Biblia 1914/Numerii
CAP. 1.
[modifică]
Grăit-au Domnul către Moisì în pustia Sinai în cortul mărturiei în ziua dintâiu a lunii a doua, în anul al doilea după ce a ieșit din pământul Eghipetului, zicând:
2. Numărați toată adunarea fiilor lui Israil după neamurile lor, după casele rudeniilor lor, după numărul numelor lor, după capetele lor.
3. Tot bărbatul dela douăzeci de ani și mai sus, tot cel ce poate ieșì la oaste în Israil, numărați-i pre ei cu puterea lor, tu și Aaron numărați pre ei.
4. Și să fie vouă căpetenie din fiecare popor, bărbatul cel mai dintâiu în casa părinților săi.
5. Și acestea sunt numele bărbaților cari vor fi cu voi: Dintr’a lui Ruvim, Elisur fiul lui Sediur.
6. Dintr’a lui Simeon, Solamiil fiul lui Surisadai.
7. Dintr’a lui Iuda, Naason fiul lui Aminadav.
8. Dintr’a lui Issahar, Natanail fiul lui Sogar.
9. Dintr’a lui Zavulon, Eliav fiul lui Helon.
10. Dintre fiii lui Iosif, dintr’a lui Efraim, Elisama fiul lui Emiud. Dintr’a lui Manasì, Gamaliil fiul lui Fadassur.
11. Dintr’a lui Veniamin, Avidan fiul lui Gadeoni.
12. Dintr’a lui Dan, Ahiezer fiul lui Amisadai.
13. Dintr’a lui Asir, Fagheil fiul lui Ehran.
14. Dintr’a lui Gad, Elisaf fiul lui Raguil.
15. Dintr’a lui Neftalì, Ahire fiul lui Enan.
16. Aceștia au fost numiți de adunare mai marii neamurilor după familiile lor, mai marii lui Israil preste mii.
17. Și a luat Moisì și Aaron pre bărbații aceștia, carii pe nume s’au numit.
18. Și a strâns toată adunarea în ziua dintâiu a lunei a anului al doilea, și s’a numărat după rudele lor, după rudeniile lor, după numărul numelor lor, dela douăzeci de ani și mai sus, tot bărbatul după capul său.
19. Precum au poruncit Domnul lui Moisì, și s’au numărat ei în pustia Sinai.
20. Și au fost fiii lui Ruvim celui întâiu născut a lui Israil după rudeniile lor, după poporul lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, toți bărbații dela douăzeci de ani și mai sus, toți cei ce sunt în stare să iasă la războiu.
21. Numărul celor din neamul lui Ruvim patruzeci și șase de mii și cinci sute.
22. Și fiii lui Simeon după rudeniile lor, după poporul lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, tot bărbatul dela douăzeci de ani și mai sus, toți cei ce sunt în stare să iasă la războiu.
23. Numărul celor din neamul lui Simeon cincizeci și nouă de mii și trei sute.
24. Fiii lui Gad după rudeniile lor, după poporul lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, tot bărbatul dela douăzeci de ani și mai sus, toți cei ce sunt în stare să iasă la războiu.
25. Numărul din neamul lui Gad patruzeci și cinci de mii, șase sute și cincizeci.
26. Fiii lui Iuda după rudeniile lor, după poporul lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, toți bărbații dela douăzeci de ani și mai sus, toți cei ce sunt în stare să iasă la războiu.
27. Numărul celor din neamul lui Iuda șaptezeci și patru de mii și șase sute.
28. Fiii lui Isahar după rudeniile lor, după poporul lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, toți bărbații dela douăzeci de ani și mai sus, toți cei ce sunt în stare să iasă la războiu.
29. Numărul celor din neamul lui Isahar, cincizeci și patru de mii și patru sute.
30. Fiii lui Zavulon după rudeniile lor, după poporul lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, toți bărbații dela douăzeci de ani și mai sus, toți cei ce sunt în stare să iasă la războiu.
31. Numărul celor din neamul lui Zavulon, cincizeci și șapte de mii și patru sute.
32. Din fiii lui Iosif, fiii lui Efraim după rudeniile lor, după poporul lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, toți bărbații dela douăzeci de ani în sus, toți cei ce sunt în stare să iasă la războiu.
33. Numărul celor din neamul lui Efraim, patruzeci de mii și cinci sute.
34. Fiii lui Manasì după rudele lor, după poporul lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, toți bărbații dela douăzeci de ani în sus, toți cei ce sunt în stare să iasă la războiu.
35. Numărul celor din neamul lui Manasì treizeci și două de mii și două sute.
36. Fiii lui Veniamin după rudele lor, după poporul lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, toți bărbații dela douăzeci de ani în sus, toți cei ce sunt în stare a ieșì la războiu.
37. Numărul celor din neamul lui Veniamin, treizeci și cinci de mii și patru sute.
38. Fiii lui Dan după rudele lor, după poporul lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, toată partea bărbătească dela douăzeci de ani în sus, tot cel ce este în stare să iasă la războiu.
39. Numărul celor din neamul lui Dan, șaizeci și două de mii și șapte sute.
40. Fiii lui Asir după rudele lor, după poporul lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, toată partea bărbătească dela douăzeci de ani în sus, toți cei în stare să iasă la războiu.
41. Numărul celor din neamul lui Asir, patruzeci și una de mii și cinci sute.
42. Fiii lui Neftalì după rudele lor, după poporul lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, tot bărbatul dela douăzeci de ani în sus, tot cel în stare să iasă la războiu.
43. Numărul celor din neamul lui Neftalì, cincizeci și trei de mii și patru sute.
44. Acesta este numărul, care l-au numărat Moisì și Aaron și boierii lui Israil, doisprezece bărbați, din tot neamul un bărbat, după neamul caselor moșiilor lor erà.
45. Și a fost tot numărul fiilor lui Israil cu puterea lor dela douăzeci de ani în sus, tot care puteà ieșì la războiu întru Israil.
46. Șase sute trei mii, cinci sute cincizeci.
47. Iar Leviții din rudenia moșiilor lor nu s’au numărat între fiii lui Israil.
48. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
49. Vezi să nu numeri împreună neamul lui Levì, și numărul lor să nu-l socotești între fiii lui Israil.
50. Și tu rânduește pre Leviți la cortul mărturiei, și la toate vasele lui, și la toate câte sunt într’însul, ei vor ridicà cortul cu toate vasele lui, și ei vor slujì într’însul, și împrejurul cortului vor tăbărî.
51. Și când vor purcede, Leviții vor strânge cortul, și când vor tăbărî, vor întinde cortul, iar cel de alt neam care se va apropià, va murì.
52. Și vor tăbărî fiii lui Israil fiecare într’al său rând, și fiecare după al lui steag, cu puterea lor.
53. Iar Leviții vor tăbărî împreajmă în jurul cortului mărturiei, ca să nu fie vre un păcat întru fiii lui Israil, vor fi Leviții aceștia paza cortului mărturiei.
54. Și au făcut fiii lui Israil după toate câte au poruncit Domnul lui Moisì și lui Aaron, așà au făcut.
CAP. 2.
[modifică]
Grăit-au Domnul către Moisì și către Aaron, zicând:
2. Fiecare țiindu-se de rândul și de steagul lui, după casele familiilor sale, să tăbărască fiii lui Israil înaintea Domnului; împrejurul cortului mărturiei vor tăbărî fiii lui Israil.
3. Și mai întâiu spre răsărit va tăbărî rândul taberii lui Iuda cu puterea lor, și mai marele fiilor lui Iuda Naasson fiul lui Aminadav.
4. Luptătorii lui cei numărați șaptezeci și patru de mii și șase sute.
5. Apoi vor tăbărî cei ce se țin de neamul lui Isahar, și mai marele fiilor lui Isahar Natanail fiul lui Sogar.
6. Luptătorii lui cei numărați, cincizeci și patru de mii și patru sute.
7. De acì vor tăbărî cei ce se țin de neamul lui Zavulon, și mai marele fiilor lui Zavulon Eliav fiul lui Helon.
8. Luptătorii lui cei numărați, cincizeci și șapte de mii și patru sute.
9. Toți aceștia în număr de o sută optzeci și șase de mii patru sute cu luptătorii lor, țin de tabăra lui Iuda, vor pornì întâiu.
10. Către miazăzi vor fi rândurile taberii lui Ruvim cu puterea lor, și mai marele fiilor lui Ruvim Elisur feciorul lui Sediur.
11. Luptătorii lui sunt în număr de patruzeci și șase de mii și cinci sute.
12. Apoi vor tăbărî cei ce se țin de neamul lui Simeon și mai marele fiilor lui Simeon, Salamiil feciorul lui Surisadai.
13. Luptătorii lui sunt în număr de cincizeci și nouă de mii și trei sute.
14. De acì vor tăbărî cei ce se țin de neamul lui Gad și mai marele fiilor lui Gad, Elisaf feciorul lui Raguil.
15. Luptătorii lui sunt în număr de patruzeci și cinci de mii și șase sute cincizeci.
16. Toți cei din tabăra lui Ruvim sunt în număr de o sută cincizeci și una de mii și patru sute și cincizeci, cu luptătorii lor vor pornì al doilea rând.
17. Și se va ridicà cortul mărturiei și tabăra Leviților în mijlocul taberilor, după cum vor tăbărî; așà va purcede fiecare țiindu-se de povățuirea sa.
18. Către apus rândurile taberii lui Efraim cu luptătorii lor, și mai marele fiilor lui Efraim Elisama feciorul lui Emiud.
19. Luptătorii lui sunt în număr de patruzeci de mii și cinci sute.
20. Apoi vor tăbărî cei ce se țin de neamul lui Manasì, și mai marele fiilor lui Manasì, Gamaliil feciorul lui Fadassur.
21. Luptătorii lui sunt în număr de treizeci și două de mii și două sute.
22. De aci vor tăbărî cei ce se țin de neamul lui Veniamin, și mai marele fiilor lui Veniamin, Avidan feciorul lui Gadioni.
23. Luptătorii lui sunt în număr de treizeci și cinci de mii patru sute.
24. Toți din tabăra lui Efraim sunt în număr de o sută și opt mii, o sută cu luptătorii lor vor purcede al treilea rând.
25. Va fi către miazănoapte rândul taberii lui Dan cu luptătorii lor, și mai marele fiilor lui Dan, Ahiezer feciorul lui Amisadai.
26. Luptătorii lui sunt în număr de șaizeci și două de mii și șapte sute.
27. Apoi vor tăbărî cei ce se țin de neamul lui Asir, și mai marele fiilor lui Asir, Fagheil feciorul lui Ehran.
28. Luptătorii lui în număr de patruzeci și una de mii și cinci sute.
29. De aci vor tăbărî cei ce se țin de neamul lui Neftalì, și mai marele fiilor lui Neftalì, Ahire feciorul lui Enan.
30. Luptătorii lui sunt în număr de cincizeci și trei de mii patru sute.
31. Toți luptătorii din tabăra lui Dan sunt în număr de o sută cincizeci și șapte de mii și șase sute cu luptătorii lor; aceștia după rândul lor vor purcede cei din urmă.
32. Acesta este numărul fiilor lui Israil după casele familiilor, tot numărul taberilor cu luptătorii lor șase sute trei mii, cinci sute cincizeci.
33. Iar Leviții nu s’au numărat împreună cu fiii lui Israil, după cum au poruncit Domnul lui Moisì.
34. Și au făcut fiii lui Israil toate câte au poruncit Domnul lui Moisì, așà au tăbărît după rândul lor, și așà purcedeà fiecare, țiindu-se de poporul lor, după casele familiilor sale.
CAP. 3.
[modifică]
Acestea sunt neamurile lui Aaron și ale lui Moisì în ziua, în care au grăit Domnul lui Moisì în muntele Sinai.
2. Acestea sunt numele fiilor lui Aaron: cel întâiu născut Nadav, Aviud, Eliazar și Itamar.
3. Acestea sunt numele fiilor lui Aaron, cei unși preoți ale căror mâini s’au sfințit spre slujba preoției.
4. Și au murit Nadav și Aviud înaintea Domnului, când au adus ei foc strein înaintea Domnului în pustia Sinai, și prunci n’au avut, și s’au rânduit preoți Eliazar și Itamar cu Aaron tatăl lor.
5. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
6. Ia pre neamul lui Levì, și-i pune pre ei înaintea lui Aaron preotului și vor slujì lui.
7. Și vor aveà sarcina de a păzì ce le va poruncì el și cele de păzit ale fiilor lui Israil înaintea cortului mărturiei, și spre a face slujba cortului.
8. Vor îngrijì de toate vasele cortului mărturiei, și vor păzì rânduelele fiilor lui Israil la toate lucrările cortului.
9. Și vei da pre Leviți lui Aaron, și fiilor lui preoților, dar desăvârșit sunt ei mie din fiii lui Israil.
10. Iar pre Aaron și pre fiii săi, îi vei pune preste cortul mărturiei, și vor îndeplinì preoțiea lor, și toate câte sunt la jertfelnic, și cele din lăuntru catapetesmei; cel de alt neam care se va atinge de acestea, va murì.
11. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
12. Iată eu am luat pre Leviți dintre fiii lui Israil în locul a tot cel întâiu născut, care deschide pântecele dela fiii lui Israil, răscumpărare lor vor fi, și vor fi Leviții ai mei.
13. Pentrucă al meu este tot cel întâiu născut, în ziua în care am bătut pre tot cel întâiu născut în pământul Eghipetului, am sfințit mie pre tot cel întâiu născut în Israil; dela om până la dobitoc ai mei vor fi; eu Domnul.
14. Și au grăit Domnul către Moisì în pustia Sinai, zicând:
15. Numără pre fiii lui Levì după casele părintești, după poporul lor, după rudeniile lor, toată partea bărbătească dela o lună și mai sus vor fi numărați.
16. Și i-au numărat pre ei Moisì și Aaron după cuvântul Domnului, precum au poruncit lor Domnul.
17. Aceștia erau fiii lui Levì după numele lor: Gherson, Caat și Merari.
18. Și acestea sunt numele fiilor lui Gherson după poporul lor: Loveni și Semei.
19. Și fiii lui Caat după poporul lor, Amram și Issaar, Hevron și Oziil.
20. Și fiii lui Merari după poporul lor, Mooli și Musi; acestea sunt neamurile lui Levì după casele lor părintești.
21. Din Gherson poporul lui Loveni și poporul lui Semei, acestea sunt neamurile din Gherson.
22. Socotindu-se toată partea bărbătească dela o lună în sus; numărul lor șapte mii cinci sute.
23. Și fiii lui Gherson vor tăbărî dinapoia cortului despre apus.
24. Iar căpetenia poporului din casa părintească a lui Gherson, Elisaf, feciorul lui Dail.
25. Și feciorii lui Gherson vor aveà să păzească la cortul mărturiei, cortul și acoperemântul lui, și acoperișul ușii cortului mărturiei.
26. Și acoperemântul curții, și acoperișul porții curții cei dela cort, și toate celelalte lucruri ale lui.
27. Din Caat poporul lui Amram, poporul lui Isaar, poporul lui Hevron și poporul lui Oziil. Acestea sunt popoarele din Caat.
28. Socotindu-se toată partea bărbătească dela o lună în sus, opt mii șase sute, rânduiți a păzì cele sfinte.
29. Popoarele fiilor lui Caat vor tăbărî lângă cort în partea despre miazăzi.
30. Iar mai marele casei părintești a poporului lui Caat, Elisafan feciorul lui Oziil.
31. În paza lor erà sicriul, masa, sfeșnicul, altarul și vasele din sfânta, cele de slujbă, și acoperemântul și toate lucrurile lui.
32. Și căpetenia preste cei mai mari ai Leviților, Eleazar feciorul lui Aaron preotul rânduit să privegheze preste toți cei ce aveau paza sfintelor.
33. Din Merari poporul lui Mooli și poporul lui Musi; acestea sunt popoarele lui Merari.
34. Socotindu-se toată partea bărbătească dela o lună în sus, numărul lor șase mii și cincizeci.
35. Iar mai marele casei părintești a poporului lui Merari, Suriil feciorul lui Avihail vor tăbărî lângă cort în partea despre miazănoapte.
36. Fiii lui Merari erau rânduiți a păzì scândurile cortului și zăvoarele lui, și stâlpii lui și temeliile lui, și toate uneltele lor și lucrurile lor.
37. Și stâlpii curții împrejur și temeliile lor și țărușii și fringhiile lor.
38. Iar înaintea cortului mărturiei despre răsărit vor tăbărî Moisì și Aaron și fiii săi, în paza cărora erà cortul sfânt și cele ce aveau să păzească fiii lui Israil; cel de alt neam care se va atinge, va murì.
39. Numărul Leviților pe carii i-au numărat Moisì și Aaron din porunca Domnului, după popoarele lor, tot bărbatul de o lună și mai sus, douăzeci și două de mii.
40. Și au grăit Domnul către Moisì zicând: numără pre tot bărbatul cel întâiu născut al fiilor lui Israil, de la o lună în sus, și adaoge numărul lor după nume.
41. Și vei luà pre Leviți mie, eu Domnul, pentru toți cei întâiu născuți ai fiilor lui Israil, și vitele Leviților pentru toate cele întâiu născute între vitele fiilor lui Israil.
42. Și a numărat Moisì precum i-au poruncit Domnul, pre tot cel întâiu născut între fii lui Israil.
43. Și au fost toți cei întâiu născuți parte bărbătească după numărul numelor dela o lună în sus, douăzeci și două de mii două sute șaptezeci și trei.
44. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
45. Ia pre Leviți în locul tuturor celor întâiu născuți ai fiilor lui Israil, și vitele Leviților în locul vitelor lor, și vor fi ai mei Leviții; eu Domnul.
46. Și răscumpărările celor două sute șaptezeci și trei din cei întâiu născuți ai fiilor lui Israil, carii trec mai mulți decât Leviții.
47. Vei luà cinci sicli de cap, după drahma cea sfântă vei luà, de douăzeci de bani siclul.
48. Și vei da lui Aaron și fiilor lui argintul, răscumpărarea celor ce trec preste numărul lor.
49. Și a luat Moisì argintul răscumpărării celor ce întreceà, preste numărul Leviților.
50. Dela cei întâiu născuți ai fiilor lui Israil a luat argint o mie trei sute șaizeci și cinci de sicli după siclul cel sfânt.
51. Și a dat Moisì argintul răscumpărării celor ce întreceà, lui Aaron și fiilor lui după porunca Domnului, în ce chip au poruncit Domnul lui Moisì.
CAP. 4.
[modifică]
Grăit-au Domnul către Moisì și către Aaron, zicând:
2. Numără pre fiii lui Kaat din urmașii lui Levì după popoarele lor, după casele părintești ale lor.
3. Dela douăzeci și cinci de ani în sus până la cincizeci de ani, toți cei ce intră la slujbă, spre a săvârșì toate lucrurile în cortul mărturiei.
4. Și acestea sunt lucrurile fiilor lui Kaat în cortul mărturiei sfânta sfintelor.
5. Vor intrà Aaron și fiii lui când va purcede tabăra, și vor luà catapeteasma care acopere, și vor învălì cu ea sicriul mărturiei.
6. Și vor pune deasupra un acoperemânt de piele vânătă, și vor întinde preste el alt acoperemânt vânăt, și vor băgà drugii,
7. Și preste masa punerei înainte vor întinde un acoperemânt mohorît, și blidele și cățuile și paharele și ibricele cu care toarnă, și pâinile cele ce pururea pre ea vor fi.
8. Și vor întinde preste ea o pânză roșie, și o vor acoperì cu acoperemânt de piele vânătă, și vor pune la ea drugii.
9. Și vor luà pânză vânătă și vor acoperì sfeșnicul, care luminează, și luminările lui și lingurile lui și mucările lui și toate vasele cu untuldelemn, care sunt pentru slujbă.
10. Și-l vor pune pre el cu toate vasele lui în acoperemânt de piele vânătă, și-l vor pune pe drugi.
11. Preste altarul cel de aur vor pune pânză vânătă, și-l vor acoperì cu acoperemânt de piele vânătă, și vor pune drugii lui.
12. Și vor luà toate vasele cele de slujbă cu care slujesc în sfânta, și le vor învelì în pânză vânătă, și le vor acoperì cu piele vânătă, și le vor pune pe drugi.
13. Și acoperemânt vor pune preste jertfelnic, și-l vor acoperì cu pânză toată mohorîtă.
14. Și vor pune preste el toate vasele cele de slujbă: cleștele, furculițele, blidele și acoperemântul, toate vasele jertfelnicului, și-l vor acoperì cu piele vânătă, și vor pune drugii lui, apoi vor luà pânză mohorîtă, și vor acoperì spălătoarea cu temelia ei, și le vor pune în acoperemânt de piele vânătă, și le vor pune pe drugi.
15. Și după ce vor sfârșì Aaron și fiii lui a acoperì sfintele și toate vasele cele sfinte, când va să purceadă tabărà, apoi vor intrà fiii lui Kaat să le poarte, ci să nu se atingă de cele sfinte, ca să nu moară, pe acestea le vor purtà fiii lui Kaat în cortul mărturiei.
16. Mai mare preste acestea va fi Eliazar feciorul lui Aaron preotul, care va aveà grije de untuldelemn dela luminare, de tămâea cea pregătită, de jertfa cea de toate zilele, de untuldelemn cel de ungere și de tot cortul și de toate câte sunt în sfânta și de toate lucrurile lui.
17. Și au grăit Domnul către Moisì și către Aaron, zicând:
18. Să nu pierdeți poporul lui Kaat dintre Leviți.
19. Aceasta să faceți lor ca să trăiască, și să nu moară ei când merg în sfintele sfintelor: Aaron și fiii lui să intre, și să rânduiască pe fiecare ce trebue să poarte.
20. Iar ceilalți venind, să nu intre să vază fără de veste cele sfinte când le învălesc; ca să nu moară.
21. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
22. Numără și pre fiii lui Gherson, după casele părintești ale lor, după popoarele lor.
23. Dela douăzeci și cinci de ani în sus, până la cincizeci de ani, numărați-i pre ei, tot cel ce intră la slujbă spre a săvârșì toate lucrurile sale în cortul mărturiei.
24. Aceasta este slujba poporului lui Gherson, ce să facă și să poarte:
25. Vor purtà pieile cortului, cortul mărturiei, acoperemântul lui, acoperemântul cel vânăt, care este preste el, și perdeaua ușii cortului mărturiei.
26. Și pânzele curții, și perdeaua ușii curții, cele ce sunt prin prejurul cortului mărturiei și a jertfelnicului cu cele ce se țin de ele, cu toate uneltele lor trebuitoare, și tot ce este spre slujba lor vor face.
27. După porunca lui Aaron și a fiilor lui va fi slujba fiilor lui Gherson tot ce trebue să poarte și să facă, și veți privegheà ca fiecare să-și împlinească sarcina lor.
28. Aceasta este slujba fiilor lui Gherson în cortul mărturiei, și cele ce aveau să păzească ei supt povățuirea lui Itamar feciorul lui Aaron preotul.
29. Rânduește și pre fiii lui Merari după popoarele lor și după casele lor părintești.
30. Dela douăzeci și cinci de ani în sus până la cincizeci de ani, numărați-i pre ei; toți cei ce vin la rând ca să facă slujbă în cortul mărturiei.
31. În paza celor ce poartă povară sunt toate lucrurile din cortul mărturiei: scândurile cortului cu zăvoarele lui, stâlpii lui cu temeiurile lui, acoperemântul, funiile lor, țărușii lor și acoperemântul porții curții.
32. Și stâlpii curții împrejur și temeliile lor, și stâlpii acoperemântului porții curții și temeliile lor, și țărușii lor și fringhiile lor și toate vasele lor, toate cele ce sunt spre slujba lor, numărați pe fiecare și toate vasele ce au să păzească și să poarte.
33. Aceasta este slujba poporului fiilor lui Merari tot ce au să facă ei la cortul mărturiei sub povața lui Itamar fiul lui Aaron preotului.
34. Și a numărat Moisì și Aaron și mai marii lui Israil, pre fii lui Caat după popoarele lor și după casele lor părintești.
35. Dela douăzeci și cinci de ani și mai sus, până la cincizeci de ani, pre tot cel ce intră să slujească și să lucreze în cortul mărturiei.
36. Și a fost numărul lor după popoarele lor două mii șapte sute cincizeci.
37. Acesta este numărul norodului lui Caat, al tuturor, cari slujesc în cortul mărturiei, după cum i-au numărat Moisì și Aaron din porunca Domnului prin mâna lui Moisì.
38. Și s’a numărat fiii lui Gherson după popoarele lor și după casele lor părintești.
39. Dela douăzeci și cinci de ani și mai sus, până la cincizeci de ani, tot cel ce intră să slujească, și să facă lucrurile în cortul mărturiei.
40. Și a fost numărul lor după popoarele lor, după casele lor părintești, două mii șase sute treizeci.
41. Acesta este numărul fiilor lui Gherson al tuturor celor ce slujesc în cortul mărturiei, pe carii i-au numărat Moisì și Aaron după porunca Domnului prin mâna lui Moisì.
42. Și s’a numărat norodul fiilor lui Merari după popoarele lor și după casele lor părintești.
43. Dela douăzeci și cinci de ani și mai sus, până la cincizeci de ani, tot cel ce intră să slujească la lucruri în cortul mărturiei.
44. Și a fost numărul lor după popoarele lor, după casele lor părintești trei mii două sute.
45. Acesta este numărul poporului fiilor lui Merari, pe carii i-au numărat Moisì și Aaron după porunca Domnului prin Moisì.
46. Toți Leviții cei numărați, pe carii i-au numărat Moisì și Aaron și mai marii lui Israil după popoarele și după casele familiilor lor.
47. Dela douăzeci și cinci de ani și mai sus, până la cincizeci de ani, tot cel ce vine la rând spre slujbă ca să poarte sarcina sa în cortul mărturiei.
48. Și au fost cei numărați, opt mii cinci sute optzeci.
49. După porunca Domnului prin mâna lui Moisì, i-au numărat pre ei pe fiecare bărbat, după slujba și sarcina sa, în ce chip au poruncit Domnul lui Moisì.
CAP. 5.
[modifică]
Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
2. Poruncește fiilor lui Israil ca să scoată afară din tabără pre tot cel lepros, și pre tot cel ce-i curge sămânța, și pre tot cel necurat pentru mort.
3. Atât pe bărbat cât și pe femeie scoateți-i afară din tabără, ca să nu pângărească taberile sale, în care petrec eu întru ei.
4. Și au făcut așà fiii lui Israil, și i-au scos pre ei afară din tabără după cum au grăit Domnul lui Moisì, așà au făcut fiii lui Israil.
5. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
6. Vorbește fiilor lui Israil și le spune: bărbat sau femeie, care va săvârșì vre un păcat și va trece cu vederea, și va greși sufletul acela,
7. Va mărturisì păcatul care a făcut, și va întoarce prețul adăogând la el și a cincea parte aceluia cui a greșit.
8. Iar de nu va aveà omul acela rudenie cărei să întoarcă prețul greșalei, prețul acela cuvenit Domnului, va fi al preotului, afară de berbecele cel de curățire, prin care se va ruga pentru el.
9. Și orice pârgă din toate câte se sfințesc întru fiii lui Israil, și pe care le aduc Domnului, vor fi ale preotului.
10. Cele sfințite ale fiecăruia, ale lui vor fi; fiecare om ce va da preotului, a lui va fi.
11. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
12. Vorbește fiilor lui Israil și le spune: de va greșì femeia vre unui bărbat, și îl va înșelà, dormind cinevà cu ea pat de sămânță.
13. Și va ascunde de ochii bărbatului său și va tăgăduì; iar ea va fi pângărită, și mărturie nu va fi asupra ei, și ea nu va fi grea;
14. Și de va aveà prepus, și va bănui pre femeia sa; iar ea va fi pângărită, sau va aveà prepus, și va bănuì pre femeia sa, iar ea nu va fi pângărită,
15. Va aduce omul pre femeia sa la preot, și va aduce dar pentru dânsa a zecea parte a unui ifi de făină de orz, nu va turnà preste ea untdelemn, nici va pune preste ea tămâie, pentrucă este jertfă de bănuială, jertfă care aduce aminte păcatul.
16. Și o va aduce preotul, și o va pune înaintea Domnului.
17. Și va luà preotul apă curată din rîu într’un vas de lut, și va pune în apă țărână luată din pământul dinaintea cortului mărturiei.
18. Și va pune preotul pre femeie înaintea Domnului, și va descoperì capul femeei, și va da în mâinile ei jertfa cea aducătoare aminte, jertfa cea de bănuială; iar în mâinile preotului va fi apa mustrării blestemului acestuia.
19. Și o va jurà pre dânsa preotul, și va zice femeei: de n’a dormit cinevà cu tine, de nu te-ai abătut a te pângărì cu altul în locul bărbatului tău, curată să fii de apa mustrării blestemului acestuia;
20. Iar de te-ai abătut fiind tu cu bărbat, sau te-ai pângărit și a dat cinevà sămânța sa în tine, afară de bărbatul tău,
21. Va jurà preotul pre femeie cu jurământurile blestemului acestuia, și va zice preotul femeei: deà Domnul să fii de blestem și de urgie în poporul tău, să deà Domnul, ca să cază coapsa ta și pântecele tău să se rupă.
22. Și să intre apa aceasta blestemată în mațele tale, ca să-ți umfle pântecele și să cază coapsa ta; iar femeia va zice: fie, fie.
23. Și va scrì preotul blestemurile acestea în carte, și le va muià în apa cea blestemată a mustrării.
24. Și va adăpà pre femeie din apa cea blestemată a mustrării.
25. Și va intrà într’însa apa cea blestemată a mustrării, și va luà preotul din mâna femeei jertfa bănuelei, și va pune jertfa înaintea Domnului, și o va aduce la jertfelnic.
26. Și va luà preotul din jertfa ei cea de aducere aminte, și o va aduce pe jertfelnic, și după aceea va adăpà pre femeie cu apa aceea.
27. Și de va fi pângărită și va fi ascunzând de bărbatul său, va intrà într’însa apa cea blestemată a mustrării, și se va umflà în pântece, și va cădeà coapsa ei, și va fi femeia de blestem în poporul său;
28. Iar de nu se va fi pângărit femeia și va fi curată, nevinovată va fi, și va face sămânță.
29. Aceasta este legea pentru bănuiala femeii cei cu bărbat, care va călcà, și se va pângărì.
30. Sau pentru omul carele va aveà prepus și va bănuì pre femeia sa, va pune pre femeia sa înaintea Domnului, și va face ei preotul după rânduiala aceasta.
31. Nevinovat va fi omul de păcat, și femeia aceea va purtà păcatul său.
CAP. 6.
[modifică]
Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
2. Vorbește fiilor lui Israil și le spune: bărbat sau femeie care face Domnului făgăduință deosebită de a trăì în curățenie,
3. De vin și de băutură amețitoare să se înfrâneze, și oțet de vin și oțet de băutură bețivă să nu beà, și câte se fac din struguri să nu beà, și strugur proaspăt și stafide să nu mănânce în toate zilele făgăduinții sale.
4. Din toate câte se fac din viță, vin din struguri și sâmburi să nu beà, nici să mănânce.
5. În toate zilele făgăduinții curățeniei lui brici să nu se sue pre capul lui până ce se vor plinì zilele, care s’a făgăduit Domnului; sfânt va fi lăsând să-i crească în plete părul capului.
6. În toate zilele, care s’a făgăduit Domnului, la nici un om mort să nu meargă.
7. Nici chiar pentu tată, pentru mumă, pentru frate și pentru soră să nu se spurce, când mor ei, că făgăduința Dumnezeului lui este preste el, preste capul lui.
8. În toate zilele făgăduinții lui sfânt va fi Domnului;
9. Iar de va murì cinevà cu moarte fără de veste lângă dânsul, îndată se va pângărì capul făgăduinții lui, și va rade capul său în ziua în care se va curățì.
10. În ziua a șaptea se va rade, și în ziua a opta va aduce două turturele sau doi pui de porumb la preot la ușa cortului mărturiei.
11. Și va aduce preotul una pentru păcat și una ardere de tot, și se va rugà pentru dânsul preotul, că a păcătuit pentru mort, și va sfinți capul lui în ziua aceea,
12. Întru care a sfințit Domnului toate zilele făgăduinții; și va aduce un miel de un an pentru păcat, și zilele cele mai dinainte nesocotite vor fi, pentrucă s’a pângărit capul făgăduinții lui.
13. Aceasta este legea celui ce s’a făgăduit, în ziua în care va plinì timpul făgăduinții sale, va aduce el la ușile cortului mărturiei.
14. Va aduce darul său Domnului un miel de un an curat ardere de tot, și o mielușa de un an curată pentru păcat, și un berbece curat jertfă de mântuire.
15. Și o coșniță de azime din făină curată, pâini frământate cu untdelemn, și turte nedospite unse cu untdelemn, și jertfa lor și turnarea lor.
16. Și le va aduce preotul înaintea Domnului, și va jertfì ceea ce este pentru păcatul lui și arderea de tot a lui.
17. Și berbecele îl va aduce jertfă de mântuire Domnului preste coșnița azimelor, și va face preotul jertfa lui și turnarea lui.
18. Și cel ce s’a făgăduit, va rade la ușile cortului mărturiei capul făgăduinții sale, și va pune părul pe focul cel de supt jertfa mântuirei.
19. Și va luà preotul armul fiert dela berbece, și o pâine azimă din coșniță, și o turtă nedospită, și le va pune pre mâinile celui ce s’a făgăduit, după ce își va rade capul său.
20. Și le va ridicà pre acelea preotul aducere înaintea Domnului, sfânt va fi preotului pieptul cel ridicat și armul cel adus, și după acestea cel ce s’a făgăduit va beà vin.
21. Aceasta este legea celui ce făgăduește, care va făgăduì Domnului darul său de făgăduință, afară de cele ce îi va da mâna după puterea făgăduinții sale, care se va făgăduì după legea curățeniei.
22. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
23. Vorbește lui Aaron și fiilor lui și le spune: așà să binecuvântați pre fiii lui Israil, zicându-le lor:
24. Domnul să te binecuvinteze pre tine, și să te păzească.
25. Domnul să lumineze fața sa preste tine, și să te miluească.
26. Domnul să îndrepte fața sa preste tine, și să deà ție pace.
27. Și vor pune numele meu preste fiii lui Israil, și eu Domnul voiu binecuvântà pre ei.
CAP. 7.
[modifică]
În ziua în care a sfârșit Moisì a ridicà cortul, l-a uns și l-a sfințit pre el, și vasele lui și jertfelnicul și toate uneltele lui, și le-a uns și le-a sfințit pre ele.
2. Și au adus căpeteniile lui Israil, cei doisprezece mai mari ai caselor familiilor lor; aceștia, sunt mai marii neamurilor, aceștia sunt cei trecuți la număr.
3. Și au adus darurile sale înaintea Domnului, șase care acoperite și doisprezece boi: un car dela două căpetenii, și un bou dela fiecare, și le-au adus înaintea cortului.
4. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
5. Ia-le dela dânșii, și vor fi la lucrurile cele de slujbă ale cortului mărturiei, și le vei da Leviților fiecăruia după slujba sa.
6. Și luând Moisì carăle și boii, le-a dat Leviților.
7. Două care și patru boi a dat fiilor lui Gherson după slujbele lor.
8. Patru care și opt boi a dat fiilor lui Merari după slujbele lor, pentru Itamar fiul lui Aaron preotului.
9. Iar fiilor lui Kaat n’a dat, pentrucă slujbele care aveau ei la cortul sfânt erau a purtà pe umere.
10. Și au adus cei mai mari la înnoirea jertfelnicului în ziua în care l-a uns, și au adus căpeteniile darurile sale înaintea jertfelnicului.
11. Și au zis Domnul către Moisì: câte o căpetenie să aducă în fiecare zi darurile sale la sfințirea jertfelnicului.
12. Și cel ce a adus în ziua dintâiu darul său, a fost Naason fiul lui Aminadav mai marele neamului lui Iuda.
13. Și a adus darul său un blid de argint, care cumpăneà o sută treizeci de sicli, și un pahar de argint de șaptezeci de sicli după siclul cel sfânt, amândouă pline de făină cernută, stropită cu untdelemn pentru jertfă.
14. O cățue de zece auri plină de tămâie.
15. Un vițel din cirezi, un berbece un miel de un an ardere de tot,
16. Și un țap din capre jertfă pentru păcat.
17. Și pentru jertfa mântuirei două junice și cinci berbeci, cinci țapi și cinci mielușele de un an. Acesta a fost darul lui Naason fiul lui Aminadav.
18. A doua zi a adus Natanail fiul lui Sogar mai marele neamului lui Isahar.
19. Și a adus darul său un blid de argint, care cumpăneà o sută treizeci de sicli, și un pahar de argint de șaptezeci de sicli, după siclul cel sfânt, amândouă pline de făină curată stropită cu untdelemn pentru jertfă.
20. O cățue de zece auri plină de tămâie.
21. Un vițel din cirezi, un berbece, un miel de un an ardere de tot,
22. Și un țap din capre jertfă pentru păcat.
23. Și pentru jertfa mântuirei două junice, cinci berbeci, cinci țapi și cinci mielușele de un an. Acesta a fost darul lui Natanail fiul lui Sogar.
24. A treia zi mai marele fiilor lui Zavulon, Eliav fiul lui Helon.
25. Darul lui un blid de argint, care cumpăneà o sută treizeci de sicli, și un pahar de argint de șaptezeci de sicli, după siclul cel sfânt, amândouă pline de făină curată stropită cu untdelemn pentru jertfă.
26. O cățue de zece auri plină de tămâie.
27. Un vițel din vaci, un miel de un an ardere de tot,
28. Și un țap din capre jertfă pentru păcat.
29. Și pentru jertfa mântuirei două junice, cinci berbeci, cinci țapi, cinci mielușele de un an. Acesta a fost darul lui Eliav fiul lui Helon.
30. A patra zi mai marele fiilor lui Ruvim, Elisur fiul lui Sediur.
31. Darul lui un blid de argint, care cumpăneà o sută treizeci de sicli, un pahar de argint de șaptezeci de sicli, după siclul cel sfânt, amândouă pline de făină curată stropită cu untdelemn pentru jertfă.
32. O cățue de zece auri plină de tămâie.
33. Un vițel din vaci, un berbece, un miel de un an ardere de tot,
34. Și un țap din capre jertfă pentru păcat.
35. Și pentru jertfa mântuirei două junice, cinci berbeci, cinci țapi, cinci mielușele de un an. Acesta a fost darul lui Elisur fiul lui Sediur.
36. A cincea zi mai marele fiilor lui Simeon, Salamiil fiul lui Surisadai.
37. Darul lui un blid de argint, care cumpăneà o sută treizeci de sicli, și un pahar de argint de șaptezeci de sicli, după siclul cel sfânt, amândouă pline de făină curată stropită cu untdelemn pentru jertfă.
38. O cățue de zece auri, plină de tămâie.
39. Un vițel din vaci, un berbece, un miel de un an ardere de tot.
40. Și un țap din capre jertfă pentru păcat.
41. Și pentru jertfa mântuirei două junice, cinci berbeci, cinci țapi, cinci mielușele de un an. Acesta a fost darul lui Salamiil fiul lui Surisadai.
42. A șasea zi mai marele fiilor lui Gad, Elisaf fiul lui Raguil.
43. Darul lui un blid de argint, care cumpăneà o sută treizeci de sicli, un pahar de argint de șaptezeci de sicli, după siclul cel sfânt, amândouă pline de făină curată stropită cu untdelemn pentru jertfă.
44. O cățue de zece auri plină de tămâie.
45. Un vițel din vaci, un berbece, un miel de un an ardere de tot.
46. Și un țap din capre jertfă pentru păcat.
47. Și pentru jertfa mântuirei, două junice, cinci berbeci, cinci țapi, cinci mielușele de un an. Acesta a fost darul lui Elisaf fiul lui Raguil.
48. A șaptea zi mai marele fiilor lui Efraim, Elisama fiul lui Emiud.
49. Darul lui un blid de argint, care cumpăneà o sută treizeci de sicli, un pahar de argint de șaptezeci de sicli, după siclul cel sfânt, amândouă pline de făină curată, stropită cu untdelemn pentru jertfă.
50. O cățue de zece auri plină de tămâie.
51. Un vițel din vaci, un berbece, un miel de un an ardere de tot.
52. Și un țap jertfă pentru păcat.
53. Și pentru jertfa mântuirei, două junice, cinci berbeci, cinci țapi, cinci mielușele de un an. Acesta a fost darul lui Elisama fiul lui Emiud.
54. A opta zi mai marele fiilor lui Manasì, Gamaliil fiul lui Fadasur.
55. Darul lui un blid de argint, care cumpăneà o sută treizeci de sicli, un pahar de argint de șaptezeci de sicli, după siclul cel sfânt, amândouă pline de făină durată stropită cu untdelemn pentru jertfă.
56. O cățue de zece auri plină de tămâie.
57. Un vițel din vaci, un berbece, un miel de un an ardere de tot,
58. Și un țap din capre jertfă pentru păcat.
59. Și pentru jertfa mântuirei două junice, cinci țapi, cinci berbeci, cinci mielușele de un an. Acesta a fost darul lui Gamaliil fiul lui Fadasur.
60. A noua zi mai marele fiilor lui Veniamin, Avidan fiul lui Gadioni.
61. Darul lui un blid de argint, care cumpăneà o sută treizeci de sicli, un pahar de argint de șaptezeci de sicli, după siclul cel sfânt, amândouă pline de făină curată stropită cu untdelemn pentru jertfă.
62. O cățue de zece auri plină de tămâie.
63. Un vițel din vaci, un berbece, un miel de un an ardere de tot.
64. Și un țap din capre jertfă pentru păcat.
65. Și pentru jertfa mântuirei două junice, cinci berbeci, cinci țapi, cinci mielușele de un an. Acesta a fost darul lui Avidan fiul lui Gadioni.
66. A zecea zi mai marele fiilor lui Dan, Ahiezer fiul lui Amisadai.
67. Darul lui un blid de argint, care cumpăneà o sută treizeci de sicli, un pahar de argint de șaptezeci de sicli, după siclul cel sfânt, amândouă pline de făină curată stropită cu untdelemn pentru jertfă.
68. O cățue de zece auri plină de tămâie.
69. Un vițel din vaci, un berbece, un miel de un an ardere de tot,
70. Și un țap din capre jertfă pentru păcat.
71. Și pentru jertfa mântuirei două junice, cinci berbeci, cinci țapi, cinci mielușele de un an. Acesta a fost darul lui Ahiezer fiul lui Amisadai.
72. A unsprezecea zi mai marele fiilor lui Asir, Fagheil fiul lui Ehran.
73. Darul lui un blid de argint, care cumpăneà o sută treizeci de sicli, un pahar de argint de șaptezeci de sicli, după siclul cel sfânt, amândouă pline de făină curată stropită cu untdelemn pentru jertfă.
74. O cățue de zece auri plină de tămâie.
75. Un vițel din vaci, un berbece, un miel de un an ardere de tot,
76. Și un țap din capre jertfă pentru păcat.
77. Și pentru jertfa mântuirei două junice, cinci berbeci, cinci țapi, cinci mielușele de un an. Acesta a fost darul lui Fagheil fiul lui Ehran.
78. A douăsprezecea zi mai marele fiilor lui Neftalì, Ahire fiul lui Enan.
79. Darul lui un blid de argint, care cumpăneà o sută treizeci de sicli, un pahar de argint de șaptezeci de sicli, după siclul cel sfânt, amândouă pline de făină curată stropită cu untdelemn pentru jertfă.
80. O cățue de zece auri plină de tămâie.
81. Un vițel din vaci, un berbece, un miel de un an ardere de tot,
82. Și un țap din capre jertfă pentru păcat.
83. Și pentru jertfa mântuirei două junice, cinci berbeci, cinci țapi, cinci mielușele de un an. Acesta a fost darul lui Ahirè fiul lui Enan.
84. Aceasta este sfințirea jertfelnicului, în care zi l-au uns mai marii fiilor lui Israil: blide de argint douăsprezece, pahare de argint douăsprezece, cățui de aur douăsprezece.
85. De o sută treizeci de sicli un blid, de șaptezeci de sicli un pahar. Tot argintul vaselor două mii patru sute de sicli, cu siclul cel sfânt.
86. Cățui de aur douăsprezece pline de tămâie, de zece auri cățuia, cu siclul cel sfânt; tot aurul cățuilor o sută douăzeci de auri.
87. Toate vitele cele pentru ardere de tot: viței doisprezece, berbeci doisprezece, miei de câte un an doisprezece cu jertfele lor și turnările lor, și doisprezece țapi din capre jertfă pentru păcat.
88. Toate vitele cele pentru jertfa mântuirei: junice douăzeci și patru, berbeci șaizeci, țapi șaizeci, mielușele de câte un an curate șaizeci. Aceasta este sfințirea jertfelnicului după plinirea celor rânduite și după ce l-au uns.
89. Când intrà Moisì în cortul mărturiei, ca să grăiască Domnului, și a auzit glasul Domnului grăind către dânsul deasupra acoperemântului împăcării, care este deasupra sicriului mărturiei între doi Heruvimi, și grăià către dânsul.
CAP. 8.
[modifică]
Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
2. Vorbește lui Aaron și-i spune lui: când vei pune candelele, vor luminà cele șapte lumini.
3. Și Aaron a făcut așà, și a aprins luminile în fața sfeșnicului, după cum au poruncit Domnul lui Moisì.
4. Și aceasta este făptura sfeșnicului: fusul lui de aur bătut și florile lui toate bătute, după chipul care l-au arătat Domnul lui Moisì, așà a făcut sfeșnicul.
5. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
6. Ia pre Leviți din mijlocul fiilor lui Israil, și-i curățește pre ei.
7. Așà vei face curăția lor: vei stropì pre ei cu apa curățeniei, și va trece briciu preste tot trupul lor, și vor spălà hainele sale, și curați vor fi.
8. Și vor luà un vițel din vaci, cu jertfa acestuia făină curată stropită cu untdelemn, și un vițel de un an din vaci jertfă pentru păcat.
9. Și vei adunà pre Leviți înaintea cortului mărturiei, și vei chemà toată adunarea fiilor lui Israil.
10. Și vei aduce pre Leviți înaintea Domnului, și vor pune fiii lui Israil mâinile sale preste Leviți.
11. Și va osebì Aaron pre Leviți, dar înaintea Domnului dintre fiii lui Israil, și vor fi ca să lucreze lucrurile Domnului.
12. Iar Leviții vor pune mâinile pre capetele vițeilor, și vei aduce unul jertfă pentru păcat, și unul ardere de tot, ca să te rogi pentru ei.
13. Și vei pune pre Leviți înaintea Domnului și înaintea lui Aaron și înaintea fiilor lui, și-i vei aduce pre ei dar înaintea Domnului.
14. Și-i vei osebì pre Leviți dintre fiii lui Israil, și vor fi ai mei.
15. Și după aceasta vor intrà Leviții ca să lucreze lucrurile cortului mărturiei, și vei curățì pre ei, și-i vei aduce înaintea Domnului.
16. Pentrucă dar sunt aceștia dați mie dintre fiii lui Israil în locul tuturor celor întâiu născuți, carii deșchid pântecele, din fiii lui Israil i-am luat pre ei mie.
17. Că al meu este tot cel întâiu născut între fiii lui Israil, dela om până la dobitoc, în ziua, în care am omorît pre tot cel întâiu născut în pământul Eghipetului, i-am sfințit pre ei mie.
18. Și am luat pre Leviți în locul a tot celui întâiu născut între fiii lui Israil.
19. Și am făcut pre Leviți dar lui Aaron și fiilor lui dintre fiii lui Israil, ca să lucreze lucrurile fiilor lui Israil în cortul mărturiei, și să se roage pentru fiii lui Israil, ca să nu fie întru fiii lui Israil bătae, de se vor apropià de cel sfânt.
20. Și a făcut Moisì și Aaron și toată adunarea fiilor lui Israil Leviților, după cum au poruncit Domnul lui Moisì pentru Leviți, așà au făcut lor fiii lui Israil.
21. Și s’au curățit Leviții și și-au spălat hainele sale, și i-a adus pre ei Aaron dar înaintea Domnului, și s’a rugat pentru ei Aaron, ca să-i curățească pre ei.
22. Și după aceasta au intrat Leviții să slujiască slujba lor în cortul mărturiei înaintea lui Aaron și înaintea fiilor lui, după cum au poruncit Domnul lui Moisì pentru Leviți, așà le-au făcut lor.
23. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
24. Aceasta este rânduiala cea pentru Leviți, cei de douăzeci și cinci de ani și mai sus, vor intrà ca să slujiască în cortul mărturiei.
25. Iar dela cincizeci de ani vor încetà de slujbă, și nu vor mai lucrà.
26. Ci vor privegheà slujba fraților lor în cortul mărturiei, iar ei nu vor mai lucrà, ca să fie la slujba lui fiecare.
CAP. 9.
[modifică]
Și au grăit Domnul către Moisì în pustiea Sinai, în anul al doilea după ieșirea lor din pământul Eghipetului, în luna dintâiu zicând:
2. Spune fiilor lui Israil, să facă paștile la vreme.
3. În ziua a patrusprezecea a lunei dintâiu către seară le veți face în vremea sa, după legea lor, și după rânduiala lor să le faceți.
4. Și a grăit Moisì fiilor lui Israil, ca să facă paștile.
5. Începându-le în ziua a patrusprezecea a lunei în pustiea Sinai, după cum au poruncit Domnul lui Moisì, așà au făcut fiii lui Israil.
6. Și au mers bărbații cei ce nu erau curați pentrucă s’au atins de om mort, și nu puteau să facă paștile în ziua aceea, și au venit înaintea lui Moisì și înaintea lui Aaron în ziua aceea.
7. Și au zis bărbații aceia către dânsul: noi necurați suntem, pentrucă ne-am atins de om mort, drept aceea să nu ne lipsim a aduce darul Domnului la vremea sa între fiii lui Israil.
8. Și a zis către ei Moisì: stați aici și voiu auzì ce va poruncì Domnul pentru voi.
9. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
10. Vorbește fiilor lui Israil și le spune: oricine va fi necurat între voi pentrucă s’a atins de om mort, sau fiind în călătorie lungă, sau între neamurile voastre, va face paștile Domnului.
11. În luna a doua, în ziua a patrusprezecea către seară le vor, cu azime și cu ierburi amare le vor mâncà.
12. Nu vor lăsà dintr’însele până dimineața, și os să nu frângă, după legea paștilor să le facă.
13. Și omul care va fi curat, și în cale îndelungată nu este, și va întârzià a face paștile, va pierì sufletul acela din poporul lui, pentru că darul Domnului nu l-a adus în vremea sa, păcatul său va purtà omul acela.
14. Iar de va venì la voi cel nemernic în pământul vostru, va face paștile Domnului după legea paștilor, și după rânduiala lor le va face, o lege să fie, și pentru cel nemernic și pentru pământean.
15. În ziua în care s’a întins cortul, nor a acoperit cortul, casa mărturiei; iar seară erà ca chip de foc preste cort până dimineața.
16. Așà erà pururea, norul acopereà pre el ziua, și chipul de foc noaptea.
17. Și când se ridicà norul dela cort, atunci purcedeau și fiii lui Israil, și în locul unde stà norul, acolo tăbărau fiii lui Israil.
18. Din porunca Domnului tăbărau fiii lui Israil, și din porunca Domnului purcedeau; în toate zilele când norul umbreà preste cort, stau pre loc fiii lui Israil.
19. Și când stà norul preste cort zile multe, fiii lui Israil păziau cele rânduite ale lui Dumnezeu, și nu purcedeau.
20. Și câte zile acopereà norul preste cort, din porunca Domnului tăbărau, și din porunca Domnului purcedeau.
21. Când erà norul de seară până dimineața, și se ridicà norul dimineața, atunci purcedeau.
22. Ori o zi, ori o lună, și mai mult de umbreà norul preste cort, fiii lui Israil stau pe loc, și nu purcedeau.
23. Că din porunca Domnului tăbărau, și din porunca Domnului purcedeau, și din porunca Domnului cea dată prin Moisì, păzeau cele rânduite ale Domnului.
CAP. 10.
[modifică]
Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
2. Fă-ți două trâmbițe de argint, bătute să le faci, ca să fie pentru chemarea adunării și purcesul taberilor.
3. Și vei trâmbițà cu ele, și se va strânge toată adunarea la ușa cortului mărturiei.
4. Iar când vor trâmbițà cu o trâmbiță, vor venì la tine toți povățuitorii cei mai mari ai lui Israil.
5. Și când veți da semn din trâmbiță, vor purcede taberile cele ce sunt tăbărîte spre răsărit.
6. Și când veți da al doilea semn din trâmbiță, vor purcede taberile cele ce sunt tăbărîte către miazăzi. Și când veți da al treilea semn din trâmbiță, vor purcede taberile cele ce sunt tăbărîte către apus. Și când veți da al patrulea semn din trâmbiță, vor purcede taberile cele ce sunt tăbărîte către miazănoapte, cu semn de trâmbiță vor purcede.
7. Și când veți chemà adunarea, veți da semn de trâmbiță mai încet.
8. Fiii lui Aaron preoții vor sunà cu trâmbițe, și va fi vouă lege veșnică între neamurile voastre.
9. Iar de veți ieși la războiu în pământul vostru asupra vrăjmașilor celor ce vi se împrotivesc, veți da semn tare cu trâmbițele, și își va aduce aminte de voi Domnul, și vă veți izbăvì de vrăjmașii voștrii.
10. Și în zilele cele de bucurie ale voastre, și în sărbătorile voastre, și în lunile voastre cele nouă, veți trâmbițà cu trâmbițe la arderile de tot, și la jertfele cele de mântuire ale voastre, și va fi vouă pomenire înaintea Dumnezeului vostru; eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
11. Și în anul al doilea, în luna a doua în douăzeci de zile ale lunei, s’a ridicat norul dela cortul mărturiei.
12. Și au purces fiii lui Israil cu averile lor în pustia Sinai, și a stat norul în pustia Faran.
13. Și întâia plecare fu după porunca Domnului dată prin Moisì.
14. Și au purces rândurile taberii fiilor lui Iuda întâiu cu oastea lor, peste oastea lor, erà Naason fiul lui Aminadav.
15. Și preste oastea fiilor lui Isahar, erà Natanail fiul lui Sogar.
16. Și preste oastea fiilor lui Zavulon, erà Eliav fiul lui Helon.
17. Apoi vor desface cortul, și vor purcede fiii lui Gherson și fiii lui Merari, purtătorii cortului.
18. După aceea a purces rândul taberii lui Ruvim cu puterea lor; preste oastea lor, erà Elisur fiul lui Sediur.
19. Și preste oastea neamului fiilor lui Simeon, erà Salamiil fiul lui Surisadai.
20. Și preste oastea neamului fiilor lui Gad, erà Elisaf al lui Raguil.
21. Apoi vor purcede fiii lui Caat purtătorii sfintelor, și se întindeà cortul până să ajungă ei.
22. După aceea purcedeà rândul taberii lui Efraim cu puterea sa, și preste oastea lor, Elisama fiul lui Emiud.
23. Și preste oastea fiilor lui Manasì, erà Gamaliil al lui Fadasur.
24. Și preste oastea fiilor lui Veniamin, Avidan al lui Gadioni.
25. Pe urma tuturor vor purcede rândurile taberii fiilor lui Dan cu puterea lor, și preste oastea lor, Ahiezer al lui Amisadai.
26. Și preste oastea fiilor lui Asir, Fagheil fiul lui Ehran.
27. Și preste oastea fiilor lui Neftalì, Ahirè fiul lui Enan.
28. Acestea sunt oștile fiilor lui Israil, când au purces cu puterea lor.
29. Și a zis Moisì lui Ovav feciorul lui Raguil Madianiteanul rudenia lui Moisì: noi ne vom duce la locul, care au zis Domnul; acesta-l voiu da vouă, vino cu noi, și bine îți vom face, că Domnul au grăit cele bune pentru Israil.
30. Și el a zis către Moisì: nu voiu merge, fără numai în pământul meu și în neamul meu.
31. Și a zis Moisì: nu ne lăsa pre noi, de vreme ce ai fost împreună cu noi în pustie, și vei fi între noi bătrân.
32. Și de vei merge cu noi, bunătățile ce va face Domnul nouă, face-vom și noi ție.
33. Și a mers din muntele Domnului cale de trei zile, și sicriul legii Domnului a mers înaintea lor cale de trei zile, ca să le caute lor odihnă.
34. Și norul umbreà preste ei ziua, când purcedeau din locul unde tăbărîse.
35. Și a fost când se ridicà sicriul, ziceà Moisì: scoală-te Doamne, să se risipească vrăjmașii tăi și să fugă dela fața ta toți cei ce te urăsc pre tine.
36. Când se așezà, ziceà: întoarce-te Doamne spre mulțimea miilor lui Israil.
CAP. 11.
[modifică]
Și poporul cârtind rău înaintea Domnului, au auzit Domnul, și s’au mâniat cu iuțime, și s’a aprins între ei foc dela Domnul, și a mistuit o parte din tabără.
2. Și a strigat poporul către Moisì, și s’a rugat Moisì către Domnul, și a încetat focul.
3. Și s’a chemat numele locului aceluia pârjol, că s’a aprins între ei foc dela Domnul.
4. Și amestecătura cea dintre ei s’a aprins de poftă; și înșiși fiii lui Israil șezând plângeau și ziceau: cine ne va hrănì pre noi cu carne?
5. Adusu-ne-am aminte de peștii ce mâncam în Eghipet în dar, de crastaveți, pepeni, praz, cepe și usturoiu.
6. Iar acum sufletul nostru s’a uscat de tot; nimica afară de mană nu văd ochii noștri.
7. Și mana ca sămânța coliandrului erà, și chipul ei ca chipul cristalului.
8. Și mergeà poporul și culegeâ, și o măcinà în moară, și o pisà în piuă, și o fierbeà în oală, și o făceà azimi, și erà dulceața ei ca gustul azimii cei cu untdelemn.
9. Și când se pogorà roua preste tabără noaptea, cădeà mană preste ea.
10. Și i-a auzit Moisì pre ei plângând întru neamurile lor, pe fiecare la ușa sa; atunci s’a mâniat Domnul cu urgie foarte, și rău erà aceasta înaintea lui Moisì.
11. Și a zis Moisì către Domnul: pentruce ai întristat pe robul tău, și pentruce n’am aflat har înaintea ta, și ai pus asupra mea sarcină tot poporul acesta?
12. Au doar eu am zămislit pre tot poporul acesta? Au doar eu i-am născut pre ei? Pentruce-mi zici mie: ia-i pre dânșii pre sânul tău, cum ia doica pre sugător, și-i du la pământul, care te-ai jurat părinților lor?
13. De unde mie carne să dau la tot poporul acesta? Că mi se plâng zicând: dă-ne nouă carne ca să mâncăm.
14. Nu voiu puteà eu singur purtà pre poporul acesta, că greu este mie cuvântul acesta.
15. Iar de faci tu mie așà, mai bine omoară-mă, de am aflat milă la tine, ca să nu văz necazul meu.
16. Și au zis Domnul către Moisì: adună-mi șaptezeci de bărbați din bătrânii lui Israil, pre carii știi tu, că aceia sunt bătrânii poporului și cărturarii lor, și-i du pre dânșii la cortul mărturiei, și să steà acolo cu tine.
17. Și mă voiu pogorî, și voiu grăì cu tine acolo, și voiu luà din duhul, care este întru tine, și voiu pune într’înșii, și vor purtà împreună cu tine pornirea poporului, și nu-i vei purtà tu singur.
18. Și poporului vei zice: curățiți-vă pe ziua de mâine, ca să mâncați carne, că ați plâns înaintea Domnului, zicând: cine ne va hrănì pre noi cu carne? Că bine erà nouă în Eghipet; și va da vouă Domnul carne să mâncați, și veți mancà carne.
19. Nu o zi veți mâncà, nici două, nici cinci zile, nici zece zile, nici douăzeci de zile.
20. Până într’o lună de zile veți mâncà, până vă va da pre nas și vă va fi greață, că n’ați ascultat de Domnul, cel ce este întru voi, și ați plâns înaintea lui, zicând: pentruce am ieșit din Eghipet?
21. Și a zis Moisì: șase sute de mii de pedestri este poporul, întru carii sunt eu, și tu zici: carne voiu da lor să mănânce, și vor mâncà o lună de zile.
22. Au doară oi și boi se vor junghia lor, cât să le ajungă? Au toți peștii mării se vor adunà, spre a-i îndestulà?
23. Și au zis Domnul către Moisì: au doar mâna Domnului nu va fi destul? Acum vei cunoaște de se va plinì cuvântul meu, au ba?
24. Și a ieșit Moisì și a grăit către popor cuvintele Domnului, și a adunat șaptezeci de bărbați din bătrânii poporului, și i-a pus împrejurul cortului.
25. Și s’a pogorît Domnul în nor, și au grăit către dânsul, și au luat din duhul, care erà într’însul, și au pus întru cei șaptezeci de bărbați bătrâni; iar dacă s’a odihnit duhul într’înșii, au proorocit, și apoi n’au mai adaos.
26. Și rămăsese doi bărbați în tabără, numele unuia Eldad și numele celuilalt Modad, și s’a odihnit preste dânșii duhul, și aceștia erau din cei scriși, și nu venise la cort, și prooroceau în tabără.
27. Și alergând un prunc a spus lui Moisì, și a grăit zicând: Eldad și Modad proorocesc în tabără.
28. Și răspunzând Isus al lui Navì, cel ce stà lângă Moisì, cel ales al lui, a zis: domnul meu Moisì, oprește-i pre ei!
29. Și a zis Moisì lui: au râvnești tu mie? Măcar de ar fi tot poporul Domnului prooroci când va da Domnul Duhul său într’înșii.
30. Și a mers Moisì în tabără și bătrânii lui Israil.
31. Și a ieșit vânt dela Domnul, și a adus prepelițe dela mare, și le-a apropiat de tabără cale de o zi într’o parte, și cale de o zi de cealaltă parte în jurul taberii, ca la doi coți dela pământ.
32. Și sculându-se poporul a adunat prepelițe toată ziua și toată noaptea și toată a doua zi; cel ce mai puțin a strâns, a strâns zece coșnițe, și le-a întins de le-a svântat împrejurul taberii.
33. Și încă fiind carne între dinții lor, mai ’nainte de a o sfârșì, s’au mâniat Domnul pre popor, și au bătut Domnul pre popor cu rană mare foarte.
34. Și s’a chemat numele locului aceluia: mormânturile poftei, pentru că acolo au îngropat pre poporul cel poftitor.
35. Dela mormânturile poftei a purces poporul la Asirot, și a fost poporul în Asirot.
CAP. 12.
[modifică]
Și au grăit Mariam și Aaron împrotiva lui Moisì, pentru femeia Etiopeană, care o luase Moisì, căci a luat femeie Etiopeană.
2. Și au zis: au numai lui Moisì singur au grăit Domnul? Au doar nu și nouă au grăit? Și au auzit Domnul.
3. Iar Moisì erà om blând foarte, mai mult decât toți oamenii cei ce sunt pre pământ.
4. Și îndată au zis Domnul către Moisì și către Aaron și către Mariam: ieșiți voi câte trei la cortul mărturiei, și au ieșit ei câteși trei la cortul mărturiei.
5. Și s’au pogorît Domnul în stâlp de nor, și au stat la ușa cortului mărturiei, și au chemat pre Aaron și pre Mariam, și amândoi s’au apropiat.
6. Și au zis către ei: auziți cuvintele mele, de va fi dintre voi prooroc Domnului, în vedenie mă voiu arătà, și în somn voi grăì lui.
7. Nu este așà credincios în toată casa mea ca robul meu Moisì.
8. Gură cu gură voiu grăì lui aevea, și nu prin pilde, și el mărirea Domnului a văzut, și pentruce nu v’ați temut a grăì rău împrotiva robului meu Moisì.
9. Și s’a aprins preste ei iuțimea mâniei Domnului, și s’au dus.
10. Și norul s’a dus dela cort, și iată Mariam erà leproasă ca zăpada, și s’a uitat Aaron la Mariam, și iată erà leproasă.
11. Și a zis Aaron către Moisì: rogu-te doamne, să nu socotești nouă păcatul acesta, pentrucă n’am știut c’am păcătuit.
12. Să nu se facă asemenea cu moartea, ca o lepădătură ce iese din pântecele mumei sale, că jumătate din trupul ei este mâncat.
13. Și a strigat Moisì către Domnul, zicând: Dumnezeule, rogu-te, vindecă-o pre ea.
14. Și au zis Domnul către Moisì: de ar fi scuipat tatăl ei în fața ei, au nu s’ar fi rușinat șapte zile? Să se osebească afară de tabără șapte zile, și după aceea va intrà.
15. Și s’a osebit Mariam afară din tabără șapte zile, și poporul n’a purces până ce s’a curățit Mariam.
16. Și după acestea a purces poporul dela Asirot, și a tăbărît în pustia Faranului.
CAP. 13.
[modifică]
Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
2. Trimite bărbați, care să iscodească pământul Hananeilor, care-l voiu da eu fiilor lui Israil spre moștenire, câte un bărbat din fiecare popor al părinților lor, să trimiți dintre aceștia pre căpeteniile lor.
3. Și i-a trimis pre ei Moisì din pustia Faranului după cuvântul Domnului; toți bărbați, căpetenii dintre fiii lui Israil sunt aceștia.
4. Și acestea sunt numele lor: din neamul lui Ruvim, Samuil fiul lui Zahur.
5. Din neamul lui Simeon, Safat fiul lui Suri.
6. Din neamul lui Iuda, Halev fiul lui Iefonì.
7. Din neamul lui Isahar, Ilaal fiul lui Iosif.
8. Din neamul lui Efraim, Avsi fiul lui Navì.
9. Din neamul lui Veniamin, Falti fiul lui Rafu.
10. Din neamul lui Zabulon, Gudiil fiul lui Sudi.
11. Din neamul lui Iosif din fiii lui Manasì, Gadi fiul lui Susi.
12. Din neamul lui Dan, Amiil fiul lui Gamalì.
13. Din neamul lui Asir, Satur fiul lui Mihail.
14. Din neamul lui Neftalì, Navì fiul lui Savi.
15. Din neamul lui Gad, Gudiil fiul lui Machi.
16. Acestea sunt numele bărbaților, pe care i-a trimis Moisì ca să iscodească pământul, și a numit Moisì pre Avsì fiul lui Navì, Isus.
17. Și i-a trimis pre ei Moisì, să iscodească pământul Hanaanului, și a zis către ei:
18. Mergeți în pustia aceasta, și vă suiți în munte, și vedeți ce pământ este, ce popor lăcuește într’însul și de este tare au slab, de sunt mulți au puțini.
19. Și cum este pământul în care șed ei, bun este sau rău, și cum sunt cetățile în care lăcuesc, cu ziduri sau fără de ziduri.
20. Și cum este pământul, gras au sterp, sunt într’însul păduri au ba? Îndrăzniți și luați din roadele pământului; și erà atunci timpul când încep a se coace strugurii.
21. Și suindu-se ei au iscodit pământul dela pustia Sin, până la Roov și până la Emat.
22. Și mergând spre pustie, s’au dus până la Hevron; și acolo erà Ahiman și Sesei și Telami rudele lui Enah, iar Hevronul cu șapte ani s’a zidit mai înainte decât Tanin al Eghipetului.
23. Și au venit până la valea strugurului, și o iscodiră, și au tăiat de acolo o viță cu un strugur pre dânsa, și-l ridicară pe drugi, și din rodii, și din smochine.
24. Locul acela l-au numit valea strugurului, pentru strugurul care l-au tăiat de acolo fiii lui Israil.
25. Și iscodind pământul, s’au întors de acolo după patruzeci de zile.
26. Și plecând, au venit la Moisì și la Aaron și la toată adunarea fiilor lui Israil la Cadis, în pustia Faran, și dând seamă lor și la toată adunarea, le-au arătat rodul pământului.
27. Și le-au povestit lor zicând: fost-am în pământul, în care ne-ați trimis, pământ care curge lapte și miere, și acesta este rodul lui.
28. Numai că neamul, care lăcuește pre el este îndrăzneț, și cetățile sunt tari și mari foarte, încă și pre neamul lui Enah am văzut acolo.
29. În pământul cel despre miazăzi lăcuește Amalic; iar Heteul, Eveul, Ievuseul și Amoreul lăcuește în munte; Hananeul lăcuește lângă mare și lângă rîul Iordanului.
30. Atunci Halev liniștì poporul înaintea lui Moisì, și zise: nu, să ne suim și să cuprindem țara, că-i vom puteà biruì pre ei.
31. Iar ceilalți oameni, cari s’au suit cu dânsul, au zis: să nu ne suim, că nu vom puteà să ne suim la acel popor, că cu mult este mai tare decât noi.
32. Și au hulit pământul, care l-au iscodit, către fiii lui Israil, zicând: pământul prin care am trecut ca să-l iscodim, este pământ, care mănâncă pre cei ce lăcuesc pre dânsul, și tot poporul pre care l-am văzut într’însul, sunt oameni foarte mari.
33. Și acolo am văzut uriași, și noi eram înaintea lor ca lăcustele, așà eram noi înaintea lor.
CAP. 14.
[modifică]
Atunci toată adunarea s’a ridicat cu strigare, și poporul a plâns toată noaptea aceea.
2. Și a cârtit asupra lui Moisì și asupra lui Aaron toți fiii lui Israil, și a zis către ei toată adunarea: Mai bine ar fi fost de am fi murit în pământul Eghipetului, sau de am murì în pustia aceasta!
3. Pentruce ne aduce pre noi Domnul în pământul acesta, să cădem în războiu? Femeile noastre și pruncii noștri vor fi de jaf. Acum dar mai bine este să ne întoarcem în Eghipet.
4. Și a zis unul către altul: să ne luăm căpetenie, și să ne întoarcem în Eghipet.
5. Atunci Moisì și Aaron căzură pe fața lor înaintea a toată adunarea fiilor lui Israil.
6. Iar Isus al lui Navì și Halev al lui Iefoni dintre cei ce au iscodit pământul ș’au rupt hainele sale.
7. Și au grăit către toată adunarea fiilor lui Israil, zicând: pământul, care noi l-am iscodit este bun foarte, foarte.
8. De ne va miluì pre noi Domnul, și ne va băgà în pământul acesta, și-l va da nouă, este pământ, care curge lapte și miere.
9. Ci să nu vă împrotiviți Domnului, nici să vă temeți de poporul pământului, că mâncare nouă va fi, căci le-a sosit ceasul; iar cu noi Domnul este, nu vă temeți de ei.
10. Atunci toată adunarea a zis să-i ucigă pre ei cu pietre, dar slava Domnului s’a arătat în nor preste cortul mărturiei tuturor fiilor lui Israil.
11. Și au zis Domnul către Moisì: până când mă întărîtă poporul acesta? Și până când nu crede mie pentru toate semnele, care le-am făcut întru ei?
12. Lovì-voiu pre ei cu moarte, și-i voiu pierde, și te voiu face pre tine și casa tatălui tău neam mare, și cu mult mai mult decât acesta.
13. Și a zis Moisì către Domnul: Auzit-a Eghipetul cum ai scos dintre ei pe poporul acesta cu puterea ta.
14. Ci și toți cei ce lăcuesc pre pământul acesta au auzit, că tu ești Domn întru poporul acesta. Doamne cel ce ochiu la ochiu te arăți, și norul tău a stătut deasupra lor, și în stâlp de nor tu mergi înaintea lor ziua, și în stâlp de foc noaptea.
15. De vei sfărâmà pe poporul acesta ca pre un om, vor zice neamurile, câte a auzit numele tău, grăind:
16. Pentrucă nu poate Domnul să bage pre poporul acesta în pământul, care s’au jurat lor, pentru aceea i-au omorît pre ei în pustie.
17. Și acum să se înalțe puterea ta Doamne, precum ai grăit, zicând:
18. Domnul este îndelung răbdător și mult milostiv și adevărat, cel ce șterge fărădelegile și nedreptățile și păcatele, și cu curăție nu va curățì pre cel vinovat, cel ce izbăvește păcatele părinților în fii până la al treilea și al patrulea neam.
19. Iartă păcatul poporului acestuia după mare mila ta, precum milostiv ai fost lor din Eghipet până acum.
20. Și au zis Domnul către Moisì: milostiv le sunt lor după cuvântul tău.
21. Ci viu sunt eu, și viu este numele meu, și va umpleà slava Domnului tot pământul.
22. Că toți bărbații aceștia, carii au văzut slava mea, și semnele care le-am făcut în Eghipet și în pustia aceasta, m’au ispitit acum cu aceasta de zece ori, și n’au ascultat cuvântul meu.
23. Pentru aceea nu vor vedeà pământul, care m’am jurat părinților lor, fără numai fiii lor, carii sunt cu mine aici, carii nu știu, nici binele, nici răul, tot cel mai tânăr, care nu pricepe, acestora voiu da pământul; iar toți cei ce m’au întărâtat, nu-l vor vedeà.
24. Iar pre robul meu Halev, pentrucă a fost alt duh întru el, și a urmat mie, îl voiu băgà în pământul în care a fost, și sămânța lui va moștenì pre el.
25. Iar Amalic și Hananeul lăcuesc în vale, mâine vă întoarceți, și purcedeți spre pustie pre calea mării Roșie.
26. Și au grăit Domnul către Moisì și către Aaron, zicând:
27. Până când această adunare rea, care cârtește înaintea mea, căci cârtirea fiilor lui Israil, care au cârtit împrotiva mea am auzit-o,
28. Spune lor: viu sunt eu zice Domnul, cu adevărat, precum ați grăit întru urechile mele, așà voiu face vouă.
29. În pustia aceasta vor cădeà oasele voastre, și tot numărul vostru, și cei numărați ai voștri dela douăzeci de ani în sus, câți au cârtit asupra mea.
30. Nu veți intrà voi în pământul, preste care mi-am întins mâna mea, ca să lăcuiți voi pre dânsul, fără numai Halev feciorul lui Iefoni și Isus al lui Navì.
31. Pruncii voștrii, de carii ați zis că vor fi de jaf, pre aceștia îi voiu duce în pământ, și vor moștenì pământul, de care voi v’ați ferit.
32. Iar oasele voastre vor rămâneà în pustia aceasta.
33. Fiii voștri vor rătăcì în pustie patruzeci de ani, și vor purtà nelegiuirea voastră, până ce se vor topì oasele voastre în pustie.
34. După numărul zilelor în câte ați iscodit pământul, patruzeci de zile, un an pentru o zi veți purtà păcatele voastre, patruzeci de ani, și veți cunoaște iuțimea mâniei mele.
35. Eu Domnul am grăit vouă, așà voiu face acestei adunări rele, care s’a răsvrătit asupra mea, în pustia aceasta se vor topì, și acolo vor murì.
36. Oamenii pe carii i-a trimis Moisì să iscodească pământul, și după ce au venit, au hulit pământul acela către adunare, spuind cuvinte rele de pământ.
37. Au murit oamenii cei ce au grăit rău de pământul acela bătuți de Dumnezeu.
38. Iar Isus fiul lui Navì și Halev fiul lui Iefoni au trăit dintre oamenii cei ce merseseră să iscodească pământul.
39. Și a grăit Moisì cuvintele acestea către toți fiii lui Israil, și a plâns poporul foarte.
40. Și mânecând dimineața s’au suit pre vârful muntelui, zicând: iată noi ne vom suì la locul, care au zis Domnul, deșì am păcătuit.
41. Și a zis Moisì: pentruce călcați voi cuvântul Domnului? Nu va fi bine de voi.
42. Nu vă suiți, că nu este cu voi Domnul, și veți cădeà înaintea vrăjmașilor voștri.
43. Că Amalic și Hananeul acolo este înaintea voastră, și veți cădea de sabie, de vreme ce v’ați împrotivit și n’ați ascultat de Domnul, nici Domnul nu va fi cu voi.
44. Și trecând ei, s’au suit pre vârful muntelui; iar sicriul legii Domnului și Moisì nu s’au urnit din tabără.
45. Și s’a pogorît Amalic și Hananeul, care ședeau în muntele acela, și i-au bătut pre ei, și-i măcelăriră până la Erma, și s’au întors la tabără.
CAP. 15.
[modifică]
Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
2. Vorbește fiilor lui Israil, și le spune: după ce veți intrà în pământul în care veți lăcuì, pe care îl dau eu vouă.
3. Veți aduce Domnului jertfe din boi sau din oi, ardere de tot, sau jertfă de făgăduință sau de bună voie, sau la sărbătorile voastre, spre miros de bună mireazmă Domnului.
4. Cel ce aduce darul său Domnului, va aduce jertfă de făină curată, a zecea parte a unui ifi, frământată cu untdelemn a patra parte a unui in.
5. Și vin de turnare a patra parte a unui in veți aduce la arderea de tot sau la altă jertfă, la un miel veți face atâta aducere spre miros de bună mireazmă Domnului.
6. Iar la un berbece, când îl veți aduce pre el pentru ardere de tot, sau pentru altă jertfă, veți face jertfă de făină curată, două zecimi amestecată cu untdelemn a treia parte a unui in.
7. Și vin la turnare a treia parte a unui in veți aduce întru miros de bună mireazmă Domnului.
8. Iar de veți face din boi ardere de tot, sau jertfă de plinirea unei făgăduinți, sau jertfa cea de mântuire Domnului,
9. Veți aduce la vițel jertfă de făină curată trei zecimi frământată cu jumătate de in de untdelemn.
10. Și vin de turnare jumătate de in jertfă întru miros de bună mireazmă Domnului.
11. Așà veți face cu un vițel, sau cu un berbece, sau cu mielul din oi, sau din capre.
12. După numărul jertfelor aduse, așà veți face pentru fiecare, același număr de jertfe de făină și turnare.
13. Tot moșneanul va face așà, când va aduce Domnului jertfe de acestea întru miros de bună mireazmă.
14. Iar de va fi între voi vre un strein, sau vre un nemernic ar lăcuì cu voi în neamurile voastre, și va aduce jertfă, miros de bună mireazmă Domnului, precum faceți voi, așà va face și el. Așà va face adunarea Domnului.
15. O lege va fi vouă și celor nemernici, carii șed la voi, lege veșnică întru neamurile voastre, precum voi, așà și cel nemernic va fi înaintea Domnului.
16. O lege și o îndreptare va fi vouă și celui nemernic, carele șade la voi.
17. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
18. Vorbește fiilor lui Israil, și le spune: după ce veți sosì în pământul în care vă voiu duce pre voi,
19. Când veți mâncà din pâinile pământului aceluia, veți aduce dar Domnului: pârgă din rodul grâului vostru,
20. Și din pâine veți aduce dar, ca și darul din arie.
21. Așà veți aduce: pâine și pârga grâului vostru, și veți da dar Domnului întru neamurile voastre.
22. Iar când veți păcătui și nu veți face toate poruncile acestea, care le-au grăit Domnul către Moisì,
23. După cum au poruncit Domnul vouă prin Moisì, din ziua în care au poruncit Domnul către voi, și mai departe întru neamurile voastre.
24. Și va fi, de se va face cevà fără de voie și fără știința adunării, va aduce toată adunarea un vițel curat din vaci ardere de tot, întru miros cu bună mireazmă Domnului; cu jertfa acestuia și turnarea lui după rânduiala lui, și un țap din capre pentru păcat.
25. Și se va rugà preotul pentru toată adunarea fiilor lui Israil, și se va iertà lor, că fără de voie au făcut, și ei vor aduce darul Domnului jertfă pentru păcatul lor cel săvârșit fără de voea lor înaintea Domnului,
26. Și se va iertà la toată adunarea fiilor lui Israil și celui nemernic, care șade la voi, pentrucă tot poporul a greșit fără de voie.
27. Iar dacă un om de va păcătuì fără de voie, va aduce o capră de un an jertfă pentru păcat.
28. Și se va rugà preotul pentru cel ce a păcătuit fără de voie înaintea Domnului; și rugându-se pentru el, se va iertà lui.
29. Celui moșnean întru fiii lui Israil, și celui nemernic, care șade întru ei, o lege va fi lor, pentru oricine va păcătui fără de voie.
30. Iar cel ce va păcătui din trufie, ori dintre moșneni, ori dintre nemernici, acesta pre Dumnezeu defaimă, sufletul acela va pierì din poporul său.
31. Că cuvântul Domnului a nesocotit, și poruncile lui le-a călcat, negreșit va pierì sufletul acesta și păcatul lui cu dânsul.
32. Și fiind fiii lui Israil în pustie, au aflat pre un om adunând lemne în ziua sâmbetei.
33. Și cei ce l-au aflat adunând lemne, l-au adus pre el la Moisì și la Aaron și la toată adunarea fiilor lui Israil.
34. Și l-au pus pre el în temniță, pentrucă nu hotărîse ce vor face lui.
35. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând: cu moarte să se omoare omul acela, să-l ucideți cu pietre toată adunarea, afară din tabără.
36. Și l-a scos pre el toată adunarea afară din tabără, și l-a ucis toată adunarea cu pietre afară din tabără, și a murit; după cum au poruncit Domnul lui Moisì.
37. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
38. Vorbește fiilor lui Israil, și le spune, să-și facă ciucuri pe marginile hainelor sale întru neamurile sale, și preste ciucurii marginilor să pue împletitură vânătă.
39. Și să fie pre chenaruri, ca văzându-le pre ele, să vă aduceți aminte de toate poruncile Domnului, și să le faceți pre ele, și să nu vă mai abateți după cugetele voastre, și după ochii voștri, după care luându-vă curviți.
40. Să vă aduceți aminte, și să faceți toate poruncile mele, și să fiți sfinți Dumnezeului vostru.
41. Eu Domnul Dumnezeul vostru, cel ce v’am scos pre voi din pământul Eghipetului, ca să vă fiu vouă Dumnezeu; eu Domnul Dumnezeul vostru.
CAP. 16.
[modifică]
Grăit-a Core feciorul lui Isaar, fiul lui Kaat, fiul lui Levì, cu Datan și Aviron feciorii lui Eliav, și cu Avnan feciorul lui Falet fiii lui Ruvim.
2. Și s’au sculat împrotiva lui Moisì, cu două sute și cincizeci de oameni din fiii lui Israil, căpeteniile adunării, aleșii sfatului, și bărbați vestiți.
3. S’au adunat asupra lui Moisì și a lui Aaron, și au zis către ei: destul este vouă, că întreaga adunare cu toții sunt sfinți, și Domnul este întru ei, pentruce vă ridicați preste adunarea Domnului?
4. Și auzind Moisì a căzut pre față,
5. Și-a grăit către Core și către toată ceata lui, zicând: socotit-au, și au cunoscut Dumnezeu pre cei ce sunt ai lui, și pre cei sfinți, și i-au apropiat la sine; iar pre cei ce nu i-au ales luiși nu i-au apropiat la sine.
6. Aceasta să faceți: luați-vă voi înși-vă cădelnițe, Core și toată ceata.
7. Și puneți în ele foc, și aruncați în ele tămâie înaintea Domnului mâine, și bărbatul pre care va alege Domnul, acesta va fi sfânt, ajungă vouă fiii lui Levì.
8. Și a zis Moisì către Core: ascultați-mă pre mine fiii lui Levì.
9. Au puțin este vouă, că v’au despărțit pre voi Dumnezeul lui Israil dela adunarea lui Israil, și v’au apropiat către sineși să slujiți slujbele cortului Domnului, și să stați înaintea cortului, să slujiți lui.
10. Și te-au apropiat pre tine, și pre toți frații tăi fiii lui Levì cu tine, și încă mai vreți și a preoțì?
11. Așà tu cu toată ceata cea adunată împrotivă lui Dumnezeu, și ce este Aaron de cârtiți asupra lui.
12. Și a trimis Moisì să cheme pre Datan și pre Aviron feciorii lui Eliav; iar ei au zis: nu ne vom duce.
13. Au puțin este aceasta, că ne-ai suit în pământ, care curge lapte și miere, ca să ne omori în pustie, vrei încă să stăpânești preste noi?
14. Ne-ai dus tu în pământul care curge lapte și miere, și ne-ai dat moșie de holde și de vii? Vrei să scoți ochii oamenilor acestora? Nu ne vom suì.
15. Și s’a mâniat Moisì foarte, și a zis către Domnul: nu căutà spre jertfa lor; nimic de a lor n’am poftit, și pre nimenea dintre ei n’am asuprit.
16. Și a zis Moisì către Core: sfințește ceata ta, și fiți gata mâine înaintea Domnului, tu cu ai tăi, și Aaron.
17. Și luați fiecare cădelnița sa, și puneți într’însele tămâie, și aduceți înaintea Domnului fiecare cădelnița sa, două sute și cincizeci de cădelnițe, tu și Aaron, fiecare cu cădelnița sa.
18. Și a luat fiecare cădelnița sa, și a pus într’însele foc, și preste el tămâie,
19. Și au stătut la ușa cortului mărturiei Moisì și Aaron; iar Core a strâns asupra lor toată ceata sa la ușa cortului mărturiei, și s’a arătat slava Domnului la toată adunarea.
20. Și au grăit Domnul către Moisì și către Aaron, zicând:
21. Osebiți-vă fiecare de adunarea aceasta, că îi voiu topì pre ei odată.
22. Și au căzut pre fețele sale, și au zis: Dumnezeule, Dumnezeul duhurilor și a tot trupul; de a păcătuit un om, au preste toată adunarea va fi mânia Domnului?
23. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
24. Vorbește adunării și îi spune: feriți-vă de prin prejurul cetei lui Core și Datan și Aviron.
25. Și s’a sculat Moisì, și a mers la Datan și la Aviron, și împreună cu el au mers toți bătrânii lui Israil.
26. Și a grăit către adunare, zicând: depărtați-vă dela corturile acestor oameni neînțelegători; de nimic ce este a lor să nu vă atingeți, ca să nu pieriți împreună cu ei în păcatul lor.
27. Și s’au depărtat de prin prejurul cortului lui Core și Datan și Aviron; iar Datan și Aviron au ieșit și au stătut la ușile corturilor sale, cu femeile, pruncii și lucrurile lor.
28. Și a zis Moisì: într’aceasta veți cunoaște, că Domnul m’au trimis pre mine ca să fac toate lucrurile acestea, că nu dela mine le fac.
29. De vor murì aceștia cum mor toți oamenii, și de va fi certarea lor ca certarea tuturor oamenilor, nu Domnul m’au trimis pre mine.
30. Ci întru prăpastie va arătà Domnul, și deschizând pământul gura sa, va înghițì pre ei cu casele lor, corturile lor, și toate câte sunt ale lor, de vii se vor pogorî în iad; și veți cunoaște, că oamenii aceștia au mâniat pre Domnul.
31. Iar după ce a încetat a grăi toate cuvintele acestea, s’a crăpat pământul supt picioarele lor.
32. Și s’a deschis pământul, și i-a înghițit pre ei cu casele lor, și pre toți oamenii carii erau cu Core, și cu vitele lor.
33. Și s’au pogorît ei și toate ale lor de vii în iad, și i-a acoperit pre ei pământul, și au pierit din mijlocul adunării.
34. Și tot Israilul, și cei din prejurul lor au fugit de glasul lor, zicând: să nu ne înghiță și pre noi pământul.
35. Și foc a ieșit dela Domnul, și a mistuit pre cei două sute cincizeci de bărbați carii au tămâiat.
36. Și au zis Domnul către Moisì și către Eliazar fiul lui Aaron preotul:
37. Luați cădelnițele cele de aramă din mijlocul celor arși; iar focul cel strein să-l risipiți acolo, că s’au sfințit cădelnițele păcătoșilor acestora în sufletele lor.
38. Și le fă pre ele table bătute împrejurul jertfelnicului, că s’au adus înaintea Domnului, și s’au sfințit, și s’au făcut spre semn fiilor lui Israil.
39. Și a luat Eliazar fiul lui Aaron preotul cădelnițele cele de aramă, câte au adus cei arși.
40. Și le-a pus pre ele la jertfelnic pomenire fiilor lui Israil, ca nimenea de alt neam care nu este din sămânța lui Aaron, să nu se apropie să tămâieze înaintea Domnului, și să nu fie ca Core și ca ceata lui, după cum au grăit Domnul prin Moisì.
41. Și a cârtit toată adunarea fiilor lui Israil a doua zi asupra lui Moisì și asupra lui Aaron, zicând: voi ați omorît norodul Domnului.
42. Și a fost, când adunarea învăluià pre Moisì și pre Aaron, s’a pornit asupra cortului mărturiei; iar pre cort l-a acoperit norul, și s’a arătat slava Domnului.
43. Și Moisì și Aaron veniră în fața cortului mărturiei.
44. Și au grăit Domnul către Moisì și către Aaron, zicând:
45. Osebiți-vă din mijlocul adunării aceștia, că voiu istovì pre ei de odată, și ei au căzut pre fața sa.
46. Și a zis Moisì către Aaron: ia cădelnița și pune într’însa foc dela jertfelnic, și aruncă preste el tămâie, și mergi degrab în tabără și te roagă pentru ei, că a ieșit mânie dela fața Domnului, și a început a pierde pre popor.
47. Și a luat Aaron, precum Moisì i-a zis lui; și a alergat la adunare, și iată se începuse pierderea în popor; a pus tămâie și s’a rugat pentru popor.
48. Și a stătut în mijlocul celor morți și celor vii, și a încetat pierderea.
49. Și au fost cei morți carii au murit întru acea pierdere, patrusprezece mii șapte sute, afară de cei ce au murit pentru Core.
50. Și s’a întors Aaron la Moisì la ușa cortului mărturiei, și a încetat pierderea.
CAP. 17.
[modifică]
Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
2. Vorbește fiilor lui Israil și ia dela ei toiag, toiag dela toți mai marii lor după casele familiilor lor, douăsprezece toiege, și numele fiecăruia scrie-l pre toiagul lui.
3. Și numele lui Aaron scrie-l pre toiagul lui Levì, că un toiag este, după neamul casii părinților lor vor dà.
4. Și le vei pune pre ele în cortul mărturiei împreajma sicriului mărturiei, de unde voiu grăì către tine.
5. Și omul pe care voiu alege, toiagul lui va odrăslì, și voiu abate dela tine cârtirea fiilor lui Israil, ce cârtesc ei asupra voastră.
6. Și a grăit Moisì fiilor lui Israil, și toți mai marii lor i-au dat lui toiag, pentru fiecare mai mare un toiag, după casele părinților lor douăsprezece toiege, și toiagul lui Aaron erà între toiegele lor.
7. Și a pus Moisì toiegele înaintea Domnului în cortul mărturiei.
8. Și a fost a doua zi au intrat Moisì și Aaron în cortul mărturiei, și iată odrăslise toiagul lui Aaron pentru casa lui Levì și a dat odraslă, și a înflorit flori, și a făcut nuci.
9. Și a scos Moisì toate toiegele de la fața Domnului la toți fiii lui Israil, și au văzut, și a luat fiecare toiagul său.
10. Și au zis Domnul către Moisì: pune toiagul lui Aaron înaintea mărturielor, întru semn de socotință fiilor celor neascultători, ca să înceteze a cârtì asupra mea, și să nu moară.
11. Și au făcut Moisì și Aaron după cum au poruncit Domnul lui Moisì, așà au făcut.
12. Și au grăit fiii lui Israil către Moisì, zicând: iată ne-am topit, am pierit, ne-am potopit.
13. Tot cel ce se atinge de cortul Domnului va murì, până în sfârșit vom murì.
CAP. 18.
[modifică]
Grăit-au Domnul către Aaron, zicând: tu și feciorii tăi, și casa tatălui tău cu tine veți purtà păcatele cele împrotiva lor, tu și feciorii tăi veți purtà păcatele preoției voastre.
2. Și pe frații tăi, neamul lui Levì, poporul tatălui tău, apropie-l de tine, și să se adaoge lângă tine, și să slujească ție, tu și fiii tăi împreună cu tine înaintea cortului mărturiei.
3. Și vor păzì cele rânduite de tine și slujbele cortului, numai de vasele cele sfinte și de jertfelnic nu se vor apropià ca să nu moară, nici aceștia, nici voi.
4. Ei vor fi lângă tine, și vor fi rânduiți a păzì cortul mărturiei în toate slujbele cortului; cel de alt neam nu se va apropià de tine.
5. Și veți păzì rânduelele celor sfinte, și slujbele jertfelnicului, și nu va mai venì mânie asupra fiilor lui Israil.
6. Eu am luat pe frații voștri, pe Leviți, dintre fiii lui Israil dar afierosit Domnului, să săvârșească slujbele cortului mărturiei.
7. Și tu și feciorii tăi cu tine păziți preoția voastră după toată rânduiala jertfelnicului, și a celor din lăuntru catapetesmei, și săvârșiți slujbele darului preoției voastre; iar cel de alt neam care se va apropià, va murì.
8. Și au grăit Domnul către Aaron: iată eu am dat în seama voastră pârgele mele din toate cele sfințite mie dela fiii lui Israil, ție am dat acestea pentru cinul tău, și fiilor tăi după tine, lege veșnică.
9. Acestea să fie vouă din cele prea sfinte: din aduceri, din toate darurile lor, și din toate jertfele lor, și din toate cele ce aduc pentru greșala lor, și din toate cele ce aduc pentru păcatele lor, câte dau ei mie din toate cele sfinte, ale tale vor fi și ale fiilor tăi.
10. În locul cel prea sfânt le veți mâncà pre ele, numai bărbații le vor mâncà, tu cu fiii tăi, sfinte vor fi ție.
11. Și veți mai aveà parte: din pârga darurilor, din toate cele ce aduc fiii lui Israil, ție am dat acestea și feciorilor tăi și fetelor tale împreună cu tine, lege veșnică, tot cel curat în casa ta va mâncà acestea.
12. Toată pârga untului de lemn și toată pârga vinului și pârga grâului, câte dintr’acestea se va da Domnului, ție le-am dat pre ele.
13. Cele întâiu născute toate, câte sunt în pământul lor, care vor aduce Domnului, ale tale vor fi, tot cel curat în casa ta le va mâncà pre ele.
14. Tot darul ce fiii lui Israil vor afierosì mie, al tău va fi.
15. Și tot ce deschide pântecele din tot trupul, ce aduc ei Domnului dela om până la dobitoc, al tău va fi; iar cele întâiu născute ale oamenilor să se răscumpere, și cele întâiu născute ale dobitoacelor celor necurate veți face să se răscumpere.
16. Și prețul celui ce se răscumpără după o lună dela naștere, cinci sicli, după siclul cel sfânt, douăzeci de bani sunt.
17. Iar cele întâiu născute ale vacilor, și cele întâiu născute ale oilor, și cele întâiu născute ale caprelor, să nu faceți să le răscumpere, sfinte sunt; sângele lor vei turnà preste jertfelnic, și seul vei aduce jertfă întru miros de bună mireazmă Domnului.
18. Carnea lor va fi a ta, ca și pieptul punerii înainte, și armul cel drept, ale tale vor fi.
19. Toate darurile din cele sfinte câte vor aduce fiii lui Israil Domnului, le-am dat ție și fiilor tăi și fetelor tale cu tine, lege veșnică, legătură de sare, veșnică, este înaintea Domnului, ție, și seminții tale după tine.
20. Și au grăit Domnul către Aaron: în pământul lor să nu ai moștenire, nici parte de moșie să nu ai între dânșii; eu sunt partea ta și moștenirea ta între fiii lui Israil.
21. Și fiilor lui Levì iată le-am dat toată zeciuiala în Israil ca parte pentru slujbele lor, care slujbe le săvârșesc ei în cortul mărturiei.
22. Și mai mult nu vor venì fiii lui Israil în cortul mărturiei, ca să nu cază în păcat aducător de moarte.
23. Numai Leviții vor săvârșì slujba cortului mărturiei; și vor purtà păcatele, lege veșnică întru neamurile lor; între fiii lui Israil nu vor moștenì moșie.
24. Că zeciuelele fiilor lui Israil care vor aduce Domnului dar, le-am dat Leviților ca parte, pentru aceea am zis lor: între fiii lui Israil nu vor moștenì moșie.
25. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
26. Leviților vei vorbì și le vei spune: când veți luà dela fiii lui Israil zeciuiala, care am dat vouă de la ei ca parte, atunci din zeciuiala aceea veți aduce zeciuială Domnului.
27. Și se vor socotì vouă aducerile voastre, ca grâul dela arie, și ca aducerea dela teasc.
28. Așà veți aduce și voi prinoase Domnului, din toate zeciuelele voastre, câte veți luà dela fiii lui Israil, și veți da dintr’însele prinos Domnului, lui Aaron preotului.
29. Din toate cele ce se dau vouă, să aduceți prinos Domnului, și din toată pârga, cele sfințite dintr’însa.
30. Și veți zice către ei: când veți aduce pârgă dintr’însa, atunci se va socotì Leviților ca roada dela arie, și ca aducerea dela teasc.
31. Și o veți mâncà pre dânsa în tot locul, voi și fiii voștri și casele voastre, că aceasta este plata voastră pentru slujbele voastre cele din cortul mărturiei.
32. Și nu veți aveà pentru aceasta păcat aducând pârgă dintr’însa, nici veți spurcà cele sfinte ale fiilor lui Israil și să muriți.
CAP. 19.
[modifică]
Grăit-au Domnul către Moisì și către Aaron, zicând:
2. Aceasta este legea, care o au dat Domnul, zicând: Vorbește fiilor lui Israil, să-ți aducă o junice roșie curată, fără de nici o meteahnă, și care n’a fost la jug.
3. Și o vei da lui Eleazar preotul, și o vor scoate afară din tabără în loc curat, și o vor junghià înaintea lui.
4. Și va luà Eleazar preotul din sângele ei, și va stropì în fața cortului mărturiei din sângele ei de șapte ori.
5. Și o vor arde de tot înaintea lui: pielea ei, carnea, sângele, cu balega ei se vor arde de tot.
6. Și luând preotul lemn de chiedru și isop și tort de lână roșie, le va aruncà deasupra junicii pe foc.
7. Apoi spălând hainele sale preotul, și scăldând trupul său cu apă, va intrà în tabără, și necurat va fi preotul până seara.
8. Iar cel ce o a ars pre ea va spălà hainele sale, și va scăldà trupul său cu apă, și necurat va fi până seara.
9. Și un om curat va strânge cenușa junicii, și o va pune afară de tabără în loc curat, și se va păstrà pentru adunarea fiilor lui Israil spre pază, apă de stropire, curățire este.
10. Și cel ce a adunat cenușa vacii, va spălà hainele sale, și necurat va fi până seara, și va fi fiilor lui Israil și nemernicilor cari lăcuesc între voi, lege veșnică.
11. Cel ce se atinge de vre un om mort oarecare, necurat va fi șapte zile.
12. Acesta se va curățì în ziua a treia și în ziua a șaptea, și curat va fi; iar de nu se va curățì în ziua a treia, necurat va fi în ziua a șaptea.
13. Tot cel ce se va atinge de vre un om mort oarecare și nu se va curățì, cortul Domnului a pângărit; pentru aceea va pieri sufletul acela din Israil, că apa stropirei nu s’a stropit preste el, necurat este, că necurăția lui într’însul este.
14. Și aceasta este legea: de va murì vre un om în casă, tot cel ce intră în casă, și câte sunt în casă necurate vor fi șapte zile.
15. Și tot vasul deschis, care nu are capac nici legătură deasupra, necurat este.
16. Tot cel ce se va atinge pre câmp de vre un om ucis cu sabia, sau de vre un mort, sau de os omenesc, sau de mormânt, șapte zile necurat va fi.
17. Și vor luà pentru cel necurat din cenușa cea arsă a curățirei, și vor turnà preste apă vie într’un vas.
18. Un bărbat curat luând isop, va muià în apă, și va stropì casa, vasele, oamenii câți vor fi acolo, și pre cel ce s’a atins de os omenesc, sau de cel ucis cu sabia, sau de cel mort, sau de mormânt.
19. Omul cel curat va stropì pre cel necurat în ziua a treia și în ziua a șaptea; și se va curățì în ziua a șaptea, și va spălà hainele sale, și va scăldà trupul său cu apă, și necurat va fi până seara.
20. Iar omul care se va pângărì și nu se va curățì, va pierì sufletul acela din mijlocul adunării, că sfintele Domnului a spurcat, și pentrucă apă de stropire nu s’a stropit preste dânsul, necurat este.
21. Și va fi vouă lege veșnică, și cel ce stropește cu apă de stropire, va spălà hainele sale; iar cel ce se atinge de apa stropirei, necurat va fi până seara.
22. Și tot ori de ce se va atinge cel necurat, necurat va fi, și tot cel atins, necurat va fi până seara.
CAP. 20.
[modifică]
Și au venit fiii lui Israil cu toată adunarea în pustia Sin în luna cea dintâiu, și a rămas poporul în Cadis, și a murit acolo Mariam, și s’a îngropat acolo.
2. Și n’avea apă adunarea, și s’a adunat la Moisì și Aaron.
3. Și blestemà poporul pre Moisì, zicând: O! Că de am fi pierit când au pierit frații noștri înaintea Domnului.
4. Pentruce ați suit adunarea Domnului în pustia aceasta, ca să ne omorîți pre noi și vitele noastre?
5. Pentruce ne-ați scos pre noi din Eghipet ca să venim la acest loc rău, în care nu se seamănă și nu se află nici smochini, nici vii, nici rodii, nici apă de băut.
6. Și au venit Moisì și Aaron dinaintea adunării la ușa cortului mărturiei, și au căzut pre fața lor, și s’a arătat slava Domnului către dânșii.
7. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
8. Ia toiagul tău, și chiamă adunarea, tu și Aaron fratele tău, și grăiți către piatră înaintea lor, și va da apele sale, și veți scoate apă din piatră, și veți adăpà adunarea și dobitoacele lor.
9. Și a luat Moisì toiagul dinaintea Domnului, după cum au paruncit Domnul.
10. Și au chemat Moisì și Aaron adunarea înaintea pietri, și a zis către ei: ascultați-mă cei neascultători, au din piatra aceasta voiu scoate vouă apă?
11. Și ridicând Moisì mâna sa, a lovit piatra cu toiagul de două ori, și a ieșit apă multă, și au băut adunarea și dobitoacele lor.
12. Iar Domnul au zis către Moisì și către Aaron: pentrucă n’ați crezut să mă sfințiți înaintea fiilor lui Israil, pentru aceea nu veți băgà voi adunarea aceasta în pământul care l-am dat lor.
13. Aceasta este apa pricirii, că s’au certat fiii lui Israil înaintea Domnului, și el s’au sfințit întru dânșii.
14. Și a trimis Moisì soli din Cadis la împăratul Edom, zicând: acestea zice fratele tău Israil: tu știi toată osteneala ce am avut noi.
15. Cum s’au pogorît părinții noștri în Eghipet, și au nemernicit în Eghipet zile multe, și ne-au chinuit pre noi Eghiptenii, și pre părinții noștri.
16. Și am strigat către Domnul, și Domnul au auzit glasul nostru, și trimițând înger ne-au scos pre noi din Eghipet, și acum suntem în Cadis cetatea de lângă hotarele tale.
17. Să trecem prin pământul tău, nu vom trece prin țarini, nici prin vii, nici vom beà apă din fântâna ta, pe drumul mare vom merge, nu ne vom abate la dreapta, nici la stânga, până vom trece hotarele tale.
18. Iar Edom a zis: nu veți trece prin pământul meu; iar de nu, cu războiu voiu ieșì înaintea ta.
19. Zis-au lui fiii lui Israil: să trecem pre lângă munte, iar de vom beà din apa ta eu, și vitele mele, vom plătì ție; lucru mic este să trecem pe lângă munte.
20. Iar el a răspuns: nu vei trece prin pământul meu, și a ieșit Edom înaintea lui gloată mare și cu mână tare.
21. Și nevrând Edom să lase pre Israil să treacă prin hotarele sale, și s’a abătut Israil dela dânsul.
22. Și s’au ridicat din Cadis, și au mers fii lui Israil toată adunarea în muntele Or.
23. Și au grăit Domnul către Moisì și către Aaron în muntele Or la hotarele pământului lui Edom, zicând:
24. Să se adaoge Aaron la poporul său, că nu veți intrà în pământul care l-am dat fiilor lui Israil moștenire, pentrucă m’ați întărîtat pre mine la apa pricii.
25. Ia pre Aaron fratele tău și pre Eleazar feciorul lui, și-i sue pre ei în muntele Or înaintea a toată adunarea.
26. Și desbracă pre Aaron de vestminte și îmbracă pre Eleazar feciorul lui, și Aaron se va adaoge, și va murì acolo.
27. Și a făcut Moisì după cum i-au poruncit Domnul, și i-a suit pre ei în muntele Or înaintea a toată adunarea.
28. Și a desbrăcat Moisì pre Aaron de vestminte și a îmbrăcat cu ele pre Eleazar feciorul lui, și a murit Aaron acolo în vârful muntelui, și s’au pogorît Moisì și Eleazar din munte.
29. Și a văzut toată adunarea, că a murit Aaron, și a plâns pre Aaron treizeci de zile toată casa lui Israil.
CAP. 21.
[modifică]
Și a auzit Hananeul împăratul Aradului cel ce lăcuià către pustie, că a venit Israil pre calea Atarin, și s’a războit asupra lui Israil, și a robit din ei robime.
2. Și a făcut Israil făgăduință Domnului, și a zis: de’mi vei da pre poporul acesta supt mâna mea, voiu aduce pre el dar și cetățile lui.
3. Și au ascultat Domnul glasul lui Israil, și au dat pre Hananeu supt mâna lui, și l-a adus dar pre el și cetățile lui, și a chemat numele locului aceluia: dar adus.
4. Și purcezând din muntele Or, pre calea cea despre marea Roșie, a încunjurat pământul lui Edom, și s’a împuținat cu sufletul poporul pre cale.
5. Și cârteà poporul asupra lui Dumnezeu și asupra lui Moisì, zicând: căci ne-ai scos pre noi din Eghipet, ca să ne omori în pustie? Că nu este nici pâine nici apă, și sufletul nostru s’a urît cu această pâine deșartă.
6. Și au trimis Domnul în popor șerpi omorîtori, și mușcà pre popor, și a murit popor mult din fiii lui Israil.
7. Și mergând poporul la Moisì a zis: am păcătuit că am grăit rău asupra Domnului și asupra ta, roagă-te dar către Domnul, ca să ia dela noi șarpele; și s’a rugat Moisì către Domnul pentru popor.
8. Și au zis Domnul către Moisì: fă ție șarpe de aramă, și-l pune un semn, și va fi de va mușcà șarpele pre om, tot cel mușcat văzându-l pre el, va trăì.
9. Și a făcut Moisì șarpe de aramă, și l-a pus pre el un semn, și când mușcà șarpele pre om, se uità la șarpele cel de aramă și trăià.
10. Și s’au ridicat fiii lui Israil și au tăbărît în Ovot.
11. Și ridicându-se din Ovot, au tăbărît în Ahalghe, dincolo în pustia care este despre fața lui Moav, spre răsăritul soarelui.
12. Și de acolo s’au sculat și au tăbărît în valea Zared.
13. Și de acolo ridicându-se, au tăbărît dincolo de Arnon în pustia ceea ce este afară din hotarele Amoreilor, că Arnon este în hotarele lui Moav, între Moav și între Amoreu.
14. Pentru aceea se zice în cartea, războiul Domnului: pre Zoov l-au secat, și repejunele lui Arnon.
15. Iar repejunele le-au făcut lăcaș lui Ir, și se alătură cu hotarele lui Moav.
16. Și de acolo la fântână. Aceasta este fântâna, pentru care au zis Domnul către Moisì: adună poporul, și le voiu da lor apă să beà.
17. Atunci Israil a cântat cântarea aceasta: lăudați fântâna, cântați-i, răspunzând unii altora.
18. Fântână o au săpat pre ea căpeteniile, cioplitu-o-au pre ea împărații neamurilor întru împărăția lor stăpânind ei.
19. Și dela fântână la Mantanain, și dela Mantanain la Naaliil, și de la Naaliil la Vamot.
20. Și dela Vamot la Napin care este în câmpul lui Moav, dela vârful celui cioplit, care caută spre fața pustiei.
21. Și a trimis Moisì soli la Sion împăratul Amoreilor cu cuvinte de pace, zicând:
22. Vom trece prin pământul tău, pre cale vom merge, nu ne vom abate nici în țarină, nici în vie, nici vom beà apă din fântâna ta, pre calea împărătească vom merge, până ce vom trece hotarele tale.
23. Dar Sion n’a lăsat pre Israil să treacă prin hotarele lui; și a adunat Sion pre tot poporul său; și au ieșit în pustie să steà împrotiva lui Israil, și au venit în Iassa, și a stat împrotiva lui Israil.
24. Și l-a bătut pre el Israil cu ucidere de sabie, și a stăpânit pământul lui, dela Arnon până la Iavoc, până la feciorii lui Amman, că hotarul fiilor lui Amman este Iazir.
25. Și a luat Israil toate cetățile acestea, și a lăcuit Israil în toate cetățile Amoreilor, în Esevon, și în toate cele de prin prejurul lor.
26. Că Esevon este cetatea lui Sion împăratul Amoreilor, și acesta a bătut pre împăratul Moav mai înainte, și a luat tot pământul lui dela Aroir până la Arnon.
27. Pentru aceea zic cei ce grăesc în pilde: veniți în Esevon, ca să se zidească și să se tocmească cetatea Sion.
28. Că foc a ieșit din Esevon, și pară din cetatea lui Sion, și a mâncat până la Moav, și a mistuit stâlpii lui Arnon.
29. Vai ție Moav, pierit-a poporul Hamos, datu-s’au fiii lor spre scăpare, și fetele lor robite lui Sion împăratul Amoreilor.
30. Sămânța lor piere, Esevon până la Devon, și femeile lor încă arseră cu foc în Moav.
31. Și a lăcuit Israil în toate cetățile Amoreilor.
32. Și a trimis Moisì ca să iscodească pre Iazir, și o a luat pre ea și satele ei, și a scos pre Amoreul care erà acolo.
33. Și întorcându-se s’a suit pre calea cea către Vasan, și a ieșit Og împăratul Vasanului înaintea lor, și tot poporul lui la războiu în Edrain.
34. Și au zis Domnul către Moisì: să nu te temi de el, că în mâinile tale l-am dat pre el și tot poporul lui și tot pământul lui, și vei face lui, cum ai făcut lui Sion împăratul Amoreilor, care lăcuià în Esevon.
35. Și l-a bătut pre el și pre feciorii lui și pre tot poporul lui, până n’a lăsat dintr’însul rob viu, și a moștenit pământul lor.
CAP. 22.
[modifică]
Și purcezând fiii lui Israil, au tăbărît la apusul lui Moav lângă Iordan către Ierihon.
2. Și văzând Valac feciorul lui Sepfor, toate câte a făcut Israil Amoreului,
3. S’a temut Moav de popor foarte; că mulți erau, și s’a îngrozit Moav de fața fiilor lui Israil.
4. Și a zis Moav către bătrânii lui Madiam: acum adunarea aceasta va înghiți pre toți cei din prejurul nostru, cum înghite vițelul iarba cea verde din câmp; și Valac feciorul lui Sepfor erà împărat lui Moav pe vremea aceea.
5. Și a trimis soli la Valaam feciorul lui Veor în Fatura, care este la rîul pământului fiilor poporului său, să-l cheme pre el zicând: iată popor a ieșit din Eghipet, și iată a acoperit fața pământului, și acesta stă împrotiva mea.
6. Și acum vino de blesteamă mie pre poporul acesta, că mai tare decât mine este, doar voiu puteà să ucid dintru ei, și să-i scoț pre ei din pământ; că știu, că pre carii vei binecuvântà, binecuvântați sunt, și pre carii vei blestemà tu, blestemați sunt.
7. Și au mers bătrânii lui Moav și bătrânii lui Madiam ducând daruri în mâinile lor pentru vrăjii, și au venit la Valaam, și i-au spus lui cuvintele lui Valac.
8. Iar el a zis către ei: mâneți aici preste noapte, și voiu răspunde vouă cele ce va grăì Domnul către mine.
9. Și au rămas boierii lui Moav la Valaam, și au venit Dumnezeu la Valaam, și i-au zis lui: ce sunt oamenii aceștia la tine?
10. Și a zis Valaam către Dumnezeu: Valac feciorul lui Sepfor împăratul lui Moav i-a trimis pre ei la mine, zicând:
11. Iată popor a ieșit din Eghipet și a acoperit fața pământului, și acesta stă împrotiva mea, și acum vino de mi-l blestemă pre el, doară îl voiu puteà bate pre el, și-l voiu scoate pre el de pre pământ.
12. Și au zis Domnul către Valaam: nu vei merge cu ei, nici vei blestemà poporul, că este binecuvântat.
13. Și sculându-se Valaam dimineața, a zis către boierii lui Valac: duceți-vă la Domnul vostru, că pre mine nu mă lasă Dumnezeu să merg cu voi.
14. Și sculându-se boierii lui Moav au venit la Valac, zicând: Valaam n’a vrut să vie cu noi.
15. Și a adaos încă Valac a trimite boieri mai mulți, și mai cinstiți decât aceștia.
16. Și au venit la Valaam, și i-au zis lui: acestea zice Valac a lui Sepfor: rogu-te, nu te lenevì a venì la mine.
17. Că cu cinste te voiu cinstì, și câte vei zice, voiu face ție, numai vino de blestemă mie pre poporul acesta.
18. Și a răspuns Valaam, și a zis boierilor lui Valac: de-mi va da mie Valac plină casa de argint și de aur, nu voiu puteà să calc cuvântul Domnului Dumnezeu, să-l fac pre el mic sau mare întru cugetul meu.
19. Și acum rămâneți în noaptea aceasta, ca să cunosc ce va adaoge Domnul a grăì către mine.
20. Și au venit Dumnezeu la Valaam noaptea, și i-au zis lui: de au venit să te cheme oamenii aceștia, sculându-te, mergi după ei; însă cuvântul care-l voiu grăì către tine, acela să-l faci.
21. Și sculându-se Valaam dimineața a pus șaoa pre asina sa, și a purces cu boierii lui Moav.
22. Și s’a mâniat cu iuțime Dumnezeu, căci merge el, și s’a sculat Îngerul lui Dumnezeu ca să-l mustre pre el pre cale, și el ședeà pre asina sa, și două slugi ale lui erau cu dânsul.
23. Și văzând asina pre Îngerul lui Dumnezeu stându-i împrotivă în cale și cu sabia scoasă în mâna sa, s’a abătut asina din cale și mergeà spre câmp; iar el băteà pre asină cu toiagul său, ca s’o îndrepteze la cale.
24. Și a stătut Îngerul lui Dumnezeu între răzoarele viilor, gard dincoace, și gard dincolo.
25. Și văzând asina pre Îngerul lui Dumnezeu, s’a tras către gard, și a strâns piciorul lui Valaam la gard, și Valaam a adaos încă a o mai bate.
26. Și a adaos Îngerul lui Dumnezeu, și mergând a stătut în loc strimt, unde nu se puteà abate la dreapta sau la stânga.
27. Și văzând asina pre Îngerul lui Dumnezeu, s’a culcat supt Valaam, și s’a mâniat Valaam, și băteà pre asină cu toiagul.
28. Și a deschis Dumnezeu gura asinei, și a zis către Valaam: ce ți-am făcut de m’ai bătut de trei ori cu aceasta.
29. Și a zis Valaam către asină: pentrucă m’ai necăjit, și de ași fi avut cuțit în mână mea te-ași fi junghiat.
30. Și a zis asina către Valaam: au nu sunt eu asina ta, pre care din tinerețele tale ai încălicat până în ziua de astăzi? Au doară din nebăgare de seamă am făcut ție aceasta? Iar el a zis, nu.
31. Și au descoperit Dumnezeu ochii lui Valaam, și a văzut pre Îngerul Domnului stând împrotivă în cale, și sabia scoasă în mâna lui, și plecându-se s’a închinat cu fața sa.
32. Și a zis lui Îngerul lui Dumnezeu: pentruce ai bătut pre asina ta acum a treia oară? Și iată eu am ieșit să te mustru pre tine, pentrucă nu este calea ta dreaptă înaintea mea.
33. Și văzându-mă asina s’a abătut dela mine acum a treia oară cu aceasta, și de nu s’ar fi abătut, acum pre tine te-ași fi omorît, și pre ea o ași fi păzit.
34. Și a zis Valaam către Îngerul Domnului: greșit-am, că n’am știut cum că tu mi-ai stătut împrotivă înaintea mea în cale, și acum de nu-ți place ție, mă voiu întoarce.
35. Și a zis Îngerul lui Dumnezeu către Valaam, pasă împreună cu oamenii aceștia, numai cuvântul care voiu zice către tine, acesta să păzești ca să-l grăești, și a mers Valaam cu boierii lui Valac.
36. Și auzind Valac cum că vine Valaam, a ieșit întru întâmpinarea lui la cetatea Moav, care este la hotarele Arnonului, care este din partea hotarelor.
37. Și a zis Valac către Valaam: au n’am trimis la tine să te cheme, pentruce n’ai venit la mine? Au doară socotit-ai că nu voiu puteà să te cinstesc?
38. Și a zis Valaam către Valac: iată am venit la tine, au puteà-voiu acum grăi cevà? Cuvântul care va pune Dumnezeu în gura mea, acela îl voiu grăì.
39. Și a mers Valaam cu Valac, și au venit la cetățile curților.
40. Și a junghiat Valac oi și viței, și a trimis lui Valaam și boierilor celor ce erau cu el.
41. Și a fost a doua zi a luat Valac pre Valaam, și l-a suit la stâlpul lui Vaal, și i-a arătat lui de acolo o parte oarecare de popor.
CAP. 23.
[modifică]
Și a zis Valaam lui Valac: zidește mie aici șapte jertfelnice și-mi gătește aici șapte viței și șapte berbeci.
2. Și a făcut Valac după cum i-a zis Valaam, și a adus vițel și berbece pre jertfelnic.
3. Și a zis Valaam către Valac: stăi aproape de jertfa ta, și eu voiu merge, ca doar mi se va arătà Dumnezeu întru întâmpinare, și cuvântul care îl va arătà mie, ți-l voiu spune ție, și a stătut Valac lângă jertfa sa.
4. Iar Valaam a mers să întrebe pre Dumnezeu, și a mers drept, și s’au arătat Dumnezeu lui Valaam, și a zis Valaam către el: cele șapte jeftfelnice le-am gătit, și am pus un vițel și un berbece preste fiecare jertfelnic.
5. Și au pus Dumnezeu cuvânt în gura lui Valaam, și au zis: întoarce-te la Valac, și așà grăiește.
6. Și s’a întors la el; iar el stà departe de jertfele sale, și toți boierii lui Moav împreună cu el, și a fost Duhul lui Dumnezeu preste el.
7. Și luând pilda sa a zis: din Mesopotamia m’a chemat pre mine Valac împăratul lui Moav, din munți dela răsărit, zicând: vino, blestemă mie pre Iacov, și vino, osândește pre Israil.
8. Cum voiu blestemà pre cel ce nu-l blestemă Domnul? Sau cum voiu osândì pre cel ce nu-l osândește Dumnezeu?
9. Că din vârful munților vedeà-l-voiu pre el, și din dealuri cunoàște-l-voiu pre el; iată poporul care singur va lăcui, și între alte neamuri nu se va numărà.
10. Cine a numărat sămânța lui Iacov? Și cine va numărà noroadele lui Israil? Să moară sufletul meu întru sufletele drepților, și să se facă sămânța mea ca sămânța lor.
11. Și a zis Valac către Valaam: ce mi-ai făcut? Să blestemi pre vrăjmașii mei te-am chemat, și iată i-ai binecuvântat cu binecuvântare.
12. Și a zis Valaam către Valac: au nu câte va da Dumnezeu în gura mea, acestea voiu păzì a grăì?
13. Și a zis către el Valac: mai vino încă cu mine într’alt loc, de unde nu-l vei vedeà pre el de acolo, ci numai o parte dintr’însul vei vedeà; iar pre toți nu-i vei vedeà, și de acolo blesteamă pre dânsul.
14. Și l-a luat pre el într’un pisc de țarină pre vârful celui cioplit, și a zidit acolo șapte jertfelnice, și a pus vițel și berbece pe jertfelnic.
15. Și a zis Valaam către Valac: stăi lângă jertfa ta, iar eu mă voiu duce să întreb pre Dumnezeu.
16. Și au întâmpinat Dumnezeu pre Valaam, și au pus cuvânt în gura lui, și au zis: întoarce-te la Valac, și acestea să grăești.
17. Și s’a întors la el, iar el stà aproape de jertfa sa, și toți boierii lui Moav cu el, și i-a zis Valac lui: ce au grăit Domnul?
18. Și luând pilda sa a zis: scoală-te Valac, și ascultă, ia în urechi mărturie feciorul lui Sepfor.
19. Dumnezeu nu este ca omul să se schimbe, nici ca fiul omului să se îngrozească, el a zis: au nu va face? Grăì-va; și au nu va îndeplinì?
20. Iată am primit ca să binecuvintez, voiu binecuvântà și nu mă voiu oprì.
21. Nu va fi osteneală întru Iacov, nici se va ivì necaz întru Israil; Domnul Dumnezeul lui cu el este, cele mărite ale boierilor întru dânsul.
22. Dumnezeu cel ce l-au scos pre el din Eghipet ca mărirea inorogului.
23. Că nu este descântec în Iacov, nici vraje în Israil, la vreme se va grăì lui Iacov, și lui Israil ce-i va face Dumnezeu?
24. Iată poporul ca un puiu de leu se va sculà, și ca un leu se va semețì, nu va dormì până ce va mâncà vânat, și va beà sângele celor răniți.
25. Și a zis Valac către Valaam: nici cu blestem să nu-l blestemi mie pre el, nici binecuvântând să nu-l binecuvintezi pre el.
26. Și răspunzând Valaam a zis lui Valac, au n’am grăit ție, zicând: că cuvântul care-mi va zice Dumnezeu, acela voiu face?
27. Și a zis Valac către Valaam: vino să te duc într’alt loc, și de va plăceà lui Dumnezeu, blesteamă-l pre el de acolo.
28. Și a luat Valac pre Valaam, în vârful lui Fogor, care se întinde spre pustie.
29. Și a zis Valaam către Valac: zidește mie aici șapte jertfelnice, și-mi gătește șapte viței și șapte berbeci.
30. Și a făcut Valac precum i-a zis Valaam, și a pus vițel și berbece pre jertfelnic.
CAP. 24.
[modifică]
Și văzând Valaam că bine este înaintea Domnului a binecuvântà pre Israil, n’a mers după obiceiul său întru întâmpinarea vrăjilor, ci ș’a întors fața sa spre pustie.
2. Și ridicând Valaam ochii săi, văzut-a pre Israil tăbărît după neamuri, și a fost preste el Duhul lui Dumnezeu, și a început a grăì în pildă zicând:
3. Zice Valaam fiul lui Veor, zice omul cel adevărat, care vede.
4. Zice cel ce aude cuvintele lui Dumnezeu, cel ce cu ochii săi deschiși a văzut în somn vederea lui Dumnezeu.
5. Cât sunt de bune casele tale Iacove, și corturile tale Israile.
6. Ca niște văi umbroase, și ca niște grădini lângă rîuri, și ca niște corturi care le-au înfipt Domnul, și ca niște chedri lângă ape.
7. Ieși-va un om din sămânța lui, și va stăpânì neamuri multe, și se va înălțà împărăția lui mai mult decât Gog, și va crește împărăția lui.
8. Dumnezeu l-au povățuit pre el din Eghipet, ca a inorogului mărirea lui, mâncà-va neamurile vrăjmașilor săi, și grăsimele lor le va suge, și cu săgețile sale va săgetà pre vrăjmași.
9. Culcându-se s’a odihnit ca un leu și ca un puiu de leu, cine-l va sculà pre el? Cei ce te binecuvintează pre tine sunt binecuvântați, și cei ce te blesteamă sunt blestemați.
10. Și s’a mâniat Valac pre Valaam, și frângându-și mâinile a zis Valac către Valaam: a blestemà vrăjmașul meu te-am chemat, și iată binecuvântând l-ai binecuvântat a treia oară.
11. Acum dar fugi în locul tău, am zis că te voiu cinstì pre tine, și acum te-au lipsit Domnul de mărire.
12. Și a zis Valaam către Valac: au nu și solilor tăi, pre carii i-ai trimis la mine, am grăit, zicând:
13. De-mi va da Valac casa sa plină de argint și de aur, nu voiu puteà să calc cuvântul Domnului, să-l fac pre el bun sau rău dela mine, câte-mi va spune mie Dumnezeu, acestea voiu grăì.
14. Și acum iată alerg la locul meu, vino să-ți spun ce va face poporul acesta poporului tău la sfârșitul zilelor.
15. Și urmând pilda a zis: zice Valaam feciorul lui Veor, zice omul cel ce adevărat vede.
16. Auzind cuvintele lui Dumnezeu, și știind știința celui înalt, și vederea lui Dumnezeu văzând în somn cu ochii săi deschiși.
17. Arătà-l-voiu lui, ci nu acum, fericescu-l, și nu se apropie, răsărì-va o stea din Iacov, și se va sculà un om din Israil, și va zdrobì pre domnii lui Moav, și va prădà pre toți feciorii lui Sit.
18. Și va fi Edom moștenire, și va fi moștenirea lui Isav vrăjmașul lui, și Israil a făcut putere.
19. Și se va sculà din Iacov, și va pierde pre cel ce a scăpat din cetate.
20. Și văzând pre Amalic, urmă pilda sa, zicând: începutul neamurilor Amalic, și sămânța lor va pierì.
21. Și văzând pre Keneu urmă pilda sa, zicând: tare este lăcașul tău, și de vei pune în piatră cuibul tău.
22. Și de se va face lui Veor cuib de vicleșug, Asirienii te vor robì pre tine.
23. Și văzând pre Og urmă pilda sa, zicând: vai, vai! Cine va trăì, când va pune acestea Dumnezeu.
24. Și va ieșì din mâna Kiteilor, și vor asuprì pre Asur, și vor necăjì pre Evrei, și ei toți odată vor pierì.
25. Și sculându-se Valaam s’a dus înapoi la locul său, și Valac încă s’a dus la casa sa.
CAP. 25.
[modifică]
Și a poposit Israil în Satin, și s’a spurcat poporul curvind cu fetele lui Moav.
2. Și i-au chemat pre ei la jertfele idolilor săi, și au mâncat poporul din jertfele lor, și s’a închinat idolilor lor.
3. Și s’a închinat Israil lui Veelfegor, și s’a mâniat cu iuțime Dumnezeu pre Israil.
4. Și au zis Domnul către Moisì: ia pre toate căpeteniile poporului, și arată pre ei pildă Domnului înaintea soarelui, și se va întoarce iuțimea mâniei Domnului dela Israil.
5. Și a zis Moisì neamurilor lui Israil: ucideți fiecare pre casnicul său, care s’a închinat lui Veelfegor.
6. Și iată un om din fiii lui Israil venind, a apropiat pre fratele său la o madiancă înaintea lui Moisì, și înaintea a toată adunarea fiilor lui Israil, iar ei plângeau la ușa cortului mărturiei.
7. Și văzând Finees feciorul lui Eleazar fiul lui Aaron preotul, s’a sculat din mijlocul adunării, și luând în mână sulița,
8. A intrat dinapoia omului israiltean în bordeiu, și i-a junghiat pre amândoi, și pre omul israiltean, și pre femeie prin mitra ei, și a încetat bătaea dela fiii lui Israil.
9. Și cei morți într’această bătae au fost douăzeci și patru de mii.
10. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
11. Finees feciorul lui Eleazar fiul lui Aaron preotul a potolit mânia mea de către fiii lui Israil, râvnind pentru mine râvnă întru ei, și n’am pierdut pre fiii lui Israil întru râvna mea.
12. Așà am zis: iată eu am dat lui legătură de pace.
13. Și va fi lui și seminției lui după dânsul legătura preoției veșnică, că a răvnit pentru Dumnezeul său, și s’a rugat pentru fiii lui Israil.
14. Omul israiltean, care s’a junghiat împreună cu madianca se numeà Zamvri, feciorul lui Salo mai marele casii seminției lui Simeon.
15. Iar femeia madiancă cea junghiată Hasvi, fata lui Sur mai marelui neamului Omot ai casei seminției cei mai alese a lui Madiam.
16. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
17. Vorbește fiilor lui Israil, și le spune:
18. Învrăjbiți-vă cu Madiamitenii, și-i omorîți pre ei, că vă vrăjmășesc vouă cu vicleșugurile, cu care v’au viclenit pre voi prin Fogor și prin Hasvi, fata mai marelui lui Madiam, sora lor cea junghiată în ziua junghierii pentru Fogor.
CAP. 26.
[modifică]
Și a fost după bătaea aceasta au grăit Domnul către Moisì și către Eleazar preotul, zicând:
2. Numără căpetenia a toată adunarea fiilor lui Israil dela douăzeci de ani și mai sus, după casele semințiilor lor, tot cel ce poate ieșì la războiu întru Israil.
3. Și au grăit Moisì și Eleazar preotul cu dânșii în Aravotul lui Moav la Iordan despre Ierihon, zicând:
4. De douăzeci de ani și mai sus precum i-au poruncit Domnul lui Moisì și fiilor lui Israil, carii au ieșit din Eghipet.
5. Ruvim cel întâiu născut al lui Israil, și fiii lui Ruvim, Enoh, și poporul lui Enoh dela Fallu, poporul lui Fallu.
6. Dela Asron, poporul lui Asron. Dela Harmi, poporul lui Harmi.
7. Acestea sunt noroadele lui Ruvim, și a fost numărul lor patruzeci și trei de mii, șapte sute treizeci.
8. Și fiii lui Fallu, Eliav.
9. Și fiii lui Eliav, Namuil și Datan și Aviron, aceștia sunt cei ce s’au ales din adunare, aceștia sunt carii au stătut împrotiva lui Moisì și a lui Aaron întru adunarea lui Core întru împrotivire Domnului.
10. Și deschizându-și pământul gura sa, i-au înghițit pre ei și pre Core, murind cu ceata lui, când a mâncat focul pre cei două sute cincizeci, și s’a făcut spre semn.
11. Iar fiii lui Core n’au murit.
12. Și fiii lui Simeon: poporul fiilor lui Simeon: dela Namuil, poporul lui Namuil, dela Iamin, poporul lui Iamin, dela Iahin, poporul lui Iahin.
13. Dela Zara, poporul lui Zara, dela Saul, poporul lui Saul.
14. Acestea sunt popoarele lui Simeon, în număr de douăzeci și două de mii două sute.
15. Fiii lui Gad după popoarele lor: dela Safon, poporul lui Safon, dela Anghi, poporul lui Anghi, dela Sunì, poporul lui Sunì.
16. Dela Azeni poporul lui Azeni, dela Addi poporul lui Addi.
17. Dela Aroadi, poporul lui Aroadi, dela Ariil, poporul lui Ariil.
18. Acestea sunt popoarele fiilor lui Gad în număr de patruzeci și patru de mii și cinci sute.
19. Iar fiii lui Iuda: Ir și Avnan și Silon și Fares și Zara, și a murit Ir și Avnan în pământul Hanaan.
20. Și au fost fiii lui Iuda după noroadele lor: dela Silon, poporul lui Silon, dela Fares, poporul lui Fares, dela Zara poporul lui Zara.
21. Și au fost fiii lui Fares, dela Asron, poporul lui Asron, dela Iamun, poporul lui Iamun;
22. Acestea sunt noroadele lui Iuda în număr de șaptezeci și șase de mii cinci sute.
23. Și fiii lui Isahar după popoarele lor: dela Tola, poporul lui Tola, dela Fua, poporul lui Fua.
24. Dela Iasuv, poporul lui Iasuv, dela Samram, poporul lui Samram;
25. Acestea sunt popoarele lui Isahar, în număr de șaizeci și patru de mii patru sute.
26. Fiii lui Zavulon după popoarele lor: dela Sared, poporul lui Sared, dela Allon, poporul lui Allon, dela Alil, poporul lui Alil;
27. Acestea sunt popoarele lui Zabulon în număr de șaizeci de mii cinci sute.
28. Fiii lui Iosif după popoarele lor: Manasì și Efraim.
29. Fiii lui Manasì: dela Mahir, poporul lui Mahir și Mahir a născut pre Galaad; dela Galaad, poporul lui Galaad.
30. Și aceștia sunt fiii lui Galaad: dela Ahiezer, poporul lui Ahiezer, dela Heleg, poporul lui Heleg.
31. Dela Esriil, poporul lui Esriil, dela Sihem, poporul lui Sihem.
32. Dela Simaer, poporul lui Simaer, și dela Ofer, poporul lui Ofer.
33. Și dela Salpad feciorul lui Ofer nu s’a născut lui feciori fără numai fete, și acestea sunt numele fetelor lui Salpad: Mala și Nua și Egla și Melha și Tersa.
34. Acestea sunt popoarele lui Manasì în număr de cincizeci și două de mii șapte sute.
35. Și aceștia sunt fiii lui Efreim: dela Sutala, poporul lui Sutala, dela Tanah, poporul lui Tanah;
36. Aceștia sunt feciorii lui Sutala: dela Eden, poporul lui Eden. Acestea sunt popoarele lui Efreim în număr de treizeci și două de mii cinci sute.
37. Acestea sunt popoarele fiilor lui Iosif, după popoarele lor.
38. Fiii lui Veniamin după popoarele lor: dela Vale, poporul lui Vale, dela Asivir, poporul lui Asivir, dela Iahiran, poporul lui Iahiran.
39. Dela Sofan, poporul lui Sofan.
40. Și au fost feciorii lui Vale: Adar și Noeman, dela Adar poporul lui Adar, dela Noeman, poporul lui Noeman.
41. Aceștia sunt fiii lui Veniamin după popoarele lor în număr de patruzeci și cinci de mii cinci sute.
42. Și fiii lui Dan după popoarele lor: dela Same, poporul lui Same. Acestea sunt popoarele lui Dan după popoarele lor.
43. Toate popoarele lui Same în număr de șaizeci și patru de mii patru sute.
44. Fiii lui Asir după popoarele lor: dela Iamin, poporul lui Iamin, dela Iesu, poporul lui Iesu, dela Varia, poporul lui Varia.
45. Dela Hover, poporul lui Hover, dela Melhiil, poporul lui Melhiil.
46. Și numele fetei lui Asir, Sara.
47. Acestea sunt popoarele lui Asir, în număr de patruzeci și trei de mii și patru sute.
48. Fiii lui Neftalì după popoarele lor: dela Asiil, poporul lui Asiil, de la Gavni, poporul lui Gavni.
49. Dela Ieser, poporul lui Ieser, dela Selim, poporul lui Selim.
50. Acestea sunt popoarele lui Neftalì în număr de patruzeci și cinci de mii patru sute.
51. Acesta este numărul fiilor lui Israil: șase sute una mii, șapte sute treizeci.
52. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
53. Acestora se va împărțì pământul să-l moștenească după numărul numelor lor.
54. Celor mai mulți, mai multă moșie le vei da, și celor mai puțini, mai puțină moșie le vei da; fiecăruia după cum s’a socotit li se va da lor moșie.
55. Cu sorți se va împărțì pământul, anume după neamurile semințiilor lor vor luà moșie.
56. După sorți vei împărțì lor moșie, între mulți și între puțini.
57. Și fiii lui Levì după popoarele lor: dela Gherson, poporul lui Gherson, dela Cat, poporul lui Cat, dela Merari, poporul lui Merari.
58. Acestea sunt popoarele fiilor lui Levì: poporul lui Loveni, poporul lui Hevron, poporul lui Core și poporul lui Musi.
59. Și Cat a născut pre Amram, iar femeia lui Amram se numeà Iohaved fata lui Levì, care a născut pre aceștia lui Levì în Eghipet, și a născut lui Amram pre Aaron și pre Moisì și pre Mariam sora lor.
60. Și s’a născut lui Aaron: Nadav și Aviud și Eleazar și Itamar.
61. Și au murit Nadav și Aviud, când au adus ei foc strein înaintea Domnului în pustia Sinai.
62. Și au fost numărul lor douăzeci și trei de mii, toată partea bărbătească dela o lună și mai sus, că nu s’au numărat între fiii lui Israil, pentrucă nu s’au dat lor moșie întru fiii lui Israil.
63. Și aceasta este socoteala lui Moisì și a lui Eleazar preotul, carii au numărat pre fiii lui Israil în Aravotul lui Moav la Iordan despre Ierihon.
64. Și într’aceștia n’a fost om din cei numărați de Moisì și de Aaron, carii au numărat pre fiii lui Israil în pustia Sinai.
65. Că au fost zis lor Domnul: că cu moarte vor murì în pustie, și n’au rămas din ei nici unul, afară de Halev fiul lui Iefonì și Isus al lui Navì.
CAP. 27.
[modifică]
Și mergând fetele lui Salpaad feciorul lui Ofer, feciorul lui Galaad, feciorul lui Mahir din poporul lui Manasì, din fiii lui Iosif, și acestea sunt numele lor: Maala și Nua și Egla și Melha și Tersa.
2. Și stând înaintea lui Moisì, și înaintea lui Eleazar preotul, și înaintea boierilor, și înaintea a toată adunarea la ușa cortului mărturiei, au zis:
3. Tatăl nostru a murit în pustie, și el n’a fost întru adunarea, care a stătut împrotivă înaintea Domnului, întru adunarea lui Core, care pentru păcatul său a murit, și feciori nu s’au născut lui.
4. Drept aceea ca să nu se stingă numele tatălui nostru din poporul său, căci n’are el fecior, dați-ne nouă moșie între frații tatălui nostru.
5. Și a adus Moisì judecata lor înaintea Domnului.
6. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
7. Drept au grăit fetele lui Salpaad, să le dai lor să aibă moșie între frații tatălui său, și să le dai lor toată moșiea tatălui.
8. Și să grăești fiilor lui Israil, zicând: de va murì vre un om, și nu va aveà feciori, veți da moșiea lui fetei lui.
9. Iar de nu va aveà nici fată, veți da moșiea fratelui lui.
10. Iar de nu va aveà nici frați, veți da moșiea fratelui tatălui său.
11. Iar de nu va aveà frați tatăl lui, veți da moșiea rudeniei cei mai de aproape din neamul lui, să moștenească cele ce sunt ale lui. Și va fi aceasta fiilor lui Israil dreptate de judecată, după cum au poruncit Domnul lui Moisì.
12. Și au zis Domnul către Moisì: sue-te în muntele cel dincolo de Iordan, acesta este muntele Navan, și vezi pământul lui Hanaan, care-l dau eu fiilor lui Israil moștenire.
13. Și-l vei vedeà pre el, și te vei adaoge la poporul tău și tu, după cum s’a adaos Aaron fratele tău în muntele Or.
14. Pentrucă ați călcat cuvântul meu în pustia Sinai, când se împrotiveà adunarea, ca să mă sfințească, nu m’ați sfințit la apă înaintea lor, aceasta este apa pricei la Cadis în pustia Sinai.
15. Și a zis Moisì către Domnul:
16. Să socotească Domnul Dumnezeul duhurilor și a tot trupul, om preste adunarea ta aceasta.
17. Care va ieșì înaintea feții lor și va intrà, și care îi va scoate și-i va băgà pre ei, și să nu fie adunarea Domnului ca niște oi fără de păstor.
18. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând: ia la tine pre Isus fiul lui Navì om, care are duh întru sine, și vei pune mâinile tale preste el.
19. Și-l vei pune pre el înaintea lui Eleazar preotul, și vei da lui povețe înaintea a toată adunarea, și poruncește pentru el înaintea lor.
20. Și vei da mărirea ta preste el, ca să-l asculte pre el fiii lui Israil.
21. Și înaintea lui Eleazar preotul va stà, și-l vor întrebà pre el de judecata arătărilor înaintea Domnului, prin rostul lui va ieșì, și prin rostul lui va intrà el, și fiii lui Israil cu toți odată și toată adunarea.
22. Și a făcut Moisì după cum i-au poruncit lui Domnul Dumnezeu, și luând pre Isus, l-a pus înaintea lui Eleazar preotul și înaintea a toată adunarea.
23. Și a pus mâinile sale preste el, și l-a așezat pre el după cum au poruncit Domnul lui Moisì.
CAP. 28.
[modifică]
Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
2. Poruncește fiilor lui Israil, și grăește către ei, zicând: darurile mele, dările mele, jertfele mele cele de miros cu bună mireazmă să păziți a le aduce mie la sărbătorile mele.
3. Și să zici către ei: acestea sunt jertfele mele, care să le aduceți Domnului, miei de câte un an curați doi într’o zi, pentru ca să nu înceteze arderea de tot.
4. Un miel veți jertfì dimineața, și al doilea miel veți jertfì seara.
5. Și vei aduce a zecea parte a unui ifi făină curată pentru jertfă stropită cu untdelemn în a patra parte a unui in.
6. Ardere de tot neîncetată, care s’a făcut în muntele Sinai întru miros de bună mireazmă Domnului.
7. Și turnarea ei a patra parte a unui in la un miel întru cel sfânt vei turnà turnare de vin Domnului.
8. Și al doilea miel îl vei aduce de către seară cu jertfa lui, și cu turnarea lui îl vei aduce întru miros de bună mireazmă Domnului.
9. Și în ziua sâmbetelor veți aduce doi miei de câte un an, curați, și două a zecea de făină curată pentru jertfă cu untdelemn stropită, și turnare.
10. Aceasta este arderea de tot în fiecare sâmbătă, afară de arderea de tot cea de pururea, și turnarea ei.
11. Și la lună nouă veți aduce ardere de tot Domnului doi viței de cireadă, și un berbece, și șapte miei curați de câte un an.
12. Trei a zecea de făină curată stropită cu untdelemn la un vițel, și două a zecea de făină curată stropită cu untdelemn, la un berbece.
13. O zecime de făină curată stropită cu untdelemn, la un miel, jertfă miros de bună mireazmă aducere Domnului.
14. Turnarea lor jumătate de in de vin va fi la un vițel, și a treia a unui in va fi la un berbece, și a patra a unui in va fi la un miel: această ardere de tot în fiecare lună la lunele anului.
15. Și un țap din capre pentru păcat Domnului, afară de arderea de tot cea deapurureà se va face, și turnarea lui.
16. Și în luna dintâiu în patrusprezece zile ale lunei, Paștele Domnului.
17. Și în ziua a cincisprezecea a lunii aceștia sărbătoare, șapte zile azime veți mâncà.
18. Și ziua cea dintâiu chemare sfântă va fi vouă, nici un lucru de slujbă să nu faceți.
19. Și veți aduce ardere de tot jertfă Domnului doi viței de cireadă, un berbece, șapte miei de câte un an curați vor fi vouă.
20. Și jertfa lor de făină curată, stropită cu untdelemn, trei a zecea la un vițel, și două a zecea la un berbece veți aduce.
21. Câte o zecime de fiecare miel, la cei șapte miei.
22. Și un țap din capre jertfă pentru păcat, spre împăcarea voastră.
23. Afară de arderea de tot deapururea cea de dimineață, care este arderea de tot neîncetată, veți face acestea.
24. După acestea veți aduce în fiecare zi în cele șapte zile, dar jertfă întru miros de bună mireazmă Domnului, afară de arderea de tot cea de pururea vei face turnarea ei.
25. Și ziua a șaptea numită sfântă va fi vouă, nici un lucru de slujbă să nu faceți întru aceea.
26. Și în ziua cea de pârgă, când veți aduce jertfă nouă Domnului a săptămânilor, chemare sfântă va fi vouă; nici un lucru de slujbă să nu faceți.
27. Și veți aduce arderi de tot întru miros de bună mireazmă Domnului, doi viței din cireadă, un berbece, șapte miei de câte un an curați.
28. Jertfa lor făină curată amestecată cu untdelemn: trei a zecea la un vițel, și două a zecea la un berbece.
29. Câte o zecime de fiecare miel, din cei șapte miei.
30. Și un țap din capre pentru păcat, ca să se roage spre împăcarea voastră.
31. Afară de arderea de tot cea deapurureà, și jertfa lor veți face mie, curați vor fi vouă, și turnările lor.
CAP. 29.
[modifică]
Și în luna a șaptea, ziua dintâiu a lunei chemare sfântă va fi vouă, nici un lucru de slujbă să nu faceți, zi însemnată va fi vouă.
2. Și veți aduce arderile de tot întru miros de bună mireazmă Domnului, un vițel din vaci, un berbece, și șapte miei de câte un an, curați.
3. Jertfa lor, făină curată amestecată cu untdelemn, trei a zecea la un vițel, și două a zecea la un berbece.
4. Câte o zecime de fiecare miel la cei șapte miei.
5. Și un țap din capre jertfă pentru păcat; spre împăcarea voastră.
6. Afară de arderile de tot ale lunei nouă, și jertfele lor, și turnările lor, și arderea de tot cea deapururea, și jertfele lor, și turnările lor, după rânduiala lor întru miros de bună mireazmă Domnului.
7. Și a zecea a lunii aceștia chemare sfântă va fi vouă, și să mâhniți sufletele voastre, și nici un lucru să nu faceți.
8. Și veți aduce arderi de tot întru miros cu bună mireazmă Domnului, jertfă Domnului un vițel din cireadă, un berbece, șapte miei de câte un an, curați vor fi vouă.
9. Jertfa lor, făină curată amestecată cu untdelemn, trei a zecea la un vițel, și două a zecea la un berbece.
10. Câte o zecime de fiecare miel la cei șapte miei, și un țap din capre pentru păcat, spre împăcarea voastră.
11. Afară de cel pentru păcat al împăcăriii, și arderea de tot cea deapururea, jertfa ei și turnarea ei după rânduiala ei întru miros de bună mireazmă aducere Domnului.
12. Și ziua a cincisprezecea a lunii aceștia a șaptea, chemare sfântă va fi vouă, nici un lucru de slujbă să nu faceți, și să țineți sărbătoare Domnului șapte zile.
13. Și să aduceți arderi de tot jertfă întru miros de bună mireazmă Domnului, în ziua dintâiu treisprezece viței din vaci, doi berbeci, patrusprezece miei de câte un an, curați vor fi vouă.
14. Jertfele lor făină curată amestecată cu untdelemn, trei a zecea la un vițel din cei treisprezece viței, și două a zecea la un berbece din cei doi berbeci.
15. O zecime de fiecare miel la cei patrusprezece miei.
16. Și un țap din capre jertfă pentru păcat afară de arderea de tot cea de pururea, jertfele lor, și turnările lor.
17. A doua zi doisprezece viței, doi berbeci și patrusprezece miei de câte un an, curați.
18. Cu jertfa lor și turnarea lor la viței și la berbeci și la miei după numărul lor, după rânduială.
19. Un țap din capre jertfă pentru păcat, afară de arderea de tot cea de pururea, jertfele lor și turnările lor.
20. A treia zi, unsprezece viței, doi berbeci și patrusprezece miei de câte un an, curați.
21. Jertfa lor și turnarea lor la viței și la berbeci și la miei după numărul lor, după rânduială.
22. Și un țap din capre jertfă pentru păcat, afară de arderea de tot cea de pururea, jertfele și turnările lor.
23. A patra zi, zece viței, doi berbeci, patrusprezece miei de câte un an, curați.
24. Jertfele lor, și turnările lor la viței și la berbeci și la miei după numărul lor, după rânduială.
25. Și un țap din capre jertfă pentru păcat afară de arderea de tot cea de pururea, jertfele lor și turnările lor.
26. A cincea zi, nouă viței, doi berbeci, patrusprezece miei de câte un an, curați.
27. Jertfele lor și turnările lor, la viței și la berbeci și la miei după numărul lor, după rânduială.
28. Și un țap din capre jerftfă pentru păcat afară de arderea de tot cea de pururea, jertfele lor și turnările lor.
29. A șasea zi, opt viței, doi berbeci, patrusprezece miei de câte un an, curați.
30. Jertfele lor și turnările lor la viței și la berbeci și la miei după numărul lor, după rânduială.
31. Și un țap din capre jertfă pentru păcat, afară de arderea de tot cea de pururea, jertfele lor și turnările lor.
32. A șaptea zi, șapte viței, doi berbeci, patrusprezece miei de un an, curați.
33. Jertfele lor și turnările lor la viței și la berbeci și la miei după numărul lor, după rânduială.
34. Și un țap din capre jertfă pentru păcat, afară de arderea de tot cea de pururea, jertfele lor și turnările lor.
35. A opta zi închierea serbării va fi vouă, nici un lucru spre slujbă să nu faceți într’însa.
36. Și veți aduce arderi de tot întru miros de bună mireazmă jertfă Domnului, un vițel, un berbece și șapte miei de câte un an, curați.
37. Jertfele lor și turnările lor, la vițel și la berbece și la miei, după numărul lor, după rânduiala lor.
38. Și un țap din capre jertfă pentru păcat, afară de arderea de tot cea de pururea, jertfele și turnările lor.
39. Acestea veți face Domnului în sărbătorile voastre, afară de jertfele voastre de făgăduință, și afară de cele de bună voea voastră, și de arderile de tot ale voastre, și de jertfele voastre, și de turnările voastre, și de jertfele cele de mântuire ale voastre.
CAP. 30.
[modifică]
Și a grăit Moisì fiilor lui Israil, după toate câte au poruncit Domnul lui Moisì.
2. Și a grăit Moisì către mai marii neamurilor fiilor lui Israil, zicând: acesta este cuvântul, care l-au poruncit Domnul.
3. Omul care va face făgăduință Domnului, sau se va jurà legându-se pe sufletul său, să nu-și calce cuvântul său; toate câte vor ieșì din gura lui, să le facă.
4. Iar de va face o femeie făgăduință Domnului, legându-se din tinerețe încă fiind în casa tatălui său,
5. Și va auzi tatăl ei făgăduințele ei, și legătura ce a pus asupra sufletului său, și va tăceà tatăl ei, vor stà toate făgăduințele ei și ori cu ce și-a legat sufletul său, va rămâneà.
6. Iar dacă tatăl ei nu ar vroì, ori în ce zi va aflà toate făgăduințele ei și legăturile, care le-a pus asupra sufletului său, nu vor stà, și Domnul o va iertà pre ea, că n’a vrut tatăl ei.
7. Iar de va fi măritată și și-a luat așupră-și o făgăduință, sau a rostit gura ei cevà cu care și-a legat sufletul său;
8. De va auzi bărbatul ei, și va tăceà când a auzit, atunci vor stà toate făgăduințele ei, și ori cu ce și-a legat sufletul său, va rămâneà.
9. Iar dacă bărbatul ei nu va vreà, îndată ce a aflat toate făgăduințele și legăturile ei câte a pus asupra sufletului său, nu vor rămâneà, că bărbatul ei n’a vrut, și Domnul o va iertà pre ea.
10. Iar făgăduința văduvei, și a cei lăsate de bărbat, câte se va făgăduì asupra sufletului său, vor rămâneà ei.
11. Iar de va face în casa bărbatului său făgăduințà sa, sau legătura sa cea cu jurământ asupra sufletului său,
12. Și va auzì bărbatul ei, și nimic nu va zice ei, nici se va împrotivì, vor stà toate făgăduințele ei, și toate legăturile ei câte a pus asupra sufletului său, vor rămâneà asupra ei.
13. Iar dacă bărbatul ei nu va vreà îndată ce va auzì, toate câte vor ieșì din buzele ei, orice făgăduințe și orice legături asupra sufletului său, nu vor rămâneà ei, că bărbatul ei le-a stricat, și Domnul o và iertà pre ea.
14. Toată făgăduința și tot jurământul de legătură, care mâhnește sufletul, bărbatul ei îl va întărì ei, și bărbatul ei îl va luà dela ea.
15. Iar tăcând de va tăcea din zi în zi, va întărì toate făgăduințele ei, și hotărîrile cele de preste ea le va întărì ei, pentrucă a tăcut în ziua în care a auzit.
16. Iar dacă le va stricà bărbatul ei, după ziua în care a auzit, el va purtà păcatul.
17. Acestea sunt poruncile câte au rânduit Domnul lui Moisì, între bărbat și între femeie, și între tată și între fată, până este tânără în casa tatălui său.
CAP. 31.
[modifică]
Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
2. Povățuește pre fiii lui Israil la biruință asupra Madiamitenilor, și apoi te vei adaoge la poporul tău.
3. Și a grăit Moisì către popor, zicând: întrarmați din voi bărbați, și vă războiți înaintea Domnului asupra lui Madiam, ca să dați izbândă Domnului din Madiam.
4. Câte o mie din fiecare seminție, din toate semințiile fiilor lui Israil trimiteți să se războiască.
5. Și s’au numărat din miile lui Israil, câte o mie de fiecare seminție, douăsprezece mii de bărbați întrarmați spre războiu.
6. Și i-au trimis pre ei Moisì, câte o mie din fiecare seminție cu puterea lor, și Finees fiul lui Eleazar feciorul lui Aaron preotul, și vasele cele sfinte și trâmbițele de semnale în mâinile lor.
7. Și a dat războiu asupra lui Madiam, precum au poruncit Domnul lui Moisì, și a ucis toată partea bărbătească.
8. Și pre împărații lui Madiam i-au omorît împreună cu răniții lor, și pre Evin și pre Rocon și pre Sur și pre Ur și pre Rovoc, cinci împărați ai lui Madiam, și pre Valaam feciorul lui Veor l-a omorît cu sabia.
9. Și femeile lui Madiam le-au robit, și averea lor și vitele lor și toate agoniselele lor și puterea lor o au robit.
10. Și toate cetățile lor în care lăcuiau ei și sălașele lor le-au ars cu foc.
11. Și au luat toată prada lor și toate jafurile lor, dela om până la dobitoc.
12. Și au adus la Moisì și la Eleazar preotul și la toți fiii lui Israil, robimea și jafurile și prada în tabără în Aravotul lui Moav, care este lângă Iordan despre Ierihon.
13. Și a ieșit Moisì și Eleazar preotul și toți boerii adunării, întru întâmpinarea lor, afară de tabără.
14. Și s’a mâniat Moisì pre cei mai mari ai oștirii, pre cei preste mii și pre cei preste sute, carii veneau dela bătaea războiului.
15. Și a zis către ei Moisì: pentruce ați prins vii pre femei?
16. Că acestea au făcut pre fiii lui Israil după cuvântul lui Valaam, ca să părăsească și să calce cuvântul Domnului, pentru Fogor, și s’a făcut bătae întru adunarea Domnului.
17. Și acum ucideți toată partea bărbătească de toată vârsta, și pre toată femeea, care a cunoscut pat de bărbat, omorîți-o.
18. Și pre toate femeile care n’au cunoscut pat de bărbat, vii le țineți.
19. Și voi tăbărîți afară de tabără șapte zile, tot cel ce a ucis pre cinevà, și cel ce se atinge de cel rănit, se va curațì a treia zi și a șaptea zi, voi și robimea voastră.
20. Și toată îmbrăcămintea și tot vasul de piele și tot lucrul din piele de capră și tot vasul de lemn veți curățì.
21. Și a zis Eleazar preotul către bărbații oștirii, carii veneau dela războiu: aceasta este îndreptarea legii, care o au poruncit Domnul lui Moisì.
22. Afară de aur și de argint și de aramă și de fier și de plumb și de cositor,
23. Tot lucrul, care va trece prin foc, se va lămurì, însă cu apa curățeniei se va curățì, și toate care nu trec prin foc, vor trece prin apă.
24. Și veți spălà hainele voastre în ziua a șaptea, ca să fiți curați, și după aceasta veți intrà în tabără.
25. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
26. Numără capetele prăzilor robimei, dela om până la dobitoc, tu și Eleazar preotul, și căpeteniile neamurilor adunării.
27. Și veți împărți prăzile între războinicii cei ce au ieșit la războiu, și între toată adunarea.
28. Și veți osebì Domnului dela oamenii cei războinici, carii ies la războiu, un suflet din cinci sute de oameni, și din dobitoace și din boi și din oi și din asini.
29. Și din jumătatea lor veți luà, și veți da lui Eleazar preotul, pârgă Domnului.
30. Și din jumătatea fiilor lui Israil vei luà din cincizeci unul, din oameni și din boi și din oi și din asini și din toate dobitoacele, și le vei da Leviților celor ce sunt rânduiți la slujbele cortului Domnului.
31. Și au făcut Moisì și Eleazar preotul după cum au poruncit Domnul lui Moisì.
32. Și a fost rămășița, care au trecut a robimei, care au robit bărbații cei războinici, din oi: șase sute de mii șaptezeci și cinci.
33. Și boi șaptezeci și două de mii.
34. Și asini șaizeci și una de mii.
35. Și suflete omenești ale femeilor, care n’au cunoscut pat bărbătesc, toate sufletele treizeci și două de mii.
36. Și a fost jumătatea acestora partea celor ce s’au dus la războiu, din numărul oilor trei sute treizeci și șapte de mii cinci sute.
37. Și s’a osebit Domnului, din oi șase sute șaptezeci și cinci.
38. Și boi treizeci și șase de mii, iar osebiți Domnului, șaptezeci și doi»
39. Și asini treizeci de mii cinci sute, iar osebiți Domnului, șaizeci și unul.
40. Și suflete omenești șaisprezece mii, iar osebiți Domnului, treizeci și două de suflete.
41. Și a dat Moisì partea Domnului darea lui Dumnezeu, lui Eleazar preotul, după cum au poruncii Domnul lui Moisì.
42. Din jumătatea lui Israil, pre carii i-a osebit Moisì din bărbații cei războinici.
43. Și a fost jumătatea adunării din oi, trei sute treizeci și șapte de mii cinci sute.
44. Și boi treizeci și șase de mii.
45. Asini treizeci de mii cinci sute.
46. Și suflete omenești șaisprezece mii.
47. Și a luat Moisì din jumătatea fiilor lui Israil din cincizeci, una, din oameni și din dobitoace, și le-a dat Leviților celor rânduiți la slujbele cortului Domnului, în ce chip au poruncit Domnul lui Moisì.
48. Și au venit la Moisì toți cei mai mari în oaste, carii erau preste mii și preste sute.
49. Și au zis către Moisì: slugile tale au numărat pe bărbații de războiu, carii sunt la noi, și n’a lipsit dintre ei nici măcar unul.
50. Și am adus dar Domnului fiecare ce a aflat: vas de aur, gherdan, cercei, inel, brățare, salbă, ca să te rogi pentru noi Domnului.
51. Și au luat Moisì și Eleazar preotul aurul dela ei, toate sculele lucrate.
52. Și a fost tot aurul, care l-a adus dar Domnului, șaisprezece mii șapte sute cincizeci de sicli, dela cei preste mii, și dela cei preste sute.
53. Și bărbații cei războinici fiecare pentru sineși a prădat.
54. Și au luat Moisì și Eleazar preotul aurul dela cei preste mii, și dela cei preste sute, și l-au băgat în cortul mărturiei, pomenire fiilor lui Israil înaintea Domnului.
CAP. 32.
[modifică]
Și multe dobitoace aveau fiii lui Ruvim, și fiii lui Gad aveau mulțime multă foarte.
2. Și au văzut pământul lui Iazir și pământul lui Galaad, și erà locul, loc de dobitoace, și mergând fiii lui Ruvim și fiii lui Gad, au zis către Moisì și către Eleazar preotul, și către mai marii adunării, zicând:
3. Atarot și Devon și Iazir și Namra și Esevon și Eleali și Sevama și Navav și Vean.
4. Pământul, care l-au dat Domnul înaintea fiilor lui Israil, este pământ bun de hrană de dobitoace, și slugile tale au dobitoace.
5. Și a zis: de am aflat har înaintea ta, să se deà pământul acesta nouă robilor tăi moșie, și să nu ne treci pre noi Iordanul.
6. Și a zis Moisì fiilor lui Gad și fiilor lui Ruvim: frații voștri vor merge la războiu, și voi să ședeți aici?
7. Pentruce întoarceți cugetele fiilor lui Israil, ca să nu treacă în pământul, care-l dă lor Domnul?
8. Așà au făcut părinții voștri, când i-am trimis pre ei din Kadis-Varnì, ca să iscodească pământul.
9. Și s’a suit în valea strugurului, și a iscodit pământul, și a întors inima fiilor lui Israil, ca să nu intre în pământul, care l-au dat Domnul lor.
10. Și s’au mâniat cu iuțime Domnul în ziua aceea, și s’au jurat, zicând:
11. Nu vor vedeà oamenii aceștia, carii s’au suit din Eghipet cei ce sunt de douăzeci de ani și mai mari, carii știu binele și răul, pământul care m’am jurat lui Avraam și lui Isaac și lui Iacov, pentrucă n’au umblat după mine.
12. Afară de Halev feciorul lui Iefonì, care s’a osebit, și Isus al lui Navì, că aceștia au umblat după Domnul.
13. Și s’au mânieat Domnul cu iuțime pre Israil, și i-au învăluit pre ei în pustie patruzeci de ani, până ce s’a stins tot neamul, care făceà rele înaintea Domnului.
14. Iată v’ați sculat în locul părinților voștri sfat de oameni păcătoși, să mai adaogeți încă la iuțimea Domnului asupra lui Israil.
15. Că vă veți întoarce dela el, ca să mai adaogeți încă a-l lăsà în pustie, și să faceți fărădelege la toată adunarea aceasta.
16. Și au venit la dânsul, și au zis: stâne de oi vom face aici dobitoacelor noastre, și cetăți averilor noastre.
17. Iar noi înarmați vom merge înaintea fiilor lui Israil până ce-i vom duce pre ei în locul lor, și averea noastră va rămâneà în cetăți zidite pentru lăcuitorii pământului.
18. Nu ne vom întoarce la casele noastre, până ce se vor împărțì fiii lui Israil fiecare în moșia sa.
19. Și nu vom moștenì între ei mai mult dincolo de Iordan și mai încolo, că am luat moșia noastră dincoace de Iordan, despre răsărit.
20. Și a zis către ei Moisì: de veți face după cuvântul acesta, de vă veți înarmà înaintea Domnului la războiu,
21. Și tot cel înarmat dintre voi va trece Iordanul înaintea Domnului la războiu, până ce va pierì vrăjmașul dela fața lui,
22. Și se va stăpânì pământul înaintea Domnului; după aceea vă veți întoarce, și veți fi nevinovați înaintea Domnului și înaintea lui Israil, și va fi vouă pământul acesta moșie înaintea Domnului.
23. Iar de nu veți face așà, veți păcătuì înaintea Domnului, și veți cunoaște păcatul vostru, când vă vor apucà pre voi relele.
24. Deci, zidiți vouă cetăți pentru averea voastră, și sălașe dobitoacelor voastre, și ceea ce spuneți cu gura voastră, să faceți.
25. Și au zis fiii lui Ruvim și fiii lui Gad către Moisì, grăind: slugile tale vor face după cum Domnul nostru poruncește.
26. Averea noastră și femeile noastre și toate dobitoacele noastre, vor fi în cetățile lui Galaad.
27. Iar slugile tale vor trece toți înarmați și gătiți de războiu înaintea Domnului, precum zice Domnul.
28. Și a poruncit pentru ei Moisì lui Eleazar preotul, lui Isus fiul lui Navì, și mai marilor semințiilor neamurilor lui Israil.
29. Și a zis către ei Moisì: de vor trece fiii lui Ruvim și fiii lui Gad cu voi Iordanul, tot, carele poate ieșì la războiu înaintea Domnului, și veți stăpânì pământul înaintea voastră, veți da lor pământul lui Galaad moștenire.
30. Iar de nu vor trece cu voi cei ce se pot înarmà la războiu înaintea Domnului, veți trece averea lor și femeile lor și dobitoacele lor, mai înainte de voi, în pământul Hanaan, și vor moștenì împreună cu voi în pământul Hanaan.
31. Și au răspuns feciorii lui Ruvim și feciorii lui Gad, zicând: cum zice domnul slugilor sale, așà vom face.
32. Noi vom trece înarmați înaintea Domnului în pământul Hanaan, numai de ne veți da nouă moșie dincoace de Iordan.
33. Și a dat Moisì fiilor lui Gad și fiilor lui Ruvim, și la jumătate din seminția lui Manasì fiul lui Iosif, împărăția lui Sion împăratul Amoreilor, și împărăția lui Og împăratul Vasanului, pământul și cetățile împreună cu hotarele lui, cetățile pământului de prin prejur.
34. Și au zidit fiii lui Gad Devonul și Atarotul și Aroirul.
35. Și Sofarul și Iazirul, și le-au înălțat.
36. Și Namramul și Vetaranul, cetăți tari și stâni de oi.
37. Și fiii lui Ruvim au zidit Esevonul și Elealinul și Kariatanul.
38. Și Nabo și Veelmeonul ocolite schimbând numele și Sevamaul, și a numit după numele sale numele cetăților, care le-au zidit.
39. Și a mers Ur fiul lui Mahir fiul lui Manasì în Galaad, și l-a luat, și a pierdut pre Amoreul, cel ce lăcuià într’însul.
40. Și a dat Moisì Galaadul lui Mahir feciorul lui Manasì, și a lăcuit acolo.
41. Și Iahir feciorul lui Manasì a mers, și a luat sălașurile lor, și le-a numit sălașurile lui Iahir.
42. Și Navav a mers, și a luat Kaatul și satele lui, și le-a numit Navot după numele său.
CAP. 33.
[modifică]
Și acestea sunt popasurile fiilor lui Israil după ce au ieșit din pământul Eghipetului împreună cu puterea lor, prin mâna lui Moisì și a lui Aaron.
2. Și a scris Moisì purcederile și popasurile lor, după cuvântul Domnului, și acestea sunt popasurile călătoriei lor:
3. Au purces din Ramesi în luna dintâiu în a cincisprezecea zi a lunei dintâiu, a doua zi de Paști au ieșit fiii lui Israil cu mână înaltă înaintea tuturor Eghiptenilor.
4. Și Eghiptenii îngropau pre toți cei ce muriseră dintre sine, pre carii i-au omorît Domnul, pre tot cel întâiu născut în pământul Eghipetului, și întru dumnezeii lor au făcut Domnul izbândire.
5. Și purcezând fiii lui Israil din Ramesi, au tăbărît în Sochot.
6. Și purcezând din Sochot, au tăbărît în Vutan, care este o parte a pustiei.
7. Și au purces din Vutan, și au tăbărît la gura Irotului, care este împreajma Velsepfonului, și au tăbărît împreajma Magdolului.
8. Și au purces din preajma Irotului, și au trecut prin mijlocul mării în pustie, și au mers ei cale de trei zile prin pustie, și au tăbărât în Merra.
9. Și au purces din Merra, și au venit în Elim, și în Elim douăsprezece izvoare de apă, și șaptezeci de pomi de finic, și au tăbărît acolo lângă apă.
10. Și au purces din Elim, și au tăbărît lângă marea Roșie.
11. Și au purces de lângă marea Roșie, și au tăbărît în pustia Sin.
12. Și au purces din pustia Sin, și au tăbărît în Rafaca.
13. Și au purces din Rafaca, și au tăbărît în Elus.
14. Și au purces din Elus, și au tăbărît în Rafidin, și acolo n’aveà poporul apă să beà.
15. Și au purces din Rafidin, și au tăbărît în pustia Sin.
16. Și au purces din pustia Sin, și au tăbărît la mormânturile poftei.
17. Și au purces dela mormânturile poftei, și au tăbărît în Asirot.
18. Și au purces din Asirot, și au tăbărît în Ratamà.
19. Și au purces din Ratamà, și au tăbărît în Remmon Fares.
20. Și au purces din Remmon Fares, și au tăbărît în Levonà.
21. Și au purces din Levonà, și au tăbărît în Resan.
22. Și au purces din Resan, și au tăbărît în Machelat.
23. Și au purces din Machelat, și au tăbărît în Safar.
24. Și au purces din Safar, și au tăbărît în Haradat.
25. Și au purces din Haradat, și au tăbărît în Machilot.
26. Și au purces din Machilot, și au tăbărît în Kataat.
27. Și au purces din Kataat, și au tăbărît în Tarat.
28. Și au purces din Tarat, și au tăbărît în Matekka.
29. Și au purces din Matekka, și au tăbărît în Selmona.
30. Și au purces din Selmona, și au tăbărît în Masurut.
31. Și au purces din Masurut, și au tăbărît în Vanea.
32. Și au purces din Vanea, și au tăbărît în muntele Gadgad.
33. Și au purces din muntele Gadgad, și au tăbărît în Etevata.
34. Și au purces din Etevata, și au tăbărît în Evrona.
35. Și au purces din Evrona, și au tăbărît în Ghesion Gaver.
36. Și au purces din Ghesion Gaver, și au tăbărît în pustia Sin, și au purces din pustia Sin, și au tăbărît în pustia Faran, aceasta este Kadis.
37. Și au purces din Kadis, și au tăbărît în muntele Or, care este aproape de pământul Edom.
38. Și s’a suit Aaron preotul în munte din porunca Domnului, și a murit acolo în anul al patruzecilea de când au ieșit fiii lui Israil din pământul Eghipetului, în luna a cincea în ziua cea dintâiu a lunei.
39. Si Aaron erà de o sută și douăzeci și trei de ani, când a murit în muntele Or.
40. Si auzind Hananeul împăratul Arad, și acesta lăcuià în pământul lui Hanaan, când veniră fiii lui Israil.
41. Și au purces din muntele Or, și au tăbărît în Selmona.
42. Și au purces din Selmona, și au tăbărît în Fino.
43. Și au purces din Fino, și au tăbărît în Ovot.
44. Și au purces din Ovot și au tăbărît în Gai dincoace de hotarele lui Moav.
45. Și au purces din Gai, și au tăbărît în Devonul lui Gad.
46. Și au purces din Devonul lui Gad, și au tăbărît în Ghelmon Devlatem.
47. Și au purces din Ghelmon Devlatem, și au tăbărît la munții Avarim împreajma Navavului.
48. Și au purces dela munții Avarim, și au tăbărît la apusul lui Moav lângă Iordan despre Ierihon.
49. Și au purces dela apusul lui Moav, și au tăbărît la Iordan între Esimot până la Velsa spre apus de Moav.
50. Și au grăit Domnul către Moisì spre apus de Moav lângă Iordan, despre Ierihon, zicând:
51. Grăește fiilor lui Israil, și zi către dânșii: să treceți Iordanul în pământul Hanaan.
52. Și să pierdeți pre toți cei ce lăcuesc pre pământ înaintea feții voastre, și să stricați semnele lor, și toți idolii lor cei turnați să-i pierdeți, și toți stâlpii lor să-i sfărâmați.
53. Și după ce veți pierde pre toți cei ce lăcuesc pământul, lăcuiți voi într’însul, că vouă v’am dat pământul lor moștenire.
54. Și veți împărți pământul lor cu sorți după neamurile voastre, celor mai mulți veți da mai multă moșie, și celor mai puțini veți da mai puțină moșie, ori în ce loc va ieși soarta fiecăruia, acolo va fi a lui, după neamurile voastre părintești veți împărțì moșiile.
55. Iar de nu veți pierde pre cei ce lăcuesc pre pământ înaintea feții voastre, și pre câți veți lăsà dintr’înșii, vor fi spini în ochii voștri, și bolduri în coastele voastre, și vor vrăjmășuì vouă pre pământul, în care veți lăcuì voi.
56. Și după cum am socotit să le fac lor, voiu face vouă.
CAP. 34.
[modifică]
Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
2. Poruncește fiilor lui Israil, și le spune lor: voi intrați în pământul Hanaan, acesta va fi vouă moștenire, pământul lui Hanaan împreună cu hotarele lui.
3. Și va fi vouă laturea cea de către miazăzi dela pustia Sin până unde se ține de Edom, și vor fi vouă hotarele către miazăzi despre partea mării cei sărate dela răsărit.
4. Și vor încunjurà pre voi hotarele dela miazăzi către suișul Acravinului, și va trece Enacul, și va fi sfârșitul lui către miazăzi Kadisul lui Varni, și se va sfârșì la sălașul lui Arad, și va trece Asemona.
5. Și va încunjurà hotarele dela Asemona valea Eghipetului, și va fi sfârșitul lor Marea cea mare.
6. Și hotarele de către apus vor fi vouă, Marea cea mare, ea va fi hotar, acestea vor fi vouă hotarele de către apus.
7. Și de către miazănoapte acesta va fi vouă hotarul, dela Marea cea mare veți măsurà vouă înșivă pre lângă munte, muntele.
8. Și dela munte veți măsurà vouă muntele până unde intră la Emat, și va fi sfârșitul lui hotarele Saradacului.
9. Și se vor sfârșì hotarele lui la Defrona, și va fi sfârșitul lui la Arsenain; acestea vor fi hotarele voastre de către miazănoapte.
10. Și veți măsurà vouă hotarele despre răsărit dela Arsenain la Sepfamar.
11. Și se vor pogorî hotarele de la Sepfamar la Vila de către răsărit la izvoare, și se vor pogorî hotarele dela Vila, și vor atinge coasta mării Heneret de către răsărit.
12. Și se vor pogorî hotarele la Iordan, și va fi sfârșitul Marea cea sărată. Acesta va fi pământul vostru, și hotarele lui prin prejur.
13. Și a poruncit Moisì fiilor lui Israil, zicând: acesta este pământul, care-l veți moștenì cu sorți, în ce chip a rânduit Domnul să-l deà la nouă seminții, și la jumătate din seminția lui Manasì.
14. Că seminția fiilor lui Ruvim, și seminția fiilor lui Gad după casele lor părintești, jumătate din seminția lui Manasì au luat moșiile sale.
15. Două seminții și o jumătate de seminție au luat moșiile sale dincolo de Iordan de către Ierihon, despre miazăzi către răsărit.
16. Și au grăit Domnul către Moisì zicând:
17. Acestea sunt numele bărbaților, cari vor împărțì vouă moșie pământul: Eleazar preotul, și Isus al lui Navì,
18. Și câte un boier din fiecare seminție veți luà, ca să vă împărțească vouă moșie pământul.
19. Si acestea sunt numele bărbaților: din seminția lui Iuda, Halev fiul lui Iefonì.
20. Din seminția lui Simeon, Salamiil fiul lui Semiud.
21. Din seminția lui Veniamin, Eldad fiul lui Haslon.
22. Din seminția lui Dan, boierul Vachir fiul lui Egli.
23. Din fiii lui Iosif din seminția fiilor lui Manasì, boierul Aniil fiul lui Sufi.
24. Din seminția fiilor lui Efreim, boierul Kamuil fiul lui Savatan.
25. Din seminția lui Zavulon, boierul Elisafan fiul lui Farnah.
26. Din seminția fiilor lui Isahar, boierul Faltiil fiul lui Oza.
27. Din seminția fiilor lui Asir, boierul Ahior fiul lui Selemi.
28. Din seminția lui Neftalì, boierul Fadail fiul lui Iamiud.
29. Acestora au poruncit Domnul ca să împărțească fiilor lui Israil pământul lui Hanaan.
CAP. 35.
[modifică]
Și au grăit Domnul către Moisì la apusul lui Moav lângă Iordan de către Ierihon, zicând:
2. Poruncește fiilor lui Israil, să deà Leviților din sorții moșiei sale cetăți să lăcuiască, și locurile dinaintea cetăților și împrejurul lor să le deà Leviților.
3. Și cetățile vor fi lor de lăcuit, iar locurile din prejurul lor vor fi pentru dobitoacele lor, și pentru toate cele cu patru picioare ale lor.
4. Și locurile din afară de cetăți, care le veți da Leviților, dela zidul cetății în afară, două mii de coți împrejur.
5. Și vei măsurà afară din cetate laturea de către răsărit, două mii de coți, și laturea de către miazăzi, două mii de coți, și laturea de către mare două mii de coți, și laturea de către miazănoapte două mii de coți, și cetatea să fie în mijlocul acestora, și hotarele cetăților,
6. Și cetăți veți da Leviților: șase cetăți de scăpare, să fugă acolo cel ce va omorî, și lângă acestea patruzeci și două de cetăți.
7. Toate cetățile care le veți da Leviților patruzeci și opt de cetăți, acestea și locurile cele dinaintea lor.
8. Și cetățile care le veți da din moșia fiilor lui Israil, dela cei ce au multe, multe; și dela cei ce au mai puține, puține, fiecare după moșia sa, care va moștenì, va da din cetăți Leviților.
9. Și au grăit Domnul către Moisì, zicând:
10. Vorbește fiilor lui Israil, și le spune lor: voi treceți Iordanul în pământul Hanaan.
11. Și veți osebì vouă cetăți, care vor fi de scăpare vouă, ca să fugă acolo tot ucigașul cel ce a ridicat vieață fără de voie.
12. Și vor fi vouă aceste cetăți scăpare de rudeniile celui omorît, și nu va murì ucigătorul până va stà înaintea adunării la judecată.
13. Și cetățile care le veți da, cele șase cetăți, vor fi vouă de scăpare.
14. Trei cetăți veți da dincolo de Iordan, și trei cetăți veți da în pământul Hanaan.
15. Scăpare vor fi fiilor lui Israil, și celui strein, și celui nemernic care este între voi, vor fi cetățile acestea de scăpare, ca să fugă acolo tot cel ce a ridicat vieață fără de voea sa.
16. Iar de-l va lovì cu armă de fier, și va muri, ucigaș este, cu moarte să se omoare ucigașul.
17. Iar dacă îl va lovì de moarte pre dânsul, și va muri, ucigaș este, cu moarte să se omoare ucigașul.
18. Iar de-l va lovì de moarte pre el, cu armă de lemn de a mâna, și va murì, ucigaș este, cu moarte să se omoare ucigașul.
19. Cel ce este rudenie de sânge, acesta va ucide pre omorîtorul, când îl va întâmpinà pre el, acesta îl va omorî pre el.
20. Iar de-l va împinge din dușmănie, și va aruncà cu cevà asupra lui din răutate, și va murì;
21. Au pentru pismă l-a lovit pre el cu mâna, și va murì, cu moarte să se omoare, cel ce a lovit, ucigaș este; cu moarte să se omoare cel ce a ucis, cel ce este rudă cu cel ucis, va ucide pre omorîtorul, când îl va întâmpinà pre el.
22. Iar dacă fără de veste, nu pentru vrăjmășie îl va împinge pre el, sau va aruncà cu cevà asupra lui nu din răutate,
23. Au cu vre-o piatră fără de știre lovindu-l, va murì, sau va cădeà preste el, și va murì, și el nu i-a fost lui vrăjmaș, nici a cercat să-i facă rău,
24. Va judecà adunarea între cel ce a lovit, și între cel ce este rudă cu cel ucis, după judecățile acestea:
25. Va scoate adunarea pre cel ce a ucis dela rudenia celui ucis, și-l va așezà pre el adunarea în cetatea scăpării lui, unde a fugit, și va lăcuì acolo până când va murì preotul cel mare, cel uns cu untdelemn sfânt.
26. Iar de va ieșì ucigătorul din hotarele cetății în care a fugit,
27. Și-l va aflà pre el rudenia celui ucis afară din hotarele cetății, în care a fugit, și va ucide rudenia celui ucis pre ucigaș, nu este vinovat.
28. În cetatea în care a fugit trebue să lăcuiască până când va murì preotul cel mare, și după ce va murì preotul cel mare, se va întoarce ucigașul în pământul moșiei sale.
29. Și vor fi acestea vouă spre dreptate de judecată întru neamurile voastre, întru toate lăcașurile voastre.
30. Tot cel ce a ridicat vieață, prin mărturii vei ucide pre cel ce a ucis, și un martor nu va puteà mărturisì asupra cuivà ca să moară.
31. Și să nu luați răscumpărare pentru vieață dela ucigaș, cel vinovat să se omoare, cu moarte să se omoare.
32. Să nu luați răscumpărare de la cel ce a fugit în cetate de scăpare, ca iarăși să poată lăcuì în pământul său până va murì preotul cel mare.
33. Și să nu spurcați pământul pre care lăcuiti, că sângele acesta spurcă pământul, și nu se va curățì pământul de sângele cel vărsat preste el, fără numai cu sângele celui ce l-a vărsat.
34. Și să nu spurcați pământul pre care lăcuiți, pre care și eu lăcuesc întru voi; că eu sunt Domnul, cel ce lăcuesc întru fiii lui Israil.
CAP. 36.
[modifică]
Și s’au apropiat boierii semințiilor fiilor lui Galaad, feciorul lui Mahir, fiul lui Manasì din seminția fiilor lui Iosif, și au grăit înaintea lui Moisì și înaintea lui Eleazar preotul, și înaintea boierilor caselor părintești a fiilor lui Israil.
2. Și au zis: domnului nostru au poruncit Domnul să deà pământul moștenire cu sorți fiilor lui Israil, și domnului nostru au poruncit Domnul, să deà moșiea lui Salpaad fratele nostru, fetelor lui.
3. De vor fi femei, unuia din semințiile fiilor lui Israil se va luà soarta lor din moșiea părinților noștri, și se va adaoge la moșiea seminției acelora, după care se vor mărità, și se va lua din soarta moștenirii noastre.
4. Și chiar și în anul slobozirei fiilor lui Israil, se va adaoge moșiea lor la moșiea seminției celor după care se vor mărità, și din moșiea seminției părinților noștri se va luà moșiea lor.
5. Și a poruncit Moisì fiilor lui Israil din porunca Domnului, zicând: drept grăește neamul fiilor lui Iosif.
6. Acesta este cuvântul, care au poruncit Domnul fetelor lui Salpaad, zicând: unde le va plăceà lor să se mărite, însă numai după cei din poporul părintelui lor să se mărite.
7. Și să nu se strămute moșiea fiilor lui Israil dela un neam la alt neam, că fiii lui Israil, fiecare se vor lipì de moșiea neamului familiei sale.
8. Și oricare fată din neamurile fiilor lui Israil, care este moșneancă, după unul din poporul părintelui său să se mărite, ca fiii lui Israil fiecare să moștenească moșiea lui cea părintească.
9. Și să nu se strămute moșiea dela un neam la alt neam, ci fiii lui Israil fiecare să se lipească de moșiea sa.
10. În ce chip au poruncit Domnul lui Moisì, așà a făcut fetelor lui Salpaad.
11. Și s’au măritat Tersa și Egla și Melha și Nua și Maala fetele lui Salpaad după nepoții lor.
12. După cei din poporul lui Manasì ai fiilor lui Iosif s’au măritat, și s’a adaos moșiea lor la moșiea neamului poporului părintelui lor.
13. Acestea sunt poruncile și îndreptările și judecățile, care au poruncit Domnul în mâna lui Moisì, spre apus de Moav lângă Iordan de către Ierihon.