Biblia 1914/Istoria omorîrei balaurului și a sfărâmării lui Vil
Și împăratul Astiag s’a adaos la părinții săi, și a luat Kir Persul împărăția lui.
2. Și a viețuit Daniil împreună cu împăratul acesta și a întrecut cu mărirea pre toți prietenii lui.
3. Și erà un idol la Vaviloneni, căruia îi erà numele Vil, și se cheltuià la el în toată ziua făină de grâu artave douăsprezece, oi patruzeci, și vedre de vin șase.
4. Și împăratul îl cinsteà pre el, și mergeà în toate zilele de se închinà lui; iar Daniil se închinà Dumnezeului său.
5. Și a zis împăratul: pentruce nu te închini lui Vil?
6. Iar el a zis: pentrucă nu crez în idolii făcuți de mâini, ci în Dumnezeul cel viu, carele au făcut cerul și pământul, și are stăpânire preste tot trupul.
7. Și i-a zis împăratul: dar nu ți se pare ție Vil a fì dumnezeu viu? Nu vezi câte mănâncă și beà în toate zilele?
8. Și a zis Daniil râzând: nu te înșelà împărate, acesta este din lăuntru lut, și dinafară aramă, și nu mănâncă, nici beà vre odată.
9. Și mâniindu-se împăratul, a chemat pre preoții lui, și a zis lor: de nu’mi veți spune, cine este cel ce mănâncă cheltuiala aceasta, veți murì;
10. Iar de’mi veți arătà, că Vil mănâncă acestea, Daniil va murì, pentrucă a hulit pre Vil.
11. Și a zis Daniil împăratului: așà să fie după cuvântul tău.
12. Și erau preoții lui Vil șaptezeci, afară de femei și de prunci.
13. Și a venit împăratul cu Daniil în casa lui Vil.
14. Și au zis preoții lui Vil: iată noi ieșim afară, iar tu împărate pune bucatele și vinul, și închide ușa, și o pecetluiește cu inelul tău.
15. Și dimineața când vei venì, de nu vei aflà toate mâncate de Vil, să murim noi, sau împrotivă Daniil cel ce a mințit asupra noastră.
16. Iar ei nu băgau seamă, pentrucă făcuse pre supt masă intrare ascunsă, și printr’aceea intrau totdeauna, și mâncau acelea.
17. Și a fost după ce au ieșit ei, și împăratul a pus bucatele lui Vil, a poruncit Daniil slugilor sale, și aduseră cenușe, și au presărat toată capiștea înaintea împăratului singur.
18. Și ieșind a închis ușa, și o au pecetluit cu inelul împăratului, și s’au dus;
19. Iar preoții au venit noaptea după obiceiul lor, și muierile lor și pruncii lor, și mâncară toate, și băură.
20. Și a mânecat dimineața împăratul și Daniil împreună cu el.
21. Și a zis împăratul: întregi sunt pecețile Daniile? Iar el a zis: întregi împărate.
22. Și a fost când a deschis ușa, uitându-se pre masă împăratul, a strigat cu glas mare: mare ești Vil! Și nu este la tine nici un vicleșug.
23. Și a râs Daniil, și a oprit pre împăratul ca să nu intre înlăuntru, și a zis: vezi fața pământului, și cunoaște, ale cui sunt urmele acestea.
24. Și a zis împăratul: văz că sunt urme de bărbați și de muieri și de prunci.
25. Și mâniindu-se împăratul, atunci a prins pre preoți și pre muieri și pre fiii lor; și i-au arătat lui ușile cele ascunse, prin care intrau, și mâncau cele de pre masă.
26. Și i-a omorît pre ei împăratul, și pre Vil l-a dat lui Daniil, și l-a stricat pre el și capiștea lui.
27. Și erà un balaur mare într’un loc, și’l cinsteau pre el Vavilonenii.
28. Și a zis împăratul către Daniil: au doară vei zice, că și acesta este de aramă?
29. Acesta este viu și mănâncă și beà, nu vei mai puteà zice, că și acesta nu este dumnezeu viu; deci închină-te lui.
30. Și a zis Daniil: Domnului Dumnezeului meu mă voi închinà, că acela este Dumnezeu viu; iar tu împărate dă’mi slobozenie, și voiu omorî balaurul fără de sabie și fără de toiag.
31. Și a zis împăratul: ți’l dau ție; și a luat Daniil rășină și seu și peri, și le-a fiert într’un loc, și a făcut cocoloș, și le-a aruncat în gura balaurului, și mâncând a plesnit balaurul.
32. Și a zis Daniil: iată închinăciunile voastre.
33. Și a fost dacă au auzit Vavilonenii s’au mâhnit foarte, și s’au pornit asupra împăratului.
34. Și au zis: Iudeu s’a făcut împăratul; pre Vil l-a stricat, și pre balaur a omorît, și pre preoți i-a tăiat.
35. Și viind la împăratul, au zis: dă-ne nouă pre Daniil;
36. Iar de nu, te vom ucide pre tine și casa ta.
37. Și văzând împăratul că se pornise asupra lui foarte, și silit fiind, a dat lor pre Daniil.
38. Iar ei l-au aruncat în groapa leilor, și a fost acolo șase zile.
39. Și erau în groapă șapte lei, și le dà lor pre zi două trupuri și două oi; iar atunci nu le-au dat lor, ca să mănânce pre Daniil.
40. Și erà atunci Avacum proroc în țara jidovească, și acela fiersese fiertură, și a dumicat pâine în scafă, și mergeà la câmp să ducă secerătorilor.
41. Și a zis îngerul Domnului către Avacum: dù prânzul care’l ai în Vavilon lui Daniil în groapa leilor.
42. Și a zis Avacum: Doamne! Vavilonul nu l-am văzut, și groapa n’o știu unde este?
43. Și l-a luat îngerul Domnului pre el de creștetul lui, și ținându’l de părul capului său, l-a pus pre el în Vavilon deasupra groapei întru repeziciunea duhului său.
44. Și a strigat Avacum zicând: Daniile! Daniile! Ià prânzul, care ți l-au trimis ție Dumnezeu.
45. Și a zis Daniil: că ți-ai adus aminte de mine Dumnezeule, și n’ai părăsit pre cei ce te caută și te iubesc pre tine.
46. Și s’a sculat Daniil, și a mâncat; iar îngerul Domnului îndată a pus pre Avacum la locul său.
47. Iar împăratul a venit a șaptea zi să plângă pre Daniil, și a venit la groapă, și s’a uitat înlăuntru, și iată Daniil ședeà.
48. Și a strigat împăratul cu glas mare, zicând: mare ești Doamne Dumnezeul lui Daniil! Și nu este altul afară de tine.
49. Și l-a scos pre el din groapă;
50. Iar pre cei ce erau pricina pierderii lui, i-a aruncat în groapă, și i-au mâncat leii înaintea lui.