Biblia 1914/Miheea
CAP. 1.
[modifică]
Și a fost cuvântul Domnului către Miheia Morastitul în zilele lui Ioatam și ale lui Ahaz și ale lui Ezechia împăraților Iudei, pentru cele ce a văzut de Samaria și de Ierusalim.
2. Auziți popoare cuvintele și să ià aminte pământul, și toți cei de pre dânsul, și va fì Domnul Dumnezeu întru voi spre mărturie, Domnul din casa cea sfântă a sa.
3. Că iată Domnul va ieșì din locul său, și se va pogorî și se va suì preste înălțimile pământului.
4. Și se vor cutremurà munții supt dânsul și văile se vor topì ca ceara de fața focului, și ca apa ce curge în jos.
5. Pentru păgânătatea lui Iacov toate acestea și pentru păcatul casei lui Israil, care este păgânătatea lui Iacov? Au nu este Samaria? Și care este păcatul casei lui Iuda? Au nu este Ierusalimul?
6. Și voiu pune Samaria spre pază poamelor țarinei și spre sădire viei și voiu surpà în prăpastie pietrile ei, și voiu descoperì temeliile ei.
7. Și toate cele cioplite ale ei le vor sfărâmà, și toate agonisitele ei le vor arde cu foc, și pre toți idolii ei îi voiu pune întru pierdere, că din plățile curviei le-a adunat, și din plățile curviei le-a întors.
8. Pentru aceasta va plânge și se va tânguì, umblà-va desculță și goală, face-va tânguire ca a balaurilor și plângere ca a fetelor sirinilor.
9. Că s’a lățit rana ei, pentrucă a venit până la Iuda, și a atins până la poarta poporului meu, până la Ierusalim.
10. Cei din Ghet să nu vă măriți și cei din Enachim nu plănuiți din casă rîs, cu pământ presărați rîsul vostru.
11. Ceea ce lăcuește bine cetățile ei, n’a ieșit ceea ce lăcuește în Senaar să plângă casa, care este lipită de ea, luà-va dela voi rana durerei.
12. Cine a început întru bune celeea ce lăcuește dureri? Că s’a pogorît rele dela Domnul preste porțile Ierusalimului.
13. Ropotul carelor și al călăreților, celeea ce lăcuește în Lahis, începătoare este păcatului fetei Sionului, că întru tine s’au aflat păgânătățile lui Israil.
14. Pentru aceea va dà pre cei ce se trimit până la moștenirea Ghetului, case deșarte în deșert s’au făcut împăraților lui Israil.
15. Până ce moșteni voiu aduce ție ceea ce lăcuești în Lahis; moștenire până la Odolam va venì mărirea feței lui Israil.
16. Rade-te și te tunde pentru fiii cei iubiți ai tăi, lățește’ți pleșuvirea ta, ca vulturul, că robi s’au dus din tine.
CAP. 2.
[modifică]
Făcutu-s’au gândind ostenele, și lucrând rele întru așternuturile lor și odată cu ziua le sâvârșiau acelea, că n’au ridicat către Dumnezeu mâinile lor.
2. Și pofteà țarini, și jefuià pre săraci, și case asupreà, și prădà pre bărbat și casa lui, pre bărbat și moștenirea lui.
3. Pentru aceea acestea zice Domnul: iată eu gândesc asupra neamului acestuia rele, din care nu veți ridicà grumazii voștri și nu veți umblà drepți, că vremea rea este.
4. În ziua aceea luà-se-va asupra voastră pildă, și se va plânge plângere cu viers zicând: cu necaz ne-am necăjit, partea poporului meu se măsurà cu funiea, și nu erà cine să’l oprească, ca să’l abată pre el, țarinile voastre s’au împărțit.
5. Pentru aceea nu va fì ție cel ce aruncă funie întru moștenire, întru adunarea Domnului.
6. Nu plângeți cu lacrămi, nici să se tânguiască pentru acestea, pentrucă nu va lepădà ocările.
7. Cel ce zice: casa lui Iacov a mâniat pre Duhul Domnului, au nu sunt acestea izvodirile lui? Au nu sunt cuvintele lui bune cu el? Și drepte a umblat?
8. Și mai întâiu poporul meu a stătut întru vrajbă asupra păcii lui, pielea lui o au jupuit, ca să ià nădejdea zdrobiturilor răsboiului.
9. Pentru aceea povățuitorii poporului meu se vor lepădà din casele desfătărilor sale, pentru izvodirile cele rele ale lor s’au lepădat. Apropiați-vă de munții cei veșnici.
10. Scoală-te și umblă, că nu este ție aceasta odihnă; pentru necurăție v’ați stricat cu stricare.
11. Fugit-ați negonindu-vă nimeni, duhul minciuna a oprit, picat-a ție în vin și în beție, și va fì din picătura poporului acestuia.
12. Adunându-se se va adunà Iacov cu toți, așteptând voiu așteptà pre cei rămași ai lui Israil, într’un loc voiu pune urîrea lor, ca oile întru strimtoare, ca turma în mijlocul zăcerii sale, scoate-se-vor din oameni.
13. Sue-te prin ruptură înaintea feții lor, tăiat-au, și au trecut poarta, și au ieșit prin ea, și a ieșit și împăratul lor înaintea feții lor, și Domnul îi va povățuì pre ei.
CAP. 3.
[modifică]
Și va zice: auziți acestea căpeteniile casei lui Iacov, și cei rămași ai casei lui Israil, au nu este vouă a cunoaște judecata?
2. Cei ce urîți cele bune, și căutați cele rele, și jefuiți pieile lor dela ei, și cărnurile lor de pre oasele lor.
3. Precum au mâncat cărnurile poporului meu, și pieile lor le-au jupuit de pre dânșii, și oasele lor le-au frânt și le-au împărțit ca trupurile în căldări, și ca carnea în oală,
4. Așà vor strigà către Domnul, și nu’i va auzi pre ei, și va întoarce fața sa de către ei în vremea aceea, pentrucă au făcut vicleșug întru izvodirile sale asupra lor.
5. Acestea zice Domnul asupra prorocilor celor ce amăgesc pre poporul meu: cei ce mușcă cu dinții săi, și mărturisesc pace preste ei, și nu s’au dat în gura lor, ridicat-au asupra lui răsboiu.
6. Pentru aceea noapte va fì vouă din vedere, și întunerec va fi vouă din vrăji, și va apune soarele preste proroci, și va întunecà preste ei ziua.
7. Și se vor rușinà cei ce văd vise, și se vor batjocorì vrăjitorii, și vor grăì asupra lor toți, că nu este cine să’i asculte pre ei.
8. De nu voiu umpleà eu tăriea cu Duhul Domnului și cu judecată și cu putere, ca să vestesc lui Iacov păgânătățile sale și lui Israil păcatele sale.
9. Auziți acestea povățuitorii casei lui Iacov și ceilalți ai casei lui Israil, cei ce urîți judecata și toate cele drepte le răsvrătiți.
10. Cei ce zidiți Sionul cu sângiuri, și Ierusalimul cu strâmbătăți.
11. Povățuitorii lui pentru daruri judecau, și preoții lui pentru plată răspundeau, și prorocii lui pentru argint vrăjeau, și pre Domnul se odihneau, zicând: au nu este Domnul întru noi? Nu vor venì asupra noastră rele.
12. Pentru aceea pentru voi, Sionul ca o țarină se va arà, și Ierusalimul ca o păzitoare de poame va fi, și muntele casei întru desiș de dumbravă.
CAP. 4.
[modifică]
Și va fì în zilele cele de apoi arătat muntele Domnului, gata pre vârfurile munților, și se va înălțà mai pre sus de dealuri, și vor alergà la dânsul popoarele.
2. Și vor merge popoare multe, și vor zice: veniți să ne suim în muntele Domnului și în casa Dumnezeului lui Iacov, și vor arătà nouă calea lui, și vom umblà pre cărările lui, că din Sion va ieșì legea, și cuvântul Domnului din Ierusalim.
3. Și va judecà între popoare multe, și va mustrà neamuri tari, până departe, și vor tăià săbiile lor să facă pluguri, și sulițele să facă seceri, și mai mult neam preste neam nu va luà sabie, și nicidecum nu vor învățà a se răsboì.
4. Și se va odihnì fiecare supt vița sa și fiecare supt smochinul său, și nu va fì cine să înfricoșeze, că gura Domnului atotțiitorului a grăit acesteà.
5. Că toate popoarele vor umblà fiecare în calea sa, iar noi vom umblà întru numele Domnului Dumnezeului nostru în veac, și mai departe.
6. În ziua aceea, zice Domnul: adunà-voiu pre cea sfărâmată, și pre cea lepădată voiu luà și pre cari i-am lepădat.
7. Și voiu pune pre cea sfărâmată întru rămășiță, și pre cea lepădată întru neam tare, și va împărățì Domnul preste ei în muntele Sionului de acum și până în veac.
8. Și tu turnul turmei cel prăfuit, fata Sionului, la tine va venì și va intrà stăpânieà cea dintâiu, împărățiea din Vavilon la fata Ierusalimului.
9. Și acum pentruce ai cunoscut rele? Au nu erà împărat ție? Sau sfatul tău a pierit, că te-au cuprins pre tine dureri, ca ale ceea ce naște?
10. Chinuește-te și te îmbărbătează și te apropie fata Sionului, ca ceea ce naște, că acum vei ieșì din cetate, și vei lăcuì în câmp, și vei venì până la Vavilon, de acolo te va izbăvì și de acolo te va răscumpărà Domnul Dumnezeul tău din mâna vrăjmașilor tăi.
11. Și acum s’au adunat asupra ta neamuri multe, zicând: bucurà-ne-vom și vor vedeà în Sion ochii noștri.
12. Iar ei n’au cunoscut gândul Domnului, și n’au înțeles sfatul lui, că i-au adunat pre ei ca znopii în arie.
13. Scoală-te și’i treeră pre ei fata Sionului, că voiu pune coarnele tale de fier, și unghiile tale le voiu pune de aramă, și vei sfărâmà cu ele popoare multe, și vei sfințì Domnului mulțimea lor și tăria lor Domnului atot pământul.
CAP. 5.
[modifică]
Acum se va îngrădì cu gard fata lui Efraim, strâmtoare a pus asupra noastră, cu toiag vor lovì preste obraz pre neamurile lui Israil.
2. Și tu Vitleime casa Eufratului, mic ești a fì întru miile Iudei, că dintru tine va ieșì mie, ca să fie povățuitor lui Israil, și ieșirile lui din început, din zilele veacului.
3. Pentru aceasta da’i-va pre ei până la vremea când născătoarea va naște, și rămășițele fraților lor se vor întoarce la fiii lui Israil.
4. Și va stà și va vedeà, și va paște turma sa cu tărie Domnul, și întru slava numelui Domnului Dumnezeului său vor fì, pentrucă acum se vor mărì până la marginile pământului.
5. Și va fì această pace, când va venì Asur pre pământul vostru, și când va intrà în țara voastră, și se vor sculà asupra lui șapte păstori și opt căpetenii de oameni.
6. Și vor paște pre Asur cu sabie, și pământul lui Nemvrod cu șanțul lui; și va mântuì de Asur, când va venì pre pământul vostru și când va intrà în hotarele voastre.
7. Și va fi rămășița lui Iacov întru neamuri în mijloc de popoare multe, ca roua ce cade dela Domnul și ca mieii pre troscot, ca să nu se adune nici unul, nici să stea întru fiii oamenilor.
8. Și va fi rămășița lui Iacov întru popoare în mijloc de popoare multe, ca leul între vite în codru, și ca puiul de leu întru turme de oi, ca și cum ar trece, și împărțind va răpì și nu va fì cine să scoață.
9. Înălța-se-va mâna ta preste cei ce te necăjesc pre tine, și toți vrăjmașii tăi vor pierì.
10. Și va fì în ziua aceea, zice Domnul: voiu ucide caii tăi din mijlocul tău și voiu pierde carele tale.
11. Și voiu surpà cetățile pământului tău, și voiu stricà toate întăririle tale.
12. Și voiu pierde fermecătoriile tale din mâinile tale și nu vor fì întru tine cine se vorbească.
13. Și voiu pierde cele cioplite ale tale, și stâlpii tăi din mijlocul tău, și nu te vei închinà mai mult lucrurilor mâinilor tale.
14. Și voiu tăià desișurile din mijlocul tău, și voiu stricà cetățile tale.
15. Și voiu face cu mânie și cu iuțime izbândă întru neamuri, pentrucă n’au ascultat.
CAP. 6.
[modifică]
Auziți dar, cele ce au zis Domnul: scoală-te și te judecă asupra munților, și să auză dealurile glasul tău.
2. Auziți munți judecata Domnului, și văile temeliile pământului, că judecată este Domnului asupra poporului său, și cu Israil se va întrebà.
3. Poporul meu, ce am făcut ție, sau cu ce te-am întristat, sau cu ce te-am îngreuiat? Răspunde mie.
4. Pentrucă te-am scos din pământul Eghipetului și din casa robiei te-am mântuit, și am trimis înaintea feței tale pre Moisì și pre Aron și pre Mariam.
5. Poporul meu adu’ți aminte ce a sfătuit asupra ta Valac împăratul Moavului? Și ce i-a răspuns Valaam feciorul lui Veor dela Shini până la Galgal, ca să se cunoască dreptatea Domnului.
6. Cu ce voiu întîmpinà pre Domnul? Primì-voiu pre Dumnezeul meu cel înalt? Au îndupleca’l-voiu pre el cu arderi de tot, cu viței de un an?
7. Au va binevoì Domnul întru mii de berbeci, au întru zeci de mii de țapi grași? Au dà-voiu cele întâiu născute ale mele pentru păgânătate, rodul pântecelui meu pentru păcatul sufletului meu?
8. Au spusu-ți-au ție omule ce este bun? Sau ce cere Domnul dela tine fără numai să faci judecată și să iubești mila, și să fii gata a merge cu Domnul Dumnezeul tău?
9. Glasul Domnului preste cetate se va strigà, și va mântuì pre cei ce se tem de numele lui, ascultă neamule, și cine va împodobì cetatea?
10. Au focul și casa celui fărădelege, care strânge avuții nedrepte, și cu semeție nedreaptă?
11. Au îndreptà-se-va în cumpănă cel fărădelege? Și în sac măsurile înșelăciunii?
12. Dintru care și-a umplut de păgânătate avuțiile sale, și cei ce lăcuesc într’însa au grăit minciuni, și limba lor s’a înălțat în gura lor.
13. Și eu voiu începe a te bate pre tine, pierde-te-voiu pentru păcatele tale.
14. Tu vei mâncà și nu te vei săturà și te voiu lepădà pre tine întru tine, și vei apucà și nu vei scăpà, și ori câți vor scăpà, la sabie se vor dà.
15. Tu vei semănà, și nu vei secerà, tu vei stoarce măslina, și nu te vei unge cu untdelemn, și strugurul, și nu vei beà vin, și vor pierì legiuirile poporului meu.
16. Și ai păzit îndreptările lui Zamvri, și toate lucrurile casei lui Ahaav, și ați umblat în căile lor, ca să te dau pre tine în pierire, și pre cei ce lăcuesc într’însa spre șuerare, și ocările popoarelor veți luà.
CAP. 7.
[modifică]
Vai mie! Că m’am făcut ca cel ce adună paie la secere, și ca cel ce poghircește la cules, când nu este strugur de mâncat, cele dintâiu rodite sunt, care a poftit sufletul meu.
2. Vai mie suflete! Că a pierit cel credincios de pre pământ, și cel ce face dreptate întru oameni nu este, toți spre sângiuri judecă, fiecare pre aproapele său necăjește cu necaz.
3. Spre rău mâinile sale le gătesc, cel mai mare cere, și judecătorul cuvinte de pace a grăit, pofta sufletului său este.
4. Și voiu luà bunătățile lor, ca moliea ce mănâncă, și umblă spre îndreptare în ziua cercetării, vai! vai! Răsplătirile tale au venit, acum vor fì plângerile lor.
5. Nu vă încredeți în prieteni, nici nădăjduiți în povățuitori, și celeea ce se culcă într’un pat cu tine, păzește-te să nu’i încredințezi cevà.
6. Că feciorul ocărăște pre tată, fata se va sculà asupra mumei sale, nora asupra soacrei sale, vrăjmașii omului toți cei ce sunt în casa lui.
7. Iar eu spre Domnul voiu căutà, așteptà-voiu întru Dumnezeu mântuitorul meu, auzì-mă-va Dumnezeul meu.
8. Nu te bucurà asupra mea vrăjmașa mea, că am căzut și mă voiu sculà, că de voiu ședeà întru întunerec, Domnul mă va luminà.
9. Mâniea Domnului o voiu suferì, că am păcătuit lui, până va îndreptà el dreptatea mea, și va face judecata mea, și mă va scoate la lumină, și voiu vedeà dreptatea lui.
10. Și va vedeà vrăjmașa mea, și se va îmbrăcà cu rușine, ceeace ziceà către mine: unde este Domnul Dumnezeul tău? Ochii mei o vor vedeà pre ea, acum va fì spre călcare, ca tina în căi.
11. Ziua ungerii cărămizii, pierirea ta ziua aceea, și va lepădà legiuirile tale ziua aceea.
12. Și cetățile tale vor venì spre risipire și spre împărțeală Asirienilor, și cetățile tale cele tari la împărțeală dela Tir până la rîu, și dela mare până la mare, și dela munte până la munte.
13. Și va fì pământul spre pustiire împreună cu cei ce lăcuesc pre el pentru rodurile izvodirilor lor.
14. Paște poporul tău cu toiagul tău, oile moștenirii tale, cele ce lăcuesc de sineș la dumbravă în mijlocul Karmilului, paște-vor Vasanitida, și Galaaditida ca zilele veacului.
15. Și ca în zilele ieșirei tale din Eghipet, veți vedeà lucruri minunate.
16. Vedeà-vor neamurile, și se vor rușinà, și din toată vîrtutea lor pune-vor mâinile preste gura sa, urechile lor vor asurzì.
17. Linge-vor țărâna ca șerpii ce se târăsc pre pământ, turburà-se-vor întru închiderea sa, de Domnul Dumnezeul nostru se vor spâimântà și se vor teme de tine.
18. Cine este Dumnezeu precum ești tu? Cel ce ștergi fărădelegile, și covârșești păgânătățile celor rămași ai moștenirii lui, n’au ținut întru mărturie mânia sa, că voitor de milă este.
19. Întoarce-se-va, și ne va miluì pre noi, afundà-va nedreptățile noastre și se vor lepădà în fundurile mării toate păcatele noastre.
20. Dà-va spre adevăr lui Iacov, milă lui Avraam, precum s’au jurat părinților noștri în zilele cele mai dinainte.