi, întoarce-te dar și tu după cumnata ta.
16. Iar Rut a zis: departe de mine, ca să te las pre tine sau să mă întorc înapoi dela tine, că unde vei merge tu, și eu voi merge, și unde te vei sălășluì tu, și eu mă voiu sălășluì, poporul tău poporul meu, și Dumnezeul tău Dumnezeul meu.
17. Și unde vei murì tu, voiu murì și eu, și acolo mă voiu îngropà, acestea să-mi facă mie Domnul și acestea să-mi adaoge, că moartea mă va despărțì pre mine de tine.
18. Deci văzând Noemi, că ea stăruește, ca să meargă cu sine, a încetat a mai grăì către ea.
19. Și au mers amândouă până au sosit în Vitleem, și au fost după ce au venit ele în Vitleem, s’a auzit în toată cetatea de ele, și au zis: oare aceasta este Noemi?
20. Iar ea a zis către ele: nu mă chemați pre mine Noemi, ci mă chemați amărîtă, că m’au amărît pre mine cel Atotputernic foarte.
21. Eu plină m’am dus, și deșartă m’au întors Domnul, și pentruce mă chemați Noemi? Că Domnul m’au smerit pre mine, și cel Atotputernic m’au necăjit.
22. Și s’au întors Noemi și Rut Moaviteanca nora ei cu ea din țarina lui Moav, și au sosit ele în Vitleem la începutul secerii orzului.
CAP. 2.
[modifică]
Și Noemi aveà un om rudenie cu bărbatul ei, și omul acela erà tare în vîrtute, din neamul lui Elimeleh, și numele lui Vooz.
2. Și a zis Rut Moaviteanca către Noemi: mă duc în țarină și voiu adunà spicele, care rămân pre urma aceluia, în ochii căruia voiu aflà har; și a zis către ea: du-te, fiica mea.
3. Și s’a dus, și mergând adunà în țarină pre urma secerătorilor, și s’a întâmplat de a nemerit în țarina lui Vooz, care erà din neamul lui Elimeleh.
4. Și venind Vooz din Vitleem, a zis secerătorilor: Domnul cu voi! Iar ei au răspuns lui: Domnul să te binecuvinteze.
5. Și a zis Vooz slugei sale, celui ce erà cârmuitor preste secerători: cine este tânăra aceasta?
6. Și a răspuns slujitorul cel ce erà ispravnic preste secerători, și a zis: tânăra este Moaviteanca, care s’a întors cu Noemi din țarina lui Moav.
7. Și a zis: să adun și să culeg după secerători în snopi, și de când a venit de azi dimineață și până seara, nu s’a odihnit nici cum în țarină.
8. Și a zis Vooz către Rut: auzi, fiica mea, să nu mergi în altă țarină să culegi, și tu să nu te duci de aici, ci fii la un loc cu fetele mele.
9. Și ia aminte la țarină unde vor secerà și mergi pre urma lor, că iată eu am poruncit slugilor, ca să-ți deà pace, și când îți va fi sete, mergi la vase și beà de unde beau și slugile.
10. Și căzând ea cu fața sa la pământ s’a închinat, și a zis către el: de unde am aflat har în ochii tăi, ca să mă cunoști pre mine? Căci eu sunt streină?
11. Și a răspuns Vooz, și i-a zis ei: am auzit câte ai făcut cu soacra ta după ce a murit bărbatul tău, și cum ai lăsat pre tatăl tău și pre muma ta și pământul nașterii tale, și ai mers la poporul, pre care mai înainte nu l-ai știut.
12. Domnul să-ți răsplătească ție lucrul tău și să fie plata ta multă dela Domnul Dumnezeul lui Israil, la care ai venit să nădăjduești supt aripile lui.
13. Iar ea a zis: am aflat har în ochii tăi, doamne, că m’ai mângâiat și ai grăit după inima slujnicii tale, și iată eu nu sunt ca una din slujnicile tale.
14. Și a zis ei Vooz: acum este ceasul de mâncat, apropie-te aici și mănâncă din pâinile mele și întinge pâinea ta în oțet; și a șezut Rut la o parte de secerători, și i-a dat ei Vooz pâine și a mâncat și s’a săturat, și i-a rămas.
15. Și s’a sculat să culeagă, și a poruncit Vooz slugilor sale: de va adunà și printre snopi, să n’o opriți.
16. Încă și într’adins aruncați-i ei din mănunchiurile voastre, și o lăsați să mănânce și să culeagă și să n’o înfruntați.
17. Și a adunat în țarină până seara, și a bătut ceeace a adunat, și a fost ca un ifi de orz.
18. Și luându-l a intrat în cetate, și a văzut soacra sa cele ce a adunat, și aducând Rut i-a dat cele ce a rămas din care s’a săturat ea.
19. Și i-a zis ei soacra sa: unde ai adunat astăzi? Și unde ai lucrat? Fie binecuvântat cel ce te-a miluit pre tine; și a spus Rut soacrei sale unde a lucrat, și a zis: numele omului la care am lucrat astăzi, este Vooz.
20. Și a zis Noemi către nora sa: binecuvântat este acela Domnului, că n’a încetat a face mila sa cu cei vii și cu cei morți, și a zis Noemi către ea: aproape de noi este omul acela, din rudeniile noastre este.
21. Și a zis Rut către soacra sa: și încă mi-a zis mie, cu fetele mele să te întovărășești până vor sfârșì toată secerea dela mine.
22. Și a zis Noemi către Rut nora sa: bine, fiica mea, că ai mers cu fetele lui, că nu ți se vor împrotivì într’alte țarini.
23. Și s’a întovărășit Rut cu fetele lui Vooz a adunà până s’a sfârșit secerea orzului și secerea grâului.
CAP. 3.
[modifică]
Și șezând cu soacra sa, i-a zis ei: fiica mea, au nu voiu căutà ție odihnă, ca să fie bine ție?
2. Și acum Vooz, cu ale căruia fete ai fost, ne este nouă cumnat, iată el va să vânture orzul în arie într’această noapte.
3. Iar tu te scaldă și te unge și te îmbracă cu hainele tale, și te sue în arie, să nu te arăți bărbatului până când va sfârșì a mâncà și a beà.
4. Și va fi când se va culcà el, vei cunoaște locul unde doarme, și vei merge acolo și vei descoperì picioarele lui și vei dormì, și el va spune ție ce să faci.
5. Și a zis Rut către ea: toate câte mi-ai zis voiu face.
6. Și s’a pogorît la arie, și a făcut toate câte i-a poruncit soacra sa.
7. Și a mâncat Vooz și a băut și s’a veselit inima lui, și a mers să doarmă la o parte a unui stog, și a venit și Rut pre ascuns și a descoperit picioarele lui și s’a culcat.
8. Și a fost la miezul nopții s’a spăimântat omul și s’a turburat, și iată femeia dormeà la picioarele lui.
9. Și a zis: cine ești tu? Iar ea a zis: eu sunt Rut roaba ta, tinde aripa ta preste roaba ta, că rudenie ești tu.
10. Și a zis Vooz: binecuvântată să fii Domnului Dumnezeu tu fiica mea, pentrucă ai îmbunătățit mila ta cea de apoi mai mult decât cea dintâiu, că nu te-ai dus după tânăr sărac sau bogat.
11. Și acum fiica mea, nu te teme, toate câte vei zice, voiu face ție, că știe tot neamul poporului meu că femeiă vrednică ești tu.
12. Și acum adevărat rudenie sunt eu, ci este încă altul rudenie mai de aproape decât mine.
13. Rămâi într’această noapte, și după ce se va face dimineață, de va vreà el, pentrucă este mai de aproape rudenie, bine, să te ție pre tine; iar de nu va vreà să te ție, țineà-te-voiu eu, viu e Domnul, dormi până dimineață.
14. Și a dormit la picioarele lui până dimineață, și ea s’a sculat de dimineață, când încă nu puteà cunoaște omul pre om. Iar Vooz a zis: să nu se știe cum a venit femeia la arie.
15. Și a zis către ea: adu-ți haina cea de pre tine, și o ține, și o a ținut, și a măsurat șase măsuri de orz, și le-a pus pe ea, și apoi a intrat în cetate.
16. Și a intrat Rut la soacra sa, iar ea a zis ei: ce este fiica mea? Și i-a spus toate, câte i-a făcut ei omul.
17. Și a zis către ea: aceste șase măsuri de orz mi-a dat mie, că a zis către mine: să nu mergi deșartă la soacra ta.
18. Iar ea a zis ei: șezi fiica mea până vei cunoaște, cum se va sfârși lucrul, că nu va încetà omul până nu va săvârșì lucrul astăzi.
CAP. 4.
[modifică]
Și Vooz a ieșit la poartă și a șezut acolo, și iată rudenia aceea de care ziceà Vooz, treceà pe acolo, și a zis Vooz către dânsul: abate-te și șezi aici, iar el s’a abătut și a șezut.
2. Și a luat Vooz zece oameni din cei mai bătrâni ai cetății, și a zis: ședeți aici, și au șezut.
3. Și a zis Vooz rudeniei: Noemi care s’a întors din țarina lui Moav, vreà să vânză partea țarinei, care este a fratelui nostru Elimeleh.
4. Și eu am zis: că te voiu înștiințà pre tine, și-ți voiu spune înaintea celor ce șed și înaintea bătrânilor poporului meu, de vei să o moștenești, pentrucă ești rudenie mai de aproape, cumpăr’o, și o moștenește; iar de nu vrei, spune-mi, ca să știu ce să fac; că afară de tine nu este rudenie mai aproape, și eu sunt după tine. Iar el a zis: eu voiu cumpărà țarina.
5. Și a zis Vooz: de vreme ce vei să ei țarina din mâna Noemii, trebue să ei și pre Rut Moaviteanca femeia răposatului, ca să ridici numele rudeniei tale cei moarte în moștenirea sa.
6. Și a zis rudenia aceia: nu voiu puteà să o iau mie, ca să nu stric moștenirea mea, ia tu ce se cuvine mie, că eu nu voiu puteà să iau.
7. Și acest obiceiu mai dinainte erà întru Israil la rudenie și la schimbare, ca să steà tot cuvântul, că deslegà omul încălțămintea sa, și o da aproapelui său, care erà rudenie cu el, și aceasta erà legiuire în Israil.
8. Și i-a zis lui Vooz rudenia: ia ție rudenia mea, și ș’a deslegat încălțămintea sa, și o a dat lui.
9. Și a zis Vooz către bătrâni și către tot poporul: martori sunteți voi astăzi cum am dobândit toate ale lui Elimeleh, și toate câte sunt ale lui Heleon și ale lui Maalon din mâna Noemii.
10. Și pre Rut Moaviteanca femeia lui Maalon o am luat mie femeie, ca să ridic numele celui mort întru moștenirea lui, și să nu piară numele celui mort dintre frații lui și din neamul poporului lui, și din poarta locului, martori sunteți voi astăzi.
11. Și răspunzând tot poporul și martorii cei dela poartă și bătrânii, au zis: deà Domnul, ca femeia ta, care intră în casa ta, să fie ca Rahil și ca Liea, care amândouă au întemeiat casa lui Israil, și va face putere în Efrata, și va fi vestită în Vitleem.
12. Și să se facă casa ta ca casa lui Fares, pre care l-a născut Tamar lui Iuda, din sămânța ta să deà ție Domnul din tânăra aceasta feciori.
13. Și a luat Vooz pre Rut, și i-a fost lui femeie, și a intrat la dânsa, și i-a dat ei Domnul rod, și a născut fecior.
14. Și au zis femeile către Noemi: bine este cuvântat Domnul, cel ce n’au lăsat să se stingă astăzi neamul tău, ci ca să se numească numele tău în Israil.
15. Acesta va fi, care va întoarce la tine sufletul tău, și va hrănì bătrânețele tale, că nora ta ceea ce te-a iubit pre tine, a născut fecior, care este ție mai bun decât șapte feciori.
16. Și luând Noemi pruncul, l-a pus la sânul său, și i-a fost lui ca o doică.
17. Și au chemat vecinele numele lui, zicând: născutu-s’a fiu lui Noemi, și a chemat numele lui Ovid, acesta este tatăl lui Iesse, tatăl lui David.
18. Și acestea sunt neamurile lui Fares: Fares a născut pre Esrom.
19. Esrom a născut pre Aram, și Aram a născut pre Aminadav.
20. Și Aminadav a născut pre Nason, și Nason a născut pre Salmon.
21. Și Salmon a născut pre Vooz, și Vooz a născut pre Ovid.
22. Iar Ovid a născut pre Iesse, și Iesse a născut pre David.