Sari la conținut

Biblia 1914/Ioil

PROROCIA LUI IOIL

Capitolul: 1 2 3

49134PROROCIA LUI IOIL

CAP. 1.

[modifică]
Prezicerea pustiirii Iudeei și îndemnarea la pocăință.


Cuvântul Domnului, care s’a făcut către Ioil fiul lui Vatuil.

2. Auziți acestea cei bătrâni și băgați în urechi toți cei ce lăcuiți pământul, de s’a făcut ca acestea în zilele voastre sau în zilele părinților voștri.

3. Spuneți acestea fiilor voștri și fiii voștri fiilor săi, și fiii lor la alt neam.

4. Rămășițele omidei le-au mâncat lăcustele și rămășițele lăcustei le-a mâncat gândacul, și rămășițele gândacului le-a mâncat păliciunea.

5. Treziți-vă cei beți de vinul vostru și plângeți, tânguiți-vă toți cei ce beți vin până la beție, că s’a luat din gura voastră veselia și bucuria.

6. Că neam tare și nenumărat se suie pre pământul meu, dinții lui ca dinții leului și măselele lui ca ale puiului de leu.

7. Pus-a viea mea întru pustiire și smochinii mei întru dărâmare, cercând o a cercat pre ea și o a dezrădăcinat, albit-au ramurile ei.

8. Plânge către mine mai mult decât mireasa cea îmbrăcată cu sac pentru bărbatul ei cel din fetie.

9. Încetat-au jertfa și turnarea din casa Domnului, plângeți preoți, cari slujiți altarului Domnului.

10. Că s’au pustiit câmpurile, să plângă pământul, că s’a stricat grâul, vinul s’a uscat, untuldelemn s’a împuținat.

11. Uscatu-s’au plugarii, plângeți moșiile pentru grâu și pentru orz, că a pierit culesul din țarină.

12. Viea s’a uscat și smochinii s’au împuținat, rodiile și finicul și mărul și toți copacii țarinii s’au uscat, că au rușinat bucuria fiii oamenilor.

13. Încingeți-vă și plângeți preoților, plângeți cei ce slujiți altarului, intrați, dormiți în saci cei ce slujiți lui Dumnezeu, că au încetat din casa Dumnezeului vostru jertfa și turnarea.

14. Sfințiți post, vestiți slujbă, adunați pre bătrâni, pre toți cei ce lăcuesc pământul în casa Domnului Dumnezeului vostru, și strigați către Domnul întins.

15. Vai mie! Vai mie! Vai mie! În zi, că aproape este ziua Domnului, și ticăloșie din ticăloșie va veni.

16. Că înaintea ochilor voștri au pierit bucatele, din casa Dumnezeului vostru veselia și bucuria.

17. Sărit-au junincele în ieslele lor, pierit-au vistieriile, surpatu-s’au teascurile, că a secat grâul.

18. Ce ne vom adunà nouă? Plâns’au cirezile boilor, că n’aveau pășune și turmele oilor au pierit.

19. Către tine Doamne voiu strigà, că focul a ars cele frumoase ale pustiului și para focului a aprins toate lemnele țarinei.

20. Și dobitoacele câmpului au căutat spre tine, că au secat izvoarele apelor și focul a mâncat cele frumoase ale pustiei.

CAP. 2.

[modifică]
Pedeapsa, îndemnarea la pocăință și făgăduința mântuirei.


Trâmbițați cu trâmbiță în Sion, strigați în muntele cel sfânt al meu, și să se turbure toți cei ce lăcuesc pământul, că a sosit ziua Domnului.

2. Că aproape este ziua întunericului și a ceții, ziua cea de nor și de negură, ca zorile se va vărsà preste munți popor mult și tare, asemenea lui n’a fost din veac, și după el nu va fì până la ani în neamurile neamurilor.

3. Înaintea lui foc arzător, și după el flacără aprinsă, ca Raiul desfătării pământul înaintea fețiii lui, și cele de pre urma lui ca câmpii pustiirei, și nimenea nu va scăpà de el.

4. Ca vederea cailor vederea lor, și ca călăreții așà vor alerga.

5. Ca glasul carelor preste vârfurile munților vor sărì, și ca glasul flăcării focului, care mistuește trestia, și ca poporul cel mult și tare și gata de răsboiu.

6. De fața lui se vor sfărâmà popoarele, toată fața, ca arsura oalei.

7. Ca niște răsboinici vor alergà, și ca niște bărbați viteji se vor suì pre ziduri, și fiecare pre calea sa va umblà, și nu se vor abate din cărările lor.

8. Și fiecare dela fratele său nu se va despărțì, îngreuiați cu armele lor vor merge, și întru zvârliturile lor vor cădeà, și nu se vor sfârșì.

9. De cetate se vor apucà, și preste ziduri vor alergà, preste case se vor suì, și prin ferestre vor intrà ca furii.

10. Înaintea feței lui se va turburà pământul, și se va clătì cerul, soarele și luna se vor întunecà, și stelele vor ascunde lumina lor.

11. Și Domnul va dà glasul său înaintea feții puterei sale, că multă este foarte tabăra lui, că tari sunt faptele cuvintelor lui, că mare este ziua Domnului, luminată foarte, și cine va fì vrednic ei?

12. Și acum zice Domnul Dumnezeul nostru: întoarceți-vă la mine din toată inima voastră, cu post, cu plângere și cu tânguire.

13. Și vă rumpeți inimile voastre, iar nu hainele voastre; și vă întoarceți la Domnul Dumnezeul vostru, că milostiv și îndurat este, îndelung răbdător și mult milostiv, și îi pare rău de răutăți.

14. Cine știe, doar se va întoarce, și se va căì, și va lăsà după sine binecuvântare, și aducere de jertfă și de dar Domnului Dumnezeului vostru.

15. Trâmbițați cu trâmbiță în Sion, sfințiți post, vestiți vindecare.

16. Adunați poporul, sfințiți adunare, alegeți bătrâni, adunați pruncii cari sug țâță; să iasă mirele din așternutul său și mireasa din cămara sa.

17. Între tindă și între altar vor plânge preoții cari slujesc Domnului, și vor zice: nu te îndurà Doamne de poporul tău, și nu dà moștenirea ta spre ocară, ca să o stăpânească pre dânsa păgânii; ca să nu zică în popoare: unde este Dumnezeul lor?

18. Și i s’au făcut milă Domnului de pământul său, și nu s’au îndurat de poporul său.

19. Și au răspuns Domnul, și au zis poporului său: iată eu vă voiu trimite vouă grâu și vin și untdelemn, și vă veți săturà de dânsele, și nu vă voiu mai dà pre voi spre ocară între neamuri.

20. Și pre cel ce este despre miazănoapte îl voiu gonì dela voi, și’l voiu izgoni în pământ fără de apă, și voiu pierde fața lui la marea cea dintâiu, și dosul lui în marea cea de apoi, și se va înălțà putrejunea lui, și se va ridicà putoarea lui, că și-au mărit Domnul lucrurile sale.

21. Cutează pământule, bucură-te și te veselește, că au mărit Domnul ca să facă.

22. Îndrăzniți dobitoacele câmpului, că au încolțit câmpii pustiei, că pomul și-a dat rodul său, viea și smochinul și-au dat tăria lor.

23. Și fiii Sionului bucurați-vă și vă veseliți întru Domnul Dumnezeul vostru, că va dà vouă bucate întru dreptate, și va trimite vouă ploaie timpurie și târzie, ca și mai înainte.

24. Și se vor umpleà ariile de grâu, și se vor vărsà teascurile de vin și de untdelemn.

25. Și voiu răsplătì vouă pentru anii, cari i-au mâncat lăcustele și omidele și gândacii și pălitura, puterea mea cea mare, care o am trimis asupra voastră.

26. Și mâncând veți mâncà, și vă veți săturà, și veți lăudà numele Domnului Dumnezeului vostru, care au făcut minuni cu voi, și nu se va rușinà poporul meu în veac.

27. Și veți cunoaște că în mijlocul lui Israil eu sunt, și eu Domnul Dumnezeul vostru, și nu este altul afară de mine, și nu se va mai rușinà poporul meu în veac.

28. Și va fì după acestea voiu turnà din duhul meu preste tot trupul, și vor prorocì feciorii voștri, și fetele voastre și bătrânii voștri visuri vor visà, și tinerii voștri vedenii vor vedeà.

29. Și preste slugile mele și preste slujnicile mele în zilele acelea voiu turnà din duhul meu, și vor prorocì.

30. Și voiu dà minuni în cer sus și semne pre pământ jos, sânge și foc și abur de fum.

31. Soarele se va schimbà întru întunerec, și luna în sânge mai nainte de venirea zilei Domnului cei mari și luminate.

32. Și va fì tot, care va chemà numele Domnului, se va mântuì, că în muntele Sionului și în Ierusalim va fì cel mântuit, precum au zis Domnul; și cei ce bine vestesc, pre cari i-au chemat Domnul.

CAP. 3.

[modifică]
Judecata împrotiva neamurilor și făgăduința pentru Iudeia.


Iată eu în zilele acelea și în vremea aceea, când voiu întoarce robiea Iudei și a Ierusalimului.

2. Și voiu adunà toate neamurile, și le voiu pogorî în valea lui Iosafat, și mă voiu prici cu ei acolo pentru poporul meu și pentru moștenirea mea Israil, pre cari i-a risipit în neamuri, și pământul meu l-au împărțit.

3. Și pentru poporul meu au aruncat sorți, și pruncii săi i-au dat curvelor, și fetele le vindeau pe vin, și beau.

4. Și ce este mie și vouă Tirule și Sidonule! Și toată Galileia celor de alt neam? Au răsplătire răsplătiți mie? Au țineți mânie asupra mea? Degrab și curând voiu răsplătì răsplătirea voastră în capetele voastre.

5. Pentrucă argintul meu și aurul meu ați luat, și cele alese ale mele, și cele bune le-ați băgat în capiștele voastre.

6. Pre fiii Iudei și pre fiii Ierusalimului i-ați vândut fiilor Elinilor, ca să’i depărtați pre ei dela hotarele lor.

7. Și iată eu îi voiu sculà pre ei din locul unde i-ați vândut pre ei acolo, și voiu răsplătì răsplătirea voastră în capetele voastre.

8. Și voiu dà pre fiii voștri și pre fetele voastre în mâinile fiilor Iudei, și îi vor vinde pre ei în robie la neam departe, că Domnul au grăit.

9. Strigați acestea întru neamuri, sfințiți răsboiu, sculați răsboinici, apropiați-vă și vă suiți toți bărbații răsboinici.

10. Tăiați plugurile voastre și faceți săbii, și coasele voastre și faceți lănci, cel neputincios să zică: poci eu.

11. Adunați-vă și intrați toate neamurile de prin prejur, și vă strângeți acolo, cel blând să fie răsboinic.

12. Să se scoale și să se sue toate neamurile la valea lui Iosafat, că acolo voiu ședeà să judec toate neamurile din prejur.

13. Trimiteți seceri, că a sosit secerișul, intrați și călcați, că este plin jghiabul, se varsă tocitorile, că s’au înmulțit răutățile lor.

14. Glasuri au răsunat în valea judecății, că aproape este ziua Domnului în valea judecății.

15. Soarele și luna se vor întunecà, și stelele își vor ascunde lumina lor.

16. Și Domnul din Sion va strigà, și din Ierusalim își va dà glasul său, și se va clătì cerul și pământul, și Domnul nu se va îndurà de poporul său, și va întărì pre fiii lui Israil.

17. Și veți cunoaște că eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, cel ce lăcuesc în Sion, în muntele cel sfânt al meu, și va fì Ierusalimul sfânt, și cei de alt neam nu vor mai trece printr’însul.

18. Și va fì în ziua aceea, picà-va din munți dulceață, și din dealuri va curge lapte, și din toate izvoarele Iudei vor curge ape, și izvor din casa Domnului va ieșì și va adăpà pârîul Shinilor.

19. Eghipetul pierdere va fì, și Idumeia câmp de piericiune pentru răutățile fiilor Iudei, pentrucă au vărsat sânge nevinovat în pământul său.

20. Și Iudeia în veci va aveà lăcuitori, și Ierusalimul din neam în neam.

21. Și voiu cere înapoi sângele lor, și nu’l voiu curățì, și Domnul va lăcuì în Sion.