Biblia 1914/Malahia
CAP. 1.
[modifică]
Luarea cuvântului Domnului asupra lui Israil în mâna îngerului, puneți în inimile voastre.
2. Iubitu-v’am pre voi, zice Domnul, și ați zis: întru ce ne-ai iubit pre noi? Au nu erà Isaf fratele lui Iacov? zice Domnul; și am iubit pre Iacov;
3. Iar pre Isaf am urît, și am hotarele lui spre pustiire, și moștenirea lui spre casele pustiei.
4. Că va zice: Idumeia s’a stricat, și să ne întoarcem, și iarăș să zidim cele pustiite. Acestea zice Domnul atotțiitorul: ei vor zidì, și eu voiu stricà; și se vor chemà lor hotarele fărădelegei, și poporul preste care s’au întins Domnul până în veac.
5. Și ochii voștri vor vedeà, și voi veți zice: măritu-s’au Domnul mai pre sus decât hotarele lui Israil.
6. Fiul cinstește pre tată, și sluga se teme de stăpânul său; și de sunt eu tată, unde este cinstea mea? Și de sunt eu stăpân, unde este frica mea? Zice Domnul atotțiitorul, voi preoții, cei ce defăimați numele meu și ați zis: întru ce am defăimat numele tău?
7. Cari aduceți la jertfelnicul meu pâini spurcate, și ziceți: cu ce le-am spurcat? Cu aceea, că ziceți voi: masa Domnului este spurcată, și mâncările care se pun pre ea sunt defăimate.
8. Că de aduceți orb spre jertfă, au nu este rău? Și de aduceți șchiop sau bolnav, au nu este rău? Adu pre ea povățuitorului tău, de te va primì, au de va luà fața ta, zice Domnul atotțiitorul.
9. Și acum îmblânziți fața Dumnezeului vostru, și vă rugați lui. În mâinile voastre s’au făcut acestea; au primì-voiu fața voastră? Zice Domnul atotțiitorul.
10. Că și vouă se vor închide ușile, și nu veți aprinde jertfelnicul meu în dar, nu este voia mea întru voi, zice Domnul atotțiitorul, și nu voiu primì din mâinile voastre jertfe.
11. Că dela răsăritul soarelui până la apus numele meu s’a mărit întru neamuri, și în tot locul tămâie se aduce numelui meu și jertfă curată; că mare este numele meu întru neamuri, zice Domnul atotstăpânitorul.
12. Iar voi îl necinstiți cu aceea, că ziceți: masa Domnului spurcată este, și mâncările care se pun pre ea defăimate sunt lui.
13. Și ați zis: acestea din necaz sunt, și eu le-am suflat pre ele, zice Domnul atotțiitorul. Și aduceți jafuri și cele șchioape și cele bolnave. Și de le veți aduce jertfă, au primì-le-voiu acestea din mâinile voastre? Zice Domnul atotțiitorul.
14. Blestemat este cel puternic, care are în turma sa parte bărbătească, și este legat cu făgăduință, și jertfește Domnului ce este stricat, că Împărat mare sunt eu, zice Domnul atotțiitorul, și numele meu înfricoșat este întru neamuri.
CAP. 2.
[modifică]
Și acum porunca aceasta este către voi o preoților!
2. De nu veți ascultà, și de nu veți pune întru inima voastră ca să dați slavă numelui meu, zice Domnul atotțiitorul; și voiu trimite preste voi blestem și voiu blestemà binecuvântarea voastră, și o voiu blestemà pre ea, și voiu risipì binecuvântarea voastră, și nu va fì întru voi, că voi nu puneți întru inima voastră.
3. Iată eu voiu osebì vouă umărul și voiu risipì vintrecelul preste fețile voastre, vintrecelul sărbătorilor voastre, și vă voiu luà pre voi împreună.
4. Și veți cunoaște, că eu am trimis la voi porunca aceasta, ca să fie legătura mea cu Levì, zice Domnul atotțiitorul.
5. Legătura mea a fost cu el de vieață și de pace; și i-am dat lui cu frică să se teamă de mine și ca de către fața numelui meu să se cutremure.
6. Legea adevărului a fost în gura lui și strâmbătate nu s’a aflat în buzele lui; în pace drept a umblat cu mine și pre mulți a întors dela strâmbătate.
7. Că buzele preotului vor păzì știința și legea vor cercà din rostul lui, că îngerul Domnului atotțiitorului este.
8. Și voi v’ați abătut din cale și ați slăbit pre mulți în lege, stricat-ați legătura lui Levì, zice Domnul atotțiitorul.
9. Și eu v’am dat pre voi să fiți defăimați și lepădați la toate neamurile, pentrucă n’ați păzit căile mele, ci ați luat fețele în lege.
10. Au nu un tată este vouă tuturor? Au nu un Dumnezeu v’au făcut pre voi? Pentruce ați lăsat fieștecare pre fratele său, ca să spurcați legătura părinților voștri?
11. Părăsitu-s’a Iuda, și urâciune s’a făcut în Israil și în Ierusalim, pentrucă a spurcat Iuda sfintele Domnului, care a iubit, și a căutat spre dumnezei streini.
12. Pierde-va Domnul pre omul cel ce face acestea, până ce se va smerì din lăcașurile lui Iacov, și din cei ce aduc jertfă Domnului atotțiitorului.
13. Și acestea, care le-am urît ați făcut, acopereați cu lacrămi jertfelnicul Domnului și cu plâns și cu suspin din ostenele; au este încă vrednic a căutà spre jertfă, sau a luà primire din mâinile voastre?
14. Și ați zis: pentruce Domnul au mărturisit între tine, și între muierea tinerețelor tale, pre care o ai lăsat? Și aceasta este părtașe cu tine, și muiere legăturii tale.
15. Și n’a făcut bine și rămășița duhului lui? Și ați zis: ce alt fără numai sămânță caută Dumnezeu? Și păziți cu duhul vostru, și femeea tinerețelor tale să nu o părăsești.
16. Ci dacă urându-o o ai gonit, zice Domnul Dumnezeul lui Israil, va acoperì păgânătatea cugetele tale, zice Domnul atotțiitorul, și păziți cu duhul vostru și să nu o părăsiți.
17. Cei ce ați întărâtat pre Domnul cu cuvintele voastre și ați zis: cu ce l-am întărâtat pre el? Cu aceea că ziceți: tot cel ce face rău, bine este înaintea Domnului, și întru ei el bine au voit, și: unde este Dumnezeul dreptăței?
CAP. 3.
[modifică]
Iată eu trimiț îngerul meu, și va gătì cale înaintea feței mele și îndată va veni la Biserica sa Domnul, pre care voi căutați, și îngerul legăturei, pre care voi îl voiți, iată vine, zice Domnul atotțiitorul.
2. Și cine va puteà suferì ziua intrărei lui? Sau cine va puteà stà întru vederea lui? Pentrucă el va intrà ca focul topitorului și ca iarba nălbitorilor.
3. Și va ședeà topind și curățind ca argintul și ca aurul, și va curățì pre fiii lui Levì, și va vărsà preste ei, ca aurul și ca argintul, și vor aduce Domnului jertfă întru dreptate.
4. Și va plăceà Domnului jertfa lui Iuda și a Ierusalimului, ca zilele veacului și ca anii cei dinainte.
5. Și voiu venì la voi cu judecată și voiu fì mărturie grabnică asupra fermecătorilor și asupra preacurvelor, și asupra celor ce jură strâmb cu numele meu pentru minciună, și asupra celor ce trag simbria slugilor și asupresc pre văduve, și bat cu pălmi pre sirimani, și asupra celor ce abat judecata nemernicului, și asupra celor ce nu se tem de mine, zice Domnul atotțiitorul.
6. Că eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, și nu mă schimb, și voi fiii lui Iacov nu v’ați oprit dela nedreptățile părinților voștri.
7. V’ați abătut dela legea mea, și nu o ați păzit, întoarceți-vă către mine, și mă voiu întoarce către voi, zice Domnul atotțiitorul.
8. Și ați zis: întru ce ne vom întoarce? Au înșelà-va omul pre Dumnezeu? Pentrucă voi mă amăgiți pre mine și ziceți: întru ce te-am amăgit? Că zeciuirile și pârga cu noi sunt.
9. Și căutând voi căutați, și pre mine voi mă amăgiți.
10. Anul s’a împlinit, și ați băgat toate rodurile în vistierii, și va fì jaful lui în casa lui; întoarceți-vă dar întru aceasta, zice Domnul atotțiitorul, și voiu deschide vouă jghiaburile cerului, și voiu vărsà binecuvântarea mea vouă până va fì destul.
11. Și voiu împărțì vouă de mâncare, și nu voiu stricà vouă roada pământului vostru, și nu va slăbì viea voastră cea din țarină, zice Domnul atotțiitorul.
12. Și vă vor fericì pre voi toate neamurile, pentrucă veți fì voi mie pământ dorit, zice Domnul atotțiitorul.
13. Îngreuiat-ați asupra mea cuvintele voastre, zice Domnul, și ați zis: întru ce am grăit rău asupra ta?
14 Zis-ați: deșert este cel ce slujește lui Dumnezeu, și ce este mai mult, că am păzit poruncile lui, și am umblat cu cucerie înaintea feței Domnului atotțiitorului?
15. Și acum fericim pre cei streini, și se zidesc de isnoavă toți cei ce fac fărădelege, și s’au împrotivit lui Dumnezeu și s’au mântuit.
16. Acestea au grăit împrotivă cei ce se tem de Domnul, fieștecare către aproapele său, și au ascultat Domnul și au auzit, și au scris carte de pomenire înaintea sa celor ce se tem de el și se sfiesc de numele lui.
17. Și vor fi mie, zice Domnul atotțiitorul, în ziua care eu o fac spre moștenire și îi voiu alege pre ei precum alege omul pre fiul său, care’i slujește lui.
18. Și vă veți întoarce și veți vedeà ce este între cel drept și între cel fărădelege, între cel ce slujește lui Dumnezeu, și între cel ce nu slujește lui.
CAP. 4.
[modifică]
Iată vine ziua arzând ca un cuptor, și’i va arde pre ei, și toți cei de alt neam, și toți cei ce fac fărădelege vor fi trestie, și’i va aprinde pre ei ziua aceea care vine, zice Domnul atotțiitorul, și nu va rămâneà dintru ei rădăcină, nici odraslă.
2. Și va răsărì vouă celor ce vă temeți de numele meu, soarele dreptăței și vindecare în aripile lui, și veți ieșì și veți jucà ca vițeii cei sloboziți din legături.
3. Și veți călcà pre cei fărădelege, că vor fi cenușă supt picioarele voastre, în ziua care eu o fac, zice Domnul atotțiitorul.
4. Aduceți-vă aminte de legea lui Moisì robul meu, precum v’am așezat vouă în Horiv porunci și îndreptări la tot poporul lui Israil.
5. Iată eu voiu trimite vouă pre Ilie Tesviteanul mai ’nainte până ce va venì ziua Domnului cea mare și luminată.
6. Care va întoarce inima tatălui spre fiu, și inima omului spre vecinul său, ca să nu viu și să bat pământul de tot.