Biblia 1914/A doua lege
CAP. 1.
[modifică]
Acestea sunt cuvintele, care le-a grăit Moisì la tot Israilul dincolo de Iordan în pustia cea de către apus, aproape de marea Roșie, între Faran și Tofol și Lovon și Avlon, și băile cele de aur.
2. Unsprezece zile din Horiv cale pre muntele Siir până la Kadisul Varni.
3. Și a fost în anul al patruzecilea, în luna a unsprezecea, în ziua dintâiu a lunii, a grăit Moisì către toți fiii lui Israil după toate câte i-au poruncit lui Domnul, să le spue lor.
4. Dupăce a bătut pre Sion împăratul Amoreilor, care a lăcuit în Esevon, și pre Og împăratul Vasanului, care a lăcuit în Astarot și în Edraim.
5. Dincoace de Iordan în pământul lui Moav a început Moisì a spune legea aceasta, zicând:
6. Domnul Dumnezeul nostru au grăit nouă în Horiv, zicând: destul ați lăcuit în muntele acesta.
7. Întoarceți-vă, și mergeți și intrați în muntele Amoreilor, și la toți cei dimprejurul Araviei, în munte și în câmp și către miazăzi și pre pământul cel de lângă mare al Hananeilor, și împreajma Livanului până la rîul cel mare al Eufratului.
8. Vedeți, a dat înaintea voastră pământul, intrând moșteniți pământul care s’au jurat Domnul părinților voștri lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov să-l deà lor, și seminției lor după dânșii.
9. Și am zis către voi în vremea aceea, grăind: nu voiu puteà singur să vă duc pre voi.
10. Domnul Dumnezeul vostru v’au înmulțit pre voi, și iată sunteți astăzi ca stelele cerului de mulți.
11. Domnul Dumnezeul părinților voștri să vă adaoge pre voi, ca să fiți înmiit mai mulți, și să vă binecuvinteze, după cum au grăit vouă.
12. Cum voiu puteà singur purtà necazul vostru și greutatea voastră și pricinile voastre?
13. Alegeți dintre voi bărbați, carii sunt înțelepți și știutori și cu minte întru neamurile voastre, și voiu pune pre ei povățuitori preste voi.
14. Și mi-ați răspuns, și ați zis: bun este cuvântul, care ai grăit să-l faci.
15. Și am luat dintre voi bărbați înțelepți și știutori și cu minte, și i-am pus pre ei preste voi, să vă povățuească preste mii și preste sute, preste cincizeci și preste zeci, și scriitori judecătorilor voștri.
16. Și am poruncit judecătorilor voștri în vremea aceea, zicând: ascultați între frații voștri, și judecați drept între om și între fratele lui și între nemernicul lui.
17. Să nu cunoști fața la judecată, pre cel mic și pre cel mare întocmai să-l judeci; să nu te sfiești de fața omului, că judecata a lui Dumnezeu este, și lucrul care va fi vouă greu îl veți aduce la mine, și-l voiu auzì eu.
18. Și am poruncit vouă în vremea aceea toate cuvintele, care să le faceți.
19. Și purcezând din Horiv, am mers toată pustia cea mare și înfricoșată, care o ați văzut, calea muntelui Amoreului, dupre cum au poruncit nouă Domnul Dumnezeul nostru, și am venit până la Kadisul Varnì.
20. Și am zis către voi: venit-ați până la muntele Amoreului, care-l dă nouă Domnul Dumnezeul nostru.
21. Vedeți, au dat Domnul Dumnezeul vostru înaintea feții voastre pământul, suindu-vă, moșteniți-l în ce chip au zis vouă Domnul Dumnezeul părinților voștri, nu vă temeți, nici vă speriați.
22. Și ați venit toți la mine, și ați zis: să trimitem oameni înaintea noastră, și să iscodească pământul, și să ne aducă nouă răspuns, pre care cale să ne suim într’însul, și în care cetăți să intrăm.
23. Și a plăcut înaintea mea cuvântul, și am luat dintre voi doisprezece bărbați, din fiecare seminție un bărbat.
24. Și mergând s’au suit în munte, și au venit până la valea strugurului, și l-au privit pre el.
25. Și luând în mâinile sale din rodul pământului, au adus la noi, și au zis: bun este pământul, care-l dă nouă Domnul Dumnezeul nostru.
26. Și n’ați vrut să vă suiți, și ați călcat cuvântul Domnului Dumnezeului vostru.
27. Și ați cârtit în corturile voastre, și ați zis: pentrucă ne-au urît pre noi Domnul, pentru aceea ne-au scos din pământul Eghipetului, ca să ne deà în mâinile Amoreilor să ne piarză pre noi.
28. Unde ne suim noi? Frații voștri au îngrozit inima voastră zicând: neam mare și mult și mai tare de cât noi, și cetăți mari și zidite până la cer, încă și feciori de uriași am văzut acolo.
29. Și am zis către voi: să nu vă temeți, nici să vă speriați de ei.
30. Domnul Dumnezeul nostru cel ce merge înaintea feții voastre, el va bate pre ei împreună cu voi dupre toate câte au făcut vouă în pământul Eghipetului.
31. Și în pustia aceasta, care o ați văzut pre calea muntelui Amoreului așà te-au hrănit Domnul Dumnezeul tău, cum ar fi îngrijit un om pre fiul său, în toată calea care ați umblat, până ce ați venit la locul acesta.
32. Și în cuvântul acesta n’ați crezut Domnului Dumnezeului vostru.
33. Carele merge înaintea voastră în calea aceasta, ca să vă aleagă vouă loc, povățuindu-vă pre voi noaptea cu foc, ca să vă arate calea pre care să mergeți, și ziua cu nor.
34. Și au auzit Domnul glasul cuvintelor voastre, și mâniindu-se s’au jurat zicând:
35. Nu va vedeà cinevà din oamenii aceștia pământul cel bun, care m’am jurat părinților lor.
36. Afară de Halev fiul lui Iefoni, el îl va vedeà, și lui voiu da pământul, pre care s’a suit, și fiilor lui, pentru că el întru toate a asculcat pre Domnul.
37. Și pre mine s’a mâniat Domnul pentru voi, zicând: nici tu nu vei intrà acolo.
38. Isus fiul lui Navì cel ce stă înaintea ta, acesta va intrà acolo, pre el întărește, că el va împărțì lui Israil pământul cu sorți.
39. Și pruncii voștri de care ați zis că vor fi de jaf, și tot pruncul tânăr, care nu știe astăzi răul sau binele: aceștia vor intrà acolo, și-l voiu da lor, și-l vor moștenì pre el.
40. Iar voi întorcându-vă, ați tăbărît în pustie pre calea cea despre marea Roșie.
41. Și ați răspuns și ați zis: păcătuit-am înaintea Domnului Dumnezeului nostru. Noi suindu-ne vom face războiu după toate câte au poruncit nouă Domnul Dumnezeul nostru, și luând fiecare armele sale, și adunându-vă v’ați suit în munte.
42. Și au grăit Domnul către mine: zì lor, nu vă suiți, nici faceți războiu, că eu nu sunt cu voi, și să nu pieriți înaintea vrăjmașilor voștri.
43. Și am grăit vouă, și nu m’ați ascultat, și ați călcat cuvântul Domnului, și semețindu-vă v’ați suit în munte.
44. Și ieșind Amoreul cel ce lăcuià în muntele acela întru întâmpinarea voastră, v’a gonit pre voi, cum fac albinele, și v’a tăiat pre voi dela Siir până la Erma.
45. Și șezând ați plâns înaintea Domnului Dumnezeului nostru, și n’au auzit Domnul glasul vostru, nici au căutat spre voi.
46. Și ați șezut în Kadis zile multe, că multe au fost zilele câte ați șezut acolo.
CAP. 2.
[modifică]
Și întorcându-ne am purces în pustie pre calea cea despre marea Roșie, precum au grăit Domnul către mine, și am încunjurat muntele Siirului în multe zile.
2. Și au zis Domnul către mine:
3. Destul ați încunjurat muntele acesta, întoarceți-vă dar către miazănoapte.
4. Și poruncește poporului, zicând: voi veți trece prin hotarele fraților voștri, fiii lui Isav, carii lăcuesc în Siir, și se vor înfricoșà de voi, și se vor teme foarte.
5. Să nu faceți cu ei războiu, pentrucă nu voiu da vouă din pământul lor nici o urmă de picior, pentrucă moștenire am dat fiilor lui Isav muntele Siir.
6. Cu argint cumpărați-vă bucate dela ei, și mâncați, și apă cumpărați dela ei cu argint, și beți.
7. Că Domnul Dumnezeul nostru te-au binecuvântat pre tine întru toate lucrurile mâinilor tale. Cunoaște cum ai trecut pustiea cea mare și înfricoșată; iată patruzeci de ani Domnul Dumnezeul tău au fost cu tine și de nimica n’ai avut lipsă.
8. Și am trecut dela frații noștri fiii lui Isav, carii lăcuiau în Siir lângă calea Aravei, dela Elon, și dela Ghesion Gaver, și întorcându-ne am trecut calea pustiei lui Moav.
9. Și au zis Domnul către mine: nu vă învrăjbiți cu Moavitenii, și să nu faceți războiu cu ei, pentrucă nu voiu da vouă din pământul lor moșie, că fiilor lui Lot am dat Aroirul să-l moștenească.
10. Omìnii mai înainte au șezut pre dânsul, neam mare și mult și tari, ca și Enachimii.
11. Rafainii se vor socotì și ei ca și Enachimii; iar Moavitenii i-au numit pre ei omìni.
12. Și în Siir mai înainte ședeà Horeul; și fiii lui Isav i-au pierdut pre ei, și i-au sfărâmat dela fața sa, și au lăcuit ei în locul lor, cum a făcut Israil cu pământul moștenirii sale, care l-au dat lor Domnul.
13. Acum dar sculați-vă, și purcedeți, și treceți valea Zaret.
14. Și zilele în care am mers de la Kadisul Varnì până am trecut valea Zarei sunt treizeci și opt de ani, până ce a murit din tabără tot neamul bărbaților celor războinici, precum s’au jurat lor Domnul Dumnezeu.
15. Și mâna Domnului au fost preste ei, ca să topească pre ei din tabără, până ce au pierit.
16. Și a fost după ce au căzut toți bărbații cei războinici, și au murit dintre popor.
17. Și au grăit Domnul către mine, zicând:
18. Tu vei trece astăzi hotarele lui Moav, Aroirul.
19. Și vă veți apropieà aproape de fiii lui Aman, să nu vă învrăjbiți cu ei, și să nu bateți războiu cu ei, pentrucă din pământul lui Aman nu voiu da ție moșie, că fiilor lui Lot l-am dat moșie.
20. Pământul Rafainilor s’a socotit și acesta, pentrucă Rafainii au lăcuit mai înainte pre el, și Amanitenii îi chiamă pre ei Zohomini.
21. Neam mare și mult și mai tare decât voi, ca și Enachimii, și i-au pierdut pre ei Domnul dinaintea feții lor, și au moștenit și au lăcuit în locul lor până în ziua aceasta.
22. Precum au făcut fiilor lui Isav cei ce lăcuesc în Siir, carii au pierdut pre Horei dela fața sa, și i-au moștenit pre ei, și au lăcuit în locul lor până în ziua aceasta.
23. Și Eveii cei ce lăcuiau în Asirot până la Gaza, și pre Kapadochii, carii au ieșit din Kapadochiea i-au sfărâmat, și s’au așezat în locul lor.
24. Acum dar sculați-vă, și vă duceți și treceți valea Arnonului. Iată am dat în mâinile tale pre Sion Amoreul împăratul Esevonului, și pământul lui. Începe a-l moștenì, fă cu el războiu în ziua aceasta.
25. Începe a da cutremurul tău și frica ta preste toate neamurile cele de supt cer, cari auzind de numele tău se vor turburà, și se vor teme de fața voastră.
26. Și am trimis soli din pustiea Kedamot la Sion împăratul Esevonului cu cuvinte de pace, zicând:
27. Trece-voiu prin pământul tău, pre cale voiu merge, nu mă voiu abate la dreapta au la stânga.
28. Bucate pre bani îmi vei da, și voiu mâncà, și apă pre bani îmi vei da, și voiu beà; numai cât voiu trece cu picioarele mele.
29. Precum mi-au făcut mie fiii lui Isav, cei ce lăcuesc în Siir și Moavitenii cei ce lăcuesc în Aroir, până ce voiu trece Iordanul în pământul, care-l dă nouă Domnul Dumnezeul nostru.
30. Și n’a vrut Sion împăratul Esevonului să trecem noi prin hotarul lui, pentrucă Domnul Dumnezeul nostru au învârtoșat duhul lui și au întărit inima lui, ca să se deà în mâinile tale, ca în ziua aceasta.
31. Și au zis Domnul către mine: iată am început a da înaintea feții tale pre Sion Amoreul împăratul Esevonului și pământul lui, și începe a moștenì pământul lui.
32. Și a ieșit Sion împăratul Esevonului întru întâmpinarea noastră, el și tot poporul lui la războiu în Iassà.
33. Și l-au dat pre el Domnul Dumnezeul nostru înaintea feții noastre, în mâinile noastre, și l-am bătut pre el și pre fiii lui și pre tot poporul lui.
34. Și am luat toate cetățile lui în vremea aceea, și am surpat toată cetatea, apoi și din muerile lor și din fiii lor pre nimenea n’am lăsat viu.
35. Ci numai dobitoacele am prădat, și dobânzile cetăților care le-am luat.
36. Dela Aroir, care este în marginea rîului Arnonului, și cetatea care este în vale, până la muntele Galaad. N’a fost cetate, care să fi scăpat de noi. Toate le-au dat Domnul Dumnezeul nostru în mâinile noastre.
37. Numai la pământul fiilor lui Aman nu ne-am apropiat, la toate cele din valea lui Iavoc, și la cetățile cele din munte, după cum au poruncit nouă Domnul Dumnezeul nostru.
CAP. 3.
[modifică]
Și întorcându-ne, ne-am suit pre calea cea dela Vasan, și Og împăratul Vasanului a ieșit înaintea noastră, el și tot poporul lui la războiu în Edraim.
2. Și au zis Domnul către mine: nu te teme de el, că în mâinile tale l-am dat pre el și pre tot poporul lui și tot pământul lui, și să faci cu el, cum ai făcut cu Sion împăratul Amoreilor care lăcuià în Esevon.
3. Și au dat Domnul Dumnezeul nostru în mâinile noastre și pre Og împăratul Vasanului și pre tot norodul lui, și l-am tăiat, cât nu i-a rămas lui sămânță.
4. Și am luat toate cetățile lui în vremea aceea, n’a fost cetate care să nu o fi luat dela ei, șasezeci de cetăți și toate cele de prin prejurul Argovului ale împăratului Og dela Vasan.
5. Toate cetăți întărite, ziduri înalte, porți și zăvoare, afară de cetățile Ferezeilor cele multe foarte:
6. I-am surpat pre ei, precum am făcut lui Sion împăratul Esevonului, și am pierdut toată cetatea, apoi și pre mueri și pre copii.
7. Și toate dobitoacele lor și dobânzile cetăților le-am prădat.
8. Și am luat în vremea aceea pământul din mâinile celor doi împărați ai Amoreilor, carii erau dincoace de Iordan, dela valea Arnonului, până la muntele Ermonului.
9. Finichenii numesc Arnonul, Sanior; iar Amoreul l-a numit Sanir.
10. Toate cetățile cele din câmpie, și tot Galaadul și tot Vasanul până la Elha și Edraim, cetățile împărăției lui Og în Vasan.
11. Că numai Og împăratul Vasanului a rămas dela Rafain. Iată patul lui pat de fier, și iată acesta este în cetatea fiilor lui Aman, de nouă coți lungimea lui și de patru coți lățimea lui, cu cot bărbătesc.
12. Și pământul acela l-am moștenit în vremea aceea, dela Aroir, care este lângă țărmurile rîului Arnonului, și jumătate din muntele Galaad și cetățile lui le-am dat lui Ruvim și lui Gad.
13. Și ce a mai rămas din pământul lui Galaad și tot Vasanul împărăției lui Og, l-am dat la jumătate din seminția lui Manasì; și toată laturea Argovului și tot Vasanul acela, pământul Rafainilor.
14. Și Iair feciorul lui Manasì a luat toată laturea Argovului, până la hotarele Gargasii și ale Mahatii, și le-a numit cu numele său, pre Vasan l-a numit Tavot Iair până în ziua aceasta.
15. Și lui Mahir am dat Galaadul.
16. Și lui Ruvim și lui Gad am dat dela Galaad până la rîul Arnonului, mijlocul rîului este hotarul, și până la Iavoc, rîul este hotarul fiilor lui Aman.
17. Și Arava și Iordanul hotarul Mahanaretului, și până la marea Aravei și până la Marea sărată, supt Asidot Fasga către răsărit.
18. Și am poruncit vouă în vremea aceea, zicând: Domnul Dumnezeul vostru au dat vouă pământul acesta cu sorți, întrarmându-vă, mergeți înaintea feții fraților voștri fiilor lui Israil, tot cel ce poate.
19. Afară de femeile voastre și de prunci și de dobitoacele voastre; (că știu, cum că multe dobitoace aveți), să lăcuiască în cetățile voastre, care le-am dat vouă.
20. Până ce va odihnì Domnul Dumnezeul vostru pre frații voștri, ca și pre voi, și vor moștenì și aceștia pământul, care-l dă lor Domnul Dumnezeul nostru dincoace de Iordan, și vă veți întoarce fiecare la moșia sa, care v’am dat vouă.
21. Și lui Isus am poruncit în vremea aceea, zicând: ochii voștri au văzut toate câte au făcut Domnul Dumnezeul nostru la acești doi împărați; așà va face Domnul Dumnezeul nostru la toate împărățiile prin care tu treci.
22. Să nu vă temeți de ei, că Domnul Dumnezeul nostru el va da războiu pentru voi.
23. Și m’am rugat Domnului în vremea aceea, zicând:
24. Doamne Dumnezeule! Tu ai început a arătà robului tău tăriea ta și puterea ta și mâna cea tare și brațul cel înalt; că cine este Dumnezeu în cer sau pre pământ, care să facă după cum ai făcut tu și după tăriea ta?
25. Să trec dar, și să văz pământul cel bun, care este dincolo de Iordan, muntele cel bun și Andi-Livanul.
26. Și m’au trecut cu vederea Domnul pentru voi, și nu m’au ascultat, și au zis Domnul către mine: destul fie ție, mai mult să nu grăești cuvântul acesta.
27. Sue-te pre vârful celui cioplit, și privește cu ochii spre marea și spre miazănoapte și spre miazăzi și spre răsărit, și vezi cu ochii tăi, căci tu nu vei trece Iordanul acesta.
28. Și poruncește lui Isus și-l întărește pre el și-l îndeamnă, că el va trece înaintea poporului acestuia, și el va împărțì moștenire tot pământul, care l-ai văzut.
29. Și am șezut în vale aproape de casa lui Fogor.
CAP. 4.
[modifică]
Și acum Israile ascultă îndreptările și judecățile, care eu vă învăț pre voi astăzi să le faceți, ca să trăiți și să vă înmulțiți, și intrând să moșteniți pământul, care-l dă vouă Domnul Dumnezeul părinților voștri.
2. Să nu adăogeți la cuvântul, care-l poruncesc eu vouă, și să nu scadeți dela el. Păziți poruncile Domnului Dumnezeului nostru, care vă poruncesc eu astăzi.
3. Ochii voștri au văzut toate câte au făcut Domnul Dumnezeul nostru lui Veelfegor, că Domnul Dumnezeul vostru au pierdut dintre voi pre tot omul, care a mers după Veelfegor.
4. Iar voi cei ce v’ați lipit de Domnul Dumnezeul vostru, trăiți toți astăzi.
5. Vedeți că v’am arătat vouă îndreptări și judecăți, după cum au poruncit mie Domnul Dumnezeu, ca să faceți așà în pământul în care mergeți să-l moșteniți.
6. Și le veți păzì și le veți face, că aceasta este înțelepciunea voastră și înțelegerea înaintea tuturor neamurilor, care vor auzì toate îndreptările acestea, și vor zice: iată popor înțelept și știutor, neam mare este acesta.
7. Că ce neam mare este, căruia să le fie lor Dumnezeu aproape, cum ne este nouă Domnul Dumnezeul nostru întru toate, ori când îl vom chemà pre el.
8. Și ce neam mare este, care să aibă îndreptări și judecăți drepte, cum este toată legea aceasta, care o dau eu astăzi înaintea voastră?
9. Ia aminte de tine, și-ți păzește sufletul tău foarte. Să nu uiți toate lucrurile, care le-au văzut ochii tăi, și să nu iasă din inima ta în toate zilele vieții tale. Și să înveți pre fiii tăi și pre fiii fiilor tăi.
10. Ziua în care ați stătut înaintea Domnului Dumnezeului nostru în Horiv în ziua adunării, când au zis Domnul către mine: adună la mine poporul, ca să auză cuvintele mele, și să învețe a se teme de mine în toate zilele, care vor trăì ei pre pământ, și să învețe pre fiii săi.
11. Și ați venit, și ați stătut supt munte, și muntele ardeà cu foc până la cer. Întunerec, ceață și vifor.
12. Și au grăit Domnul către voi în munte din mijlocul focului glas de cuvinte, care voi l-ați auzit, și asemănare n’ați văzut, fără numai glas.
13. Și v’au spus vouă legea sa, care v’au poruncit vouă să faceți, cele zece cuvinte, care le-au scris pre două table de piatră.
14. Și mie mi-au poruncit Domnul în vremea aceea, să vă învăț pre voi îndreptările și judecățile, care să le faceți în pământul, în care intrați ca să-l moșteniți.
15. Și vă păziți foarte sufletele voastre, că n’ați văzut asemănare în ziua în care au grăii Domnul către voi în muntele Horivului din mijlocul focului.
16. Să nu faceți fărădelege, și să nu vă faceți vouă asemănare cioplită, și nici un chip și asemănare, ori bărbătească, ori femeească.
17. Nici asemănarea vre unui dobitoc din cele de pre pământ, nici asemănarea vre unei pasăre zburătoare, care zboară supt cer.
18. Nici asemănarea vre unei vietăți care să târăște pre pământ, nici asemănarea vre unui pește care este în ape supt pământ.
19. Ca nu vre odinioară uitându-te la cer și văzând soarele și luna și stelele și toată podoaba cerului, să te înșeli și să te închini lor și să slujești acelora, care Domnul Dumnezeul tău le-au împărțit tuturor neamurilor celor de supt cer.
20. Iar pre voi v’au luat Dumnezeu și v’au scos din pământul Eghipetului, din cuptorul cel de fier din Eghipet, ca să fiți lui popor de moștenire precum sunteți astăzi.
21. Și Domnul Dumnezeu s’au mânieat pre mine pentru cele ce ați zis voi, și s’au jurat, că nu voiu trece Iordanul acesta, și nu voiu intrà în pământul, care-l dă ție moștenire Domnul Dumnezeul vostru.
22. Că eu mor în pământul aceasta, și nu voiu trece Iordanul acesta; iar voi veți trece, și veți moștenì pământul cel bun.
23. Luați aminte, ca nu cumvà să uitați așezământul Domnului Dumnezeului nostru, care l-au făcut cu voi, să nu faceți nici o fărădelege, și să nu vă faceți vouă vre-o asemănare cioplită din toate, câte au poruncit ție Domnul Dumnezeul tău.
24. Că Domnul Dumnezeul tău este foc mistuitor, Dumnezeu răvnitor.
25. Și dacă vei naște fii, și fiii fiilor tăi, și veți fi lăcuitori vechi pre pământ, și veți face fărădelege, și veți face orice asemănare cioplită, și veți face rău înaintea Domnului Dumnezeului vostru, ca să-l mâniați pre el,
26. Vă mărturisesc vouă astăzi pre cer și pre pământ, că cu pierire veți pierì de pre pământul la care voi treceți Iordanul, ca să-l moșteniți; nu veți petrece multe zile pre el, ci cu pierire veți pierì.
27. Și va împrăștià pre voi Domnul în toate neamurile, și veți rămâneà puțini cu numărul în toate neamurile, între care va risipì pre voi Domnul.
28. Și veți slujì acolo la dumnezei streini, la lucruri făcute de mâini omenești, la lemne și la pietre, care nu văd, nici aud, nici mănâncă, nici mirosesc.
29. Și veți căutà acolo pre Domnul Dumnezeul vostru, și-l veți aflà când îl vei căutà din toată inima ta și din tot sufletul tău întru necazul tău.
30. Și te vor aflà pre tine toate cuvintele acestea în zilele cele de apoi; și te vei întoarce la Domnul Dumnezeul tău, și vei auzì glasul lui.
31. Că Dumnezeu îndurat și milostiv este Domnul Dumnezeul tău, nu te va părăsì, nici te va pierde pre tine, nici își va uità de legătura cu părinții tăi, care s’au jurat lor.
32. Întrebați zilele cele mai dinainte, care au fost mai înainte de voi din ziua în care au făcut Dumnezeu om pre pământ, dela o margine de cer până la cealaltă margine de cer, de s’a făcut lucru mare ca acesta, și de s’a auzit asemenea.
33. De a auzit neam glasul Dumnezeului celui viu; grăind din mijlocul focului, precum ați auzit voi, și ați trăit?
34. De au ispitit Dumnezeu să vie, și să-și ia lui-și neam din mijlocul neamului, cu ispită și cu semne și cu minuni și cu războiu și cu mână tare și cu braț înalt și cu vedenii mari, cum au făcut Domnul Dumnezeul nostru în Eghipet înaintea ta de ai văzut tu.
35. Ca să știi tu, că Domnul Dumnezeul tău, acesta este Dumnezeu, și nu mai este altul afară de el.
36. Din cer auzit au făcut ție glasul său, ca să te învețe pre tine, și pre pământ ți-au arătat ție focul său cel mare, și cuvintele lui din mijlocul focului le-ai auzit.
37. Pentrucă au iubit pre părinții tăi și au ales sămânța lor după dânșii pre voi, și el însuși cu puterea sa cea mare te-au scos pre tine din Eghipet.
38. Ca să piarză dinaintea feții tale neamuri mari și mai tari decât tine, și să te bage pre tine și să-ți deà ție pământul lor moștenire, precum ai astăzi.
39. Și să cunoști astăzi și să te întorci cu mintea, că Domnul Dumnezeul tău acesta este Dumnezeu, în cer sus și pre pământ jos, și nu mai este altul afară de el.
40. Și să păzești poruncile lui și îndreptările lui, care-ți poruncesc eu ție astăzi, ca să-ți fie bine ție și fiilor tăi după tine, ca să trăiți multe zile pre pământul, care-l dă ție Domnul Dumnezeul tău în toate zilele.
41. Atunci a ales Moisì trei cetăți dincolo de Iordan de către răsăritul soarelui.
42. Să scape acolo ucigașul, care fără de voie a omorît pre deaproapele său, pre care el nu l-a fost urît mai înainte, ieri și alaltăieri, și dacă va fugì într’una din cetățile acestea, să trăiască.
43. Vosorul la pustie în pământiul cel șes al lui Ruvim, și Ramotul în Galaad al lui Gad, și Golanul în Vasan al lui Manasì.
44. Aceasta este legea, care o a pus Moisì înaintea fiilor lui Israil.
45. Acestea sunt mărturiile și îndreptările și judecățile, care le-a grăit Moisì fiilor lui Israil în pustie după ce a ieșit din pământul Eghipetului.
46. Dincoace de Iordan, în vale, aproape de casa lui Fogor, în pământul lui Sion împăratul Amoreilor cel ce a lăcuit în Esevon, pre care l-a ucis Moisì și fiii lui Israil, când au ieșit ei din pământul Eghipetului,
47. Și a moștenit pământul lui și pământul lui Og împăratul Vasanului, carii amândoi au fost împărați Amoreilor celor dincoace de Iordan către răsăritul soarelui.
48. Dela Aroir care este la marginea rîului Arnonului, până la muntele Sion, care este Ermon.
49. Toată Arava dincoace de Iordan către răsăritul soarelui supt Asidotul cel cioplit.
CAP. 5.
[modifică]
Și a chemat Moisì pre tot Israilul, și a zis către ei: ascultă Israile îndreptările și judecățile, care le grăesc la urechile voastre astăzi, și le învățați și păziți, ca să le faceți pre ele.
2. Domnul Dumnezeul vostru au făcut cu voi legătură în Horiv.
3. Nu cu părinții voștri au făcut Domnul legătura aceasta, ci cu voi, și voi toți sunteți aici astăzi vii.
4. Față către față au grăit Domnul către voi în munte din mijlocul focului.
5. Și eu stam între Domnul și între voi în vremea aceea, ca să vă spuiu vouă cuvintele Domnului, de vreme ce v’ați temut de fața focului, și nu v’ați suit în munte, zicând:
6. Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, cel ce te-am scos din pământul Eghipetului, din casa robiei.
7. Să nu aibi alți Dumnezei afară de mine.
8. Să nu-ți faci chip cioplit, nici asemănare din toate câte sunt în cer sus și câte sunt pre pământ jos, și câte sunt în ape supt pământ.
9. Să nu te închini lor, nici să slujești lor, că eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Dumnezeu răvnitor, care răsplătesc păcatele părinților în fii, până la al treilea și până la al patrulea neam, celor ce mă urăsc pre mine.
10. Și fac milă până la al mielea neam celor ce mă iubesc pre mine, și păzesc poruncile mele.
11. Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert, că nu va curățì Domnul Dumnezeul tău pre cel ce ia numele lui în deșert.
12. Păzește ziua sâmbetelor, ca s’o sfințești pre ea, precum ți-au poruncit ție Domnul Dumnezeul tău.
13. În șase zile vei lucrà și vei face toate lucrurile tale.
14. Iar în ziua a șaptea este sâmbăta Domnului Dumnezeului tău, să nu faci întru ea nici un lucru, tu și feciorul tău și fata ta și sluga ta și slujnica ta, boul tău și asinul tău și tot dobitocul tău, și nemernicul cel ce lăcuește la tine, ca să se odihnească sluga ta și slujnica ta și dobitocul tău, ca și tine.
15. Și-ți adu aminte, că rob ai fost în pământul Eghipetului, și te-au scos Domnul Dumnezeul tău de acolo cu mână tare și cu braț înalt, pentru aceea ți-au poruncit ție Domnul Dumnezeul tău să păzești ziua sâmbetelor, și să o sfințești pre ea.
16. Cinstește pre tatăl tău și pre muma ta, după cum au poruncit ție Domnul Dumnezeul tău, ca să fie bine ție, și să trăești mulți ani pre pământul, care-l dă ție Domnul Dumnezeul tău.
17. Să nu ucizi.
18. Să nu prea curvești.
19. Să nu furi.
20. Să nu mărturisești strâmb asupra aproapelui tău mărturie mincinoasă.
21. Să nu poftești femeia aproapelui tău, nici țarina lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui, nici tot dobitocul lui, nici toate câte sunt ale aproapelui tău.
22. Aceste cuvinte au grăit Domnul către toată adunarea voastră în munte din mijlocul focului, întunerec, negură, vifor, glas mare și mai mult nimica n’au adaos. Și le-au scris acestea pre două table de piatră și le-au dat mie.
23. Și a fost după ce ați auzit glasul lui din mijlocul focului, și muntele ardeà cu foc, ați venit la mine toți povățuitorii semințiilor voastre și bătrânii voștri, și ați zis:
24. Iată au arătat nouă Domnul Dumnezeul nostru slava sa, și am auzit glasul lui din mijlocul focului, în ziua aceasta am cunoscut, că va grăì Dumnezeu către om, și va trăì.
25. Și acum să nu murim, că ne va mistuì pre noi focul acesta mare, de vom adaoge noi a auzì încă glasul Domnului Dumnezeului nostru și vom murì.
26. Că ce trup care să fi auzit glasul Dumnezeului celui viu grăind din mijlocul focului, ca noi, și să fie viu?
27. Apropie-te tu și auzi toate ori câte va zice Domnul Dumnezeul nostru către tine, și grăește tu către noi toate câte au grăit Domnul Dumnezeul nostru către tine, și noi le vom ascultà și le vom face.
28. Și au auzit Domnul glasul cuvintelor voastre grăind către mine, și au zis Domnul către mine: auzit-am glasul cuvintelor poporului acestuia câte a grăit către tine; drept a grăit toate.
29. Cine va da să fie așà inima lor într’înșii, ca să se teamă de mine și să păzească poruncile mele în toate zilele, ca să fie lor bine și fiilor lor în veac?
30. Mergi, zi lor: întoarceți-vă la casele voastre.
31. Iar tu stai aici cu mine, și voiu grăì către tine poruncile și îndreptările și judecățile, care vei învățà pre ei, și să facă așà în pământul, care-l dau eu lor să-l moștenească.
32. Și păziți să faceți precum au poruncit vouă Domnul Dumnezeul vostru, și să nu vă abateți la dreapta sau la stânga.
33. Umblați în toată calea, care au poruncit ție Domnul Dumnezeul tău, ca să vă odihnească pre voi, și să vă fie bine, și să trăiți mult pre pământul, care-l veți moștenì.
CAP. 6.
[modifică]
Și acestea sunt poruncile și îndreptările și judecățile, care au poruncit Domnul Dumnezeul nostru, să vă învăț pre voi, ca să faceți așà în pământul în care mergeți să-l moșteniți.
2. Ca să vă temeți de Domnul Dumnezeul vostru, și să păziți toate îndreptările lui și toate poruncile lui, care le poruncesc eu ție astăzi, tu și fiii tăi și fiii fiilor tăi, în toate zilele vieții tale, ca să trăiți zile multe.
3. Ascultă Israile și păzește să faci, ca să fie bine ție, și ca să vă înmulțiți foarte, precum au grăit Domnul Dumnezeul părinților tăi, să-ți deà ție pământul din care curge lapte și miere. Și acestea sunt îndreptările și judecățile, care le-au poruncit Domnul fiilor lui Israil în pustie, când au ieșit ei din pământul Eghipetului.
4. Ascultă Israile: Domnul Dumnezeul nostru Domn unul este.
5. Și să iubești pre Domnul Dumnezeul tău, din toată inima ta și din tot sufletul tău și din toată puterea ta.
6. Și cuvintele acestea câte poruncesc eu astăzi ție, să fie în inima ta și în sufletul tău.
7. Și le spune fiilor tăi, și le grăește lor, când șezi acasă și când mergi pre cale și când te culci și când te scoli.
8. Și le leagă pre ele să fie semn pre mâna ta, și să fie neclătite înaintea ochilor tăi.
9. Și le veți scrie pe pragurile caselor voastre și ale ușilor voastre.
10. Și va fi când te va băgà Domnul Dumnezeul tău în pământul, care s’au jurat părinților tăi lui Avraam și lui Isaac și lui Iacov, că-ți va da ție cetăți mari și bune, care nu le-ai zidit tu.
11. Case pline de toate bunătățile, care nu le-ai umplut tu, gropi săpate, care nu le-ai săpat tu, vii și măslini, care nu le-ai sădit tu, și când vei mâncà și te vei săturà,
12. Ia aminte de tine să nu se lățească inima ta, și să uiți pre Domnul Dumnezeul tău, cel ce te-au scos din pământul Eghipetului, din casa robiei.
13. De Domnul Dumnezeul tău să te temi, și lui singur să-i slujești, și de el te lipește, și pre numele lui te jură.
14. Să nu umblați după alți dumnezei din dumnezeii neamurilor celor de prin prejurul vostru.
15. Că Dumnezeu râvnitor este Domnul Dumnezeul tău întru tine, ca să nu se mânie cu iuțime Domnul Dumnezeul tău asupra ta, și să te piarză de pre fața pământului.
16. Să nu ispitești pre Domnul Dumnezeul tău, precum l-ați ispitit la ispită.
17. Păzind să păzești poruncile Domnului Dumnezeului tău și mărturiile și îndreptările lui, câte ți-au poruncii ție.
18. Și să faci ce este plăcut și ce este bun înaintea Domnului Dumnezeului tău, ca să fie bine ție, și intrând vei moștenì pământul cel bun, care s’au jurat Domnul părinților voștri.
19. Ca să alungi pre toți vrăjmașii tăi dinaintea feții tale, după cum au grăit Domnul.
20. Și va fi când te va întrebà fiul tău mâine, zicând: care sunt mărturiile și îndreptările și judecățile, care le-au poruncit Domnul Dumnezeul nostru nouă?
21. Vei răspunde fiului tău: robi eram lui Faraon în pământul Eghipetului, și ne-au scos pre noi Domnul de acolo cu mână tare și cu braț înalt.
22. Și au făcut Domnul semne și minuni mari și rele în Eghipet asupra lui Faraon și asupra casii lui înaintea noastră.
23. Și pre noi ne-au scos de acolo, ca să ne deà pământul acesta, care s’au jurat părinților noștri că-l va da.
24. Și ne-au poruncit nouă Domnul să facem toate dreptățile acestea, și să ne temem de Domnul Dumnezeul nostru, ca să fie nouă bine în toate zilele, și să trăim ca și astăzi.
25. Și milă va face cu noi de vom păzì să facem toate poruncile legii aceștia înaintea Domnului Dumnezeul nostru, precum au poruncit nouă.
CAP. 7.
[modifică]
Iar când te va băgà pre tine Domnul Dumnezeul tău în pământul în care vei intrà să-l moștenești, și va pierde neamuri mari și multe dinaintea feții tale: pre Heteu și pre Ghergheseu și pre Amoreu și pre Hananeu și pre Ferezeu și pre Eveu și pre Ievuseu, șapte neamuri mari și multe și mai tari decât voi.
2. Și va da pre ei Domnul Dumnezeul tău în mâinile tale, și-i vei bate pre ei, cu ucidere să-i ucizi pre ei, și să nu faci cu ei legătură, nici să-ți fie milă de ei.
3. Nici să vă încuscriți cu ei: fata ta să n’o dai feciorului lui, și fata lui să n’o ia feciorul tău.
4. Că va face pre feciorul tău să se depărteze de către mine, și să slujească la dumnezei streini, și se va mânieà cu iuțime Domnul asupra voastră, și te va pierde pre tine degrab.
5. Ci așà să le faceți lor: jertfelnicele lor să le dărâmați, și stâlpii lor să-i sfărâmați, și desișurile lor să le tăiați, și cele cioplite ale dumnezeilor lor să le ardeți cu foc.
6. Că popor sfânt ești tu Domnului Dumnezeului tău, și pre tine te-au ales Domnul Dumnezeul tău, să-i fii lui popor deosebi al lui, mai mult decât toate neamurile câte sunt pre fața pământului.
7. Nu pentrucă sunteți mai mulți decât toate neamurile v’au ales pre voi Domnul și v’au osebit pre voi Domnul, că voi sunteți mai puțini decât toate neamurile.
8. Ci pentrucă v’au iubit pre voi Domnul, și pentrucă au ținut jurământul care s’au jurat părinților voștri, v’au scos pre voi Domnul cu mână tare și cu braț înalt, și te-au izbăvit pre tine Domnul din casa robiei, din mâna lui Faraon împăratul Eghipetului.
9. Și să cunoști că Domnul Dumnezeul tău, acesta este Dumnezeu, Dumnezeu credincios, cel ce păzește legătura și mila celor ce-l iubesc pre dânsul și celor ce păzesc poruncile lui până la al miilea neam.
10. Și răsplătește celor ce-l urăsc pre dânsul înaintea feții, ca să-i piarză pre ei, și nu va zăbovì celor ce-l urăsc pre el, înaintea feții va răsplătì lor.
11. Și să păzești poruncile și dreptățile și judecățile acestea, câte poruncesc eu ție astăzi, ca să le faci.
12. Și va fi când veți auzì dreptățile acestea și le veți păzì și le veți face, va păzì Domnul Dumnezeul tău ție legătura și mila, precum s’au jurat părinților voștri.
13. Și te va iubì și te va binecuvântà și te va înmulțì, și va binecuvântà rodul pântecelui tău și rodul pământului tău, grâul tău și vinul tău și untuldelemn al tău, cirezile vacilor tale și turmele oilor tale pre pământul, care s’au jurat părinților tăi să-l deà ție.
14. Și vei fi binecuvântat mai mult decât toate neamurile; nu va fi întru voi fără de rod sau sterp, nici în vitele tale.
15. Și va ridicà Domnul Dumnezeul tău dela tine toată slăbiciunea și toate boalele cele rele ale Eghipetului, care le-ai văzut și care le-ai cunoscut, nu le va pune preste tine, ci le va pune preste toți cei ce te urăsc pre tine.
16. Și vei mâncà toate prăzile neamurilor, care Domnul Dumnezeul tău le va da ție, să nu le ierte pre ele ochiul tău, și să nu slujești dumnezeilor lor, că împiedicare este ție aceasta.
17. Iar de vei zice în cugetul tău, că mai mare este neamul acesta decât mine, cum voiu puteà să-i pierz pre ei?
18. Să nu te temi de ei, ci să-ți aduci aminte câte au făcut Domnul Dumnezeul tău lui Faraon și tuturor Eghiptenilor.
19. Ispitele cele mari care le-au văzut ochii tăi, semnele acelea și minunile cele mari, mâna cea tare și brațul cel înalt, cum te-au scos pre tine Domnul Dumnezeul tău; așà va face Domnul Dumnezeul nostru tuturor neamurilor de fața cărora te temi tu.
20. Încă și viespi va trimite Domnul Dumnezeul tău asupra lor, până vor pierì cei ce au rămas și cei ce s’au ascuns de tine.
21. Nu te teme de fața lor, că Domnul Dumnezeul tău este întru tine, Dumnezeu mare și puternic.
22. Și va pierde Domnul Dumnezeul tău neamurile acestea dela fața ta încet, încet; nu vei puteà să-i pierzi pre ei degrab, ca să nu se facă pustiu pământul și să se înmulțească asupra ta hiarele cele sălbatece.
23. Și va da pre ei Domnul Dumnezeul tău în mâinile tale, și vei pierde pre ei cu pierdere mare, până ce vei sfârșì pre ei.
24. Și va da pre împărații lor în mâinile voastre, și va pierì numele lor din locul acela, nimenea nu va puteà stà împrotivă înaintea feții tale, până ce-i vei pierde pre ei.
25. Cele cioplite ale dumnezeilor lor să le ardeți cu foc, să nu poftești argintul, nici aurul cel dela ei să nu-l iei ție, ca să nu greșești pentru acela; că urâciune este înaintea Domnului Dumnezeului tău.
26. Și să nu bagi urâciune în casa ta, ca să nu fii anatema ca și aceia, ci cu îngrețoșare să urăști aceia, pentrucă este anatema.
CAP. 8.
[modifică]
Toate poruncile câte poruncesc eu vouă astăzi, păziți, ca să trăiți și să vă înmulțiți, și să intrați și să moșteniți pământul, care s’au jurat Domnul Dumnezeul vostru părinților voștri.
2. Și-ți adu aminte de toată calea, pre care te-au dus pre tine Domnul Dumnezeul tău în pustie, ca să te necăjească și să te ispitească, și să se cunoască cele din inima ta, oare păzì-vei poruncile lui sau nu?
3. Și te-au necăjit și te-au flămânzit și te-au hrănit cu mană de care n’au știut părinții tăi, ca să-ți arate ție, că nu numai cu pâine singură va trăì omul; ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu, va trăi omul.
4. Hainele tale nu s’au învechit de pre tine, și tălpile tale nu s’au bătut, picioarele tale nu s’au îngroșat în patruzeci de ani.
5. Ca să cunoști cu inima ta, că în ce chip omul învață pre fiul său, așà Domnul Dumnezeul tău te ceartă pre tine.
6. Și să păzești poruncile Domnului Dumnezeului tău, să umbli pre căile lui și să te temi de el.
7. Că Domnul Dumnezeul tău te va băgà pre tine în pământ bun și mult, unde sunt rîuri de apă și izvoare adânci, care ies prin câmpuri și prin munți.
8. Pământ de grîu și de orz, vii, smochini, rodii, pământ de măslini de untdelemn și de miere.
9. Pământ în care fără de lipsă vei mâncà pâinea ta, și de nimica nu vei aveà lipsă într’însul, pământ a căruia pietrile au fier, și din munții lui vei săpà aramă.
10. Vei mâncà și te vei săturà, și bine vei cuvântà pre Domnul Dumnezeul tău pre pământul cel bun, care l-au dat ție.
11. Ia aminte să nu uiți pre Domnul Dumnezeul tău, încât să nu păzești poruncile lui și judecățile și dreptățile lui, câte eu poruncesc ție astăzi.
12. Ca nu după ce vei mâncà și te vei săturà, și-ți vei zidì case bune și vei lăcuì într’însele.
13. Și după ce ți se vor înmulțì boii tăi și oile tale, și după ce ți se va înmulțì argintul și aurul, și după ce ți se vor înmulțì toate câte ai tu,
14. Să te înalți cu inima și să uiți pre Domnul Dumnezeul tău, cel ce te-au scos din pământul Eghipetului, din casa robiei.
15. Cel ce te-au povățuit pre tine prin pustiea cea mare și înfricoșată: unde sunt șerpi care mușcă și scorpii și uscăciune, unde nu erà apă, cel ce ți-au scos ție izvor de apă din piatră foarte vârtoasă.
16. Cel ce te-au hrănit în pustie cu mană, care nu o ai știut tu, nici părinții tăi nu o au știut, ca să te necăjească și să te ispitească, și să-ți facă bine ție în zilele cele de apoi ale tale.
17. Și să nu zici întru inima ta: vîrtutea mea și tăriea mâinii mele mi-a făcut mie această putere mare.
18. Ci să-ți aduci aminte de Domnul Dumnezeul tău, că el ți-au dat ție putere, ca să faci vîrtute, și ca să întărească legătura sa, care s’au jurat Domnul părinților tăi, ca astăzi.
19. Și va fi de vei uità pre Domnul Dumnezeul tău, și vei umblà după alți dumnezei și vei slujì lor și te vei închinà lor, mărturisesc vouă astăzi pre cer și pre pământ, că cu adevărat veți pierì.
20. Ca și neamurile acelea pre care Domnul Dumnezeul tău le pierde dinaintea feții voastre, așà veți pierì; pentrucă n’ați ascultat glasul Domnului Dumnezeului vostru.
CAP. 9.
[modifică]
Ascultă Israile: tu treci astăzi Iordanul, ca să intrì și să moștenești neamuri mari și cu mult mai tari decât voi, cetăți mari și cu ziduri până la cer.
2. Popor mare și mult și înalt, pre fiii lui Enac de carii tu știi și tu ai auzit; cine se poate împrotivì înaintea feții fiilor lui Enac?
3. Și ca să cunoști astăzi, că Domnul Dumnezeul tău acesta va merge înaintea feții tale, foc mistuitor este. Acesta va pierde pre ei, și el va întoarce pre ei dela fața ta, și-i va pierde degrab, precum au zis Domnul.
4. Să nu zici întru inima ta după ce va pierde Domnul Dumnezeul tău neamurile acestea dinaintea feții tale, grăind: pentru dreptatea mea m’au băgat pre mine Domnul să moștenesc acest pământ bun, că pentru fărădelegea neamurilor acestora va pierde pre ei Domnul Dumnezeu de la fața ta.
5. Nu pentru dreptatea ta, nici pentru curăția inimii tale vei intrà tu să moștenești pământul lor, ci pentru păgânătatea neamurilor acestora va pierde pre ei Domnul dela fața ta, și pentru ca să întărească legătura, care au jurat Domnul părinților noștri lui Avraam și lui Isaac și lui Iacov.
6. Și ca să știi astăzi cum că nu pentru dreptățile tale, dă ție Domnul Dumnezeu, pământul cel bun să-l moștenești, de vreme ce ești popor tare în cerbice.
7. Adu-ți aminte și să nu uiți cât ai mânieat pre Domnul Dumnezeul tău în pustie din ziua în care ați ieșit din Eghipet, până ce ați venit în locul acesta, necrezători ați fost, întărâtând pre Domnul.
8. Și în Horiv ați întărâtat pre Domnul, și s’au mâniat Domnul pre voi, ca să vă piarză pre voi.
9. Când m’am suit eu în munte să iau tablele cele de piatră, tablele legăturii care au făcut Demnul cu voi, și am fost în munte patruzeci de zile și patruzeci de nopți, pâine n’am mâncat și apă n’am băut.
10. Și mi-au dat mie Domnul două table de piatră scrise cu degetul lui Dumnezeu, într’acelea erau scrise toate cuvintele, care au grăit Domnul către voi în munte din mijlocul focului, în ziua adunării.
11. Și a fost după patruzeci de zile și după patruzeci de nopți, mi-au dat mie Domnul cele două lespezi de piatră, tablele legii.
12. Și au zis Domnul către mine: scoală-te și te pogoară curând de aici, că fărădelege a făcut poporul tău pre care l-ai scos din pământul Eghipetului, curând a ieșit din calea care le-ai poruncit lor, și ș’a făcut lui-și chip turnat.
13. Și au grăit Domnul către mine zicând: spus-am ție odată și de două ori, zicând: am văzut pre poporul acesta, și iată popor cu cerbice tare este.
14. Și acum lasă-mă să-i pierz pre ei și să sting numele lor de supt cer, și te voiu face pre tine neam mare și tare, și mai mult decât acesta.
15. Și întorcându-mă m’am pogorît din munte, și muntele ardeà cu foc până la cer, și cele două table ale mărturiilor într’amândouă mâinile mele.
16. Și văzând că ați păcătuit înaintea Domnului Dumnezeului vostru, și v’ați făcut vouă vițel vărsat, și curând ați ieșit din calea care v’au poruncit vouă Domnul să faceți,
17. Am luat cele două table și le-am aruncat din mâinile mele, și le-am sfărâmat înaintea voastră.
18. Și m’am rugat înaintea Domnului a doua oară ca și întâiu, patruzeci de zile și patruzeci de nopți, pâine n’am mâncat și apă n’am băut, pentru toate păcatele voastre care ați păcătuit, făcând rău înaintea Domnului Dumnezeului nostru ca să-l mâniați pre el.
19. Și m’am temut de iuțimea și de mâniea cu care s’au mânieat Domnul pre voi ca să vă piarză pre voi, și m’au ascultat Domnul pre mine și în vremea aceasta.
20. Încă și pre Aaron s’au mânieat Domnul foarte, ca să-l piarză pre el, și m’am rugat eu și pentru Aaron în vremea aceea.
21. Și păcatul vostru, vițelul care l-ați făcut, l-am luat și l-am ars cu foc, și l-am zdrobit și l-am pisat foarte, până ce s’a făcut mărunt, și a fost ca praful, și am aruncat praful în rîul, care curgeà dela munte.
22. Și la aprindere și la ispitire și la mormânturile poftei ați mânieat pre Domnul Dumnezeul nostru.
23. Și când v’au trimis Domnul din Cadisul Varnì, zicând: suiți-vă și moșteniți pământul, care-l dau eu vouă, ați călcat cuvântul Domnului Dumnezeului vostru, și n’ați crezut lui și n’ați ascultat glasul lui.
24. Neascultători de Domnul ați fost din ziua în care s’au făcut cunoscut vouă.
25. Și m’am rugat înaintea Domnului patruzeci de zile și patruzeci de nopți, pentrucă au zis Domnul, că să vă piarză pre voi.
26. Și m’am rugat către Dumnezeu, și am zis: Doamne, Doamne, împăratul dumnezeilor! Nu pierde pre poporul tău și moștenirea ta care o ai răscumpărat cu puterea ta cea mare, pre carii i-ai scos din pământul Eghipetului cu puterea ta cea mare și cu mâna ta cea tare și cu brațul tău cel înalt.
27. Adu-ți aminte de Avraam și de Isaac și de Iacov robii tăi, cărora te-ai jurat pre tine însu-ți, și nu căutà la învârtoșarea poporului acestuia și la păgânătățile și la păcatele lor.
28. Ca să nu zică cei ce lăcuesc pământul din care ne-ai scos pre noi, grăind: pentrucă n’au putut Domnul să-i bage pre ei în pământul, care le-au zis lor, și pentrucă i-au urît pre ei, i-au scos în pustie să-i omoare.
29. Și aceștia sunt poporul tău și moștenirea ta, pre carii i-ai scos din pământul Eghipetului, cu puterea ta cea mare și cu mâna ta cea tare și cu brațul tău cel înalt.
CAP. 10.
[modifică]
În vremea aceea, zis-au Domnul către mine: cioplește-ți două table de piatră cum au fost cele dintâiu, și te sue la mine în munte, și-ți fă sicriu de lemn.
2. Și voiu scrì pre table cuvintele, care au fost pre tablele cele dintâiu, care le-ai stricat, și le vei pune în sicriu.
3. Și am făcut sicriu de lemn neputrezitor, și am cioplit două table de piatră, cum au fost și cele dintâiu, și m’am suit în munte, și amândouă tablele în mâinile mele.
4. Și au scris în table cum au fost scrisoarea cea dintâiu, cele zece cuvinte, care au grăit Domnul către voi în munte din mijlocul focului, și mi le-au dat Domnul mie.
5. Și întorcându-mă, m’am pogorît din munte, și am băgat tablele în sicriul care l-am făcut, și au fost acolo, după cum mi-au poruncii mie Domnul.
6. Și fiii lui Israil au purces din Virotul fiilor lui Iachim Misadeanul. Acolo a murit Aaron și acolo s’a îngropat; și a preoțit Eleazar fiul lui în locul lui.
7. De acolo a mers la Gadgad, și dela Gadgad la Etevata pământ cu repejiuni de ape.
8. În vremea aceea au osebit Domnul seminția lui Levì, ca să poarte sicriul legii Domnului, și să steà înaintea Domnului, ca să slujească, să se roage și să binecuvinteze întru numele Domnului până în ziua aceasta.
9. Pentru aceea n’au Leviții parte nici sorț între frații săi. Domnul însuși este sorțul lor, precum au zis lor.
10. Și eu am stătut în munte patruzeci de zile și patruzeci de nopți, și m’au ascultat Domnul și în vremea aceasta, și n’au vrut Domnul să vă piarză pre voi.
11. Și au zis Domnul către mine: du-te și mergi înaintea poporului acestuia, ca să intre și să moștenească pământul, care m’am jurat părinților lor, că-l voiu da lor.
12. Și acum Israile, ce cere Domnul Dumnezeul tău dela tine? Fără numai să te temi de Domnul Dumnezeul tău, și să umbli pre toate căile lui, și să-l iubești pre el, și să slujești Domnului Dumnezeului tău din toată inima ta și din tot sufletul tău.
13. Și să păzești poruncile Domnului Dumnezeului tău și dreptățile lui, câte-ți poruncesc eu ție astăzi, ca să-ți fie ție bine.
14. Iată al Domnului Dumnezeului tău este cerul și cerul cerului, pământul și toate câte sunt într’însul.
15. Numai pre părinții voștri au voit Domnul, ca să-i iubească pre ei, și au ales sămânța lor după ei pre voi mai mult decât pre toate neamurile, precum este în ziua aceasta.
16. Tăiați-vă împrejur învârtoșarea inimii voastre, și cerbicea voastră să n’o mai întăriți.
17. Că Domnul Dumnezeul vostru, acesta este Dumnezeul dumnezeilor și Domnul domnilor, Dumnezeu mare și tare și înfricoșat, care nu caută la față, nici ia dar.
18. Cel ce face judecată nemernicului și săracului și văduvei, și iubește pre cel nemernic și-i dă lui pâine și haină.
19. Și să iubiți pre cel nemernic, pentrucă și voi ați fost nemernici în pământul Eghipetului.
20. De Domnul Dumnezeul tău să te temi, și lui să-i slujești, și de el să te lipești, și pre numele lui să juri.
21. Acesta este lauda ta, și acesta este Dumnezeul tău, cel ce au făcut întru tine aceste mari și slăvite, care le-au văzut ochii tăi.
22. Cu șaptezeci de suflete s’au pogorît părinții tăi în Eghipet; iar acum te-au înmulțit Domnul Dumnezeul tău ca stelele cerului.
CAP. 11.
[modifică]
Să iubești pre Domnul Dumnezeul tău, și să păzești cele ce ți-au poruncit să le păzești: îndreptările lui și poruncile lui și judecățile lui, în toate zilele.
2. Și să știți astăzi ceeace nu știu nici au văzut pruncii voștrii: certarea Domnului Dumnezeului tău și măririle lui și mâna cea tare și brațul cel înalt,
3. Și semnele lui și minunile lui, care au făcut în mijlocul Eghipetului, lui Faraon împăratul Eghipetului și a tot pământul lui,
4. Și câte au făcut oștirii Eghiptenilor și carelor lor și călărimii lor și oștirii lor, cum i-au înnecat apa mării Roșii preste fața lor când vă goneau ei pre voi dinapoi, și i-au pierdut pre ei Domnul până în ziua de astăzi.
5. Și câte au făcut vouă în pustie până ați venit la locul acesta.
6. Și câte au făcut lui Datan și lui Aviron fiii lui Eliav fiul lui Ruvim, pre carii deschizând pământul gura sa, i-a înghițit pre ei și casele lor și corturile lor și toată averea lor, care erà cu ei în mijlocul atot Israilul.
7. Că ochii voștri au văzut toate aceste lucruri mari ale Domnului, câte au făcut întru voi astăzi.
8. Să păziți toate poruncile lui câte vă poruncesc eu vouă astăzi, ca să trăiți și să vă înmulțiți, și intrând să moșteniți pământul la care voi treceți Iordanul, acolo, să-l moșteniți pre el.
9. Ca să fiți vreme multă pre pământul, care s’au jurat Domnul părinților voștri să-l deà lor și seminției lor după ei, pământul din care curge lapte și miere.
10. Că pământul la care mergi tu să-l moștenești, nu este ca pământul Eghipetului de unde ați ieșit, când semeni sămânța să-l adăpi cu picioarele ca o grădină de legumi.
11. Ci pământul la care mergi tu să-l moștenești, este pământ de munte, și de câmp din ploaia cerului beà apă.
12. Pământ pre care Domnul Dumnezeul tău îl cercetează pururea, și ochii Domnului Dumnezeului tău sunt preste el dela începutul anului până la sfârșitul anului.
13. Drept aceea de veți ascultà cu luare aminte toate poruncile, care le poruncesc eu ție astăzi, ca să iubești pre Domnul Dumnezeul tău și să slujești lui din toată inima ta și din tot sufletul tău,
14. Va da pământului tău în vremea sa, ploaie timpurie și târzie, și-ți vei adunà grâul tău și vinul tău și untuldelemn al tău.
15. Va da iarbă în țarinile tale dobitoacelor tale.
16. Și mâncând și săturându-te ia aminte ție însuți să nu se lățească inima ta, și să vă abateți, și să slujiți la dumnezei streini și să vă închinați lor.
17. Și să se aprinză cu mânie Domnul asupra voastră, și să închiză cerul, ca să nu fie ploaie, și pământul să nu-și deà rodul său, și să pieriți degrab de pre pământul cel bun, care l-au dat vouă Domnul.
18. Puneți cuvintele acestea în inima voastră și în sufletul vostru, și le legați să vă fie semn pre mâna voastră, și să fie neclătite înaintea ochilor voștri.
19. Și să învățați acestea pre fiii voștri, grăindu-le de ele, când șezi tu acasă și când mergi pre cale și când te culci și când te scoli.
20. Și să le scriți acestea pe pragurile caselor voastre și pre ale porților voastre.
21. Ca să se înmulțească zilele voastre și zilele fiilor voștri pre pământul, care s’au jurat Domnul părinților voștri să-l deà lor, ca și zilele cerului pre pământ.
22. Și va fi de veți auzì cu auzul toate poruncile acestea, care eu le poruncesc astăzi vouă, și de le veți face pre ele și veți iubì pre Domnul Dumnezeul vostru și veți umblà pre toate căile lui și vă veți lipì de el,
23. Va scoate Domnul toate neamurile acestea dela fața voastră, și veți moștenì neamuri mari și mai tari decât voi.
24. Tot locul care-l va călcà talpa piciorului vostru, al vostru va fi: dela pustie și dela Andi-Livan și de la rîul cel mare al Eufratului și până la marea cea de către apus vor fi hotarele voastre.
25. Nimenea nu va stà împrotiva feții voastre, și va pune Domnul Dumnezeul vostru frica voastră și cutremurul vostru pre fața a tot pământul pre care veți călcà voi cum au grăit Domnul către voi.
26. Iată eu dau înaintea voastră astăzi binecuvântare și blestem.
27. Binecuvântare, de veți ascultà poruncile Domnului Dumnezeului vostru, care vă poruncesc eu astăzi vouă.
28. Iar blestem, de nu veți ascultà poruncile Domnului Dumnezeului vostru, care vă poruncesc eu vouă astăzi, și vă veți abate dela calea, care am poruncit eu vouă astăzi, și de veți merge să slujiți la dumnezei pre carii nu-i știți.
29. Și va fi după ce te va băgà Domnul Dumnezeul tău în pământul la care treci tu să-l moștenești, vei da binecuvântarea în muntele Garizin și blestemul în muntele Gheval.
30. Aceștia sunt dincolo de Iordan dinapoia căii cei către apusul soarelui, în pământul Hananeilor carii lăcuesc la apus către Golgol aproape de stejarul cel înalt.
31. Că voi treceți Iordanul, ca să intrați și să moșteniți pământul, care cu sorți îl dă vouă Domnul Dumnezeul vostru, ca să-l moșteniți în toate zilele și să lăcuiți într’însul.
32. Și luați aminte să faceți toate poruncile lui, și judecățile acestea care le puiu eu astăzi înaintea voastră.
CAP. 12.
[modifică]
Și acestea sunt poruncile și judecățile, care veți luà aminte să le faceți în pământul, care-l dă vouă Domnul Dumnezeul părinților voștri să-l moșteniți în toate zilele, care veți trăì pre pământ.
2. Să stricați cu desăvârșire toate locurile în care neamurile pre care voi le veți moștenì, au slujit dumnezeilor lor, cele din munții cei înalți și din dealurile de supt copac stufos.
3. Și să surpați jertfelnicele lor, și să dărâmați stâlpii lor, și desișurile lor să le tăiați, și chipurile cele cioplite ale dumnezeilor lor să le ardeți cu foc, și să pierdeți numele lor din locul acela.
4. Să nu faceți așà Domnului Dumnezeului vostru.
5. Ci în locul, care-l va alege Domnul Dumnezeul vostru într’una din cetățile voastre, ca să se numească numele lui acolo și să se cheme, acolo îl veți cautà și veți intrà.
6. Și veți aduce acolo arderile cele de tot ale voastre: și jertfele voastre și pârga voastră și făgăduințele voastre și cele de voie ale voastre și mărturisirile voastre, cele întâiu născute ale vacilor voastre și ale oilor voastre,
7. Și le mâncați acolo înaintea Domnului Dumnezeului vostru, și vă veseliți cu toate la care veți tinde mâinile, voi și casele voastre, după cum te-au binecuvântat Domnul Dumnezeul tău.
8. Să nu faceți acolo toate câte faceți astăzi aici, fiecarele ce-i place.
9. Că n’ați intrat până acum în odihna și în moșiea, care o dă vouă Domnul Dumnezeul vostru.
10. Și după ce veți trece Iordanul, și veți lăcuì pre pământul, care-l va da vouă Domnul Dumnezeul vostru moșie, și vă va odihnì de toți vrăjmașii voștri cei de prin prejur, și veți lăcuì fără de frică,
11. Va fi în locul, care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, ca acolo să se cheme numele lui, acolo veți aduce toate câte poruncesc eu vouă astăzi: arderile cele de tot ale voastre și jertfele voastre și zeciuelele voastre și pârga mâinilor voastre și tot ce este ales din darurile voastre, care le veți făgăduì Domnului Dumnezeului vostru.
12. Și vă veseliți înaintea Domnului Dumnezeului vostru, voi și fiii voștri și fetele voastre și slugile voastre și slujnicele voastre și levitul cel dela porție voastre, de vreme ce n’are parte și moștenire cu voi.
13. Ia aminte, ca să nu aduci arderile cele de tot ale tale în tot locul, care-l vei vedeà;
14. Ci numai în locul, care-l va alege Domnul Dumnezeul tău într’o cetate dintr’ale semințiilor tale, acolo vei aduce arderile cele de tot ale tale, și acolo vei face toate câte poruncesc eu ție astăzi.
15. Și ori când vei poftì, junghie și mănâncă carne, cum poftește sufletul tău, după binecuvântarea Domnului Dumnezeului tău, care ți-au dat ție în toată cetatea, cel necurat întru tine și cel curat va puteà mancà dintr’însa, ca cea de căprioară și de cerb.
16. Numai sângele să nu-l mâncați, ci să-l vărsați pre pământ ca apa.
17. Nu va fi ție slobod să mănânci în cetățile tale zeciuiala grâului tău și a vinului tău și a untului de lemn al tău, cele întâiu născute ale vacilor tale și ale oilor tale, și toate făgăduințele câte veți făgăduì și mărturisirile voastre și pârga mâinilor tale;
18. Ci înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul care-l va alege Domnul Dumnezeul tău le vei mâncà tu și feciorul tău și fata ta, sluga ta și slujnica ta și levitul și nemernicul cel din cetățile tale, și te vei veselì înaintea Domnului Dumnezeului tău cu toate, la care vei tinde mâna ta.
19. Ia aminte să nu părăsești pre levit în toată vremea, cât vei trăì pre pământ.
20. Iar de va lărgì Domnul Dumnezeul tău hotarele tale, precum au grăit ție, și vei zice: voiu mâncà carne, de va poftì sufletul tău să mănânce carne ori când va poftì sufletul tău, mănâncă carne.
21. Iar de va fi departe dela tine locul, care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, în care să se cheme numele lui acolo, junghie din boii tăi și din oile tale, care-ți va da Dumnezeu, în ce chip ți-au poruncit, și mănâncă în cetățile tale după pofta sufletului tău.
22. Cum să mănâncă căprioara și cerbul, așà le vei mâncà; și cel necurat întru tine și cel curat, asemenea le vor mâncà.
23. Ia seama bine să nu mănânci sânge, că sângele lui este sufletul lui, drept aceea să nu mănânci sufletul cu carnea lui.
24. Să nu-l mâncați, ci pre pământ să-l vărsați ca apa.
25. Să nu-l mănânci, ca să fie bine ție și fiilor tăi după tine, de vei face ce este bun și ce este plăcut înaintea Domnului Dumnezeului tău.
26. Iar numai cele sfinte ale tale, de vei aveà tu, și făgăduințele tale luându-le vei venì la locul, care-l va alege lui-și Domnul Dumnezeul tău, ca să se cheme numele lui acolo.
27. Și vei face arderile de tot ale ale, cărnurile le vei aduce pre jertfelnicul Domnului Dumnezeului tău; iar sângele jertfelor tale îl vei vărsà pre temeliea jertfelnicului Domnului Dumnezeului tău, iar cărnurile le vei mâncà.
28. Păzește și ascultă, ca să faci toate cuvintele, care-ți poruncesc eu ție astăzi, ca să fie bine ție și fiilor tăi în veac, de vei face ce este plăcut și bun înaintea Domnului Dumnezeului tău.
29. Și după ce va pierde Domnul Dumnezeul tău neamurile, la care mergi tu să moștenești pământul lor, dela fața ta, și-l vei moștenì, și vei lăcuì în pământul lor,
30. Ia aminte de tine însuți să nu cerci a urmà lor, după ce vor pierì ei dela fața ta; și să nu cerci de dumnezeii lor, zicând: cum au făcut neamurile acestea dumnezeilor săi, și eu voiu face.
31. Să nu faci așà Domnului Dumnezeului tău, pentrucă spurcăciunile, care Domnul le-au urît, le-au făcut dumnezeilor săi, că și pre fiii săi și pre fetele sale le-au ars cu foc dumnezeilor săi.
32. Tot cuvântul care-l poruncesc eu ție astăzi, acesta să-l păzești a-l face. Să nu adaogi la el, nici să iei dela el.
CAP. 13.
[modifică]
Iar de se va sculà întru tine proroc, sau carele visează vis, și-ți va da ție semn sau minune;
2. Și va venì semnul sau minunea, care a grăit către tine, zicând: să mergem și să slujim la dumnezei streini, pre carii nu i-ați știut,
3. Să nu ascultați de cuvintele prorocului acestuia sau ale celui ce visează visul acela, că vă ispitește pre voi Domnul Dumnezeul vostru, ca să știe de iubiți pre Domnul Dumnezeul vostru din toată inima voastră și din tot sufletul vostru.
4. După Domnul Dumnezeul vostru să umblați și de dânsul să vă temeți și poruncile lui să le păziți și glasul lui să-l ascultați și lui să slujiți și de dânsul să vă lipiți.
5. Și prorocul acela, sau cel ce a visat vis, să moară, pentrucă a grăit, ca să te abată pre tine dela Domnul Dumnezeul tău, cel ce te-au scos din pământul Eghipetului, și te-au izbăvit din casa robiei, ca să te scoață pre tine din calea pre care au poruncit ție Domnul Dumnezeul tău să mergi pre ea și să pierzi pre cel rău dintre voi.
6. Iar de te va rugà pre tine fratele tău cel după tată sau cel după mumă sau fiul tău sau fata ta sau femeia ta, care este la sânul tău, sau prietenul tău cel ce este întocmai la suflet cu tine, pre ascuns, zicând: să mergem și să slujim la dumnezei streini, pre carii nu i-ai știut tu, nici părinții tăi,
7. Dintre dumnezeii neamurilor celor de prin prejurul vostru, cari sunt aproape de tine, sau acelor ce sunt departe de tine, dela o margine a pământului până la cealaltă,
8. Să nu te învoiești cu el, nici să asculți de el, să nu se facă milă ochiului tău de el, să nu te înduri de el, nici să-l tăinuești pre el;
9. Ci să-l spui pre el negreșit, mâna ta să fie întâiu asupra lui, ca să-l omori pre el, și apoi mâinile a tot norodul.
10. Și-l vor ucide cu pietre, și va murì, pentrucă a cercat să te abată pre tine dela Domnul Dumnezeul tău, cel ce te-au scos din pământul Eghipetului, din casa robiei.
11. Și tot Israilul auzind se va teme, și nu vor adaoge a mai face acel cuvânt rău întru voi.
12. Iar de vei auzì într’una din cetățile, care Domnul Dumnezeul tău le dă ție ca să lăcuești într’însele, zicând:
13. Eșit-au oameni fărădelege dintre voi, și au bătut pre cei ce lăcuesc în cetatea lor, grăind: să mergem și să slujim la dumnezei streini, pre carii nu i-ați știut,
14. Cearcă, caută și întreabă cu deadinsul, și de este adevărat cuvântul acela, cum că s’au făcut urâciunea aceea întru voi,
15. Ucigând să ucizi pre toți lăcuitorii cetății aceea cu tăiere de sabie și cu anatemă să o anatematisești pre ea, și toate cele ce sunt într’însa.
16. Și toate avuțiile ei le adună în ulițile ei și arde cetatea cu foc și toate avuțiile ei de istov înaintea Domnului Dumnezeului tău; și să fie nelăcuită în veci, și a doua oară să nu se mai zidească.
17. Și nimica din lucrurile date anatemei să nu se lipească de mâna ta, ca să se întoarcă Domnul dela iuțimea mâniei sale, și să-ți deà ție milă și să te miluiască și să te înmulțească, precum s’au jurat părinților tăi.
18. De vei ascultà glasul Domnului Dumnezeului tău și vei păzì toate poruncile lui, câte poruncesc eu ție astăzi, făcând ce este bun și ce este plăcut înaintea Domnului Dumnezeului tău.
CAP. 14.
[modifică]
Fii sunteți ai Domnului Dumnezeului vostru, să nu faceți tăeturi, nici să vă radeți între ochii voștri pentru mort.
2. Că popor sfânt ești tu Domnului Dumnezeului tău, și pre tine te-au ales Domnul Dumnezeul tău să-i fii lui popor mai iubit decât toate neamurile, câte sunt pre fața pământului.
3. Nimica spurcat să nu mâncați.
4. Acestea sunt vitele, care le veți mâncà: vițel din vaci și miel din oi și ied din capre.
5. Cerb și căprioară și bivol și zimbru și inorog și țap sălbatec și camelopard.
6. Toată vita cu unghiea despicată și care desparte unghiile în două copite și care rumegă între vite, acestea să le mâncați.
7. Iar din cele ce rumegă și din cele cu unghia despicată și din cele cu unghiile despărțite, să nu mâncați pe acestea: cămila și iepurile și ariciul, care rumegă, iar unghiea n’o au despicată. Acestea sunt vouă necurate.
8. Și porcul, că are unghiea despicată și desparte copitele unghii, iar nu rumegă, necurat este acesta vouă, din cărnurile lui să nu mâncați, și de mortăciunile lor să nu vă atingeți.
9. Iar din toate cele ce sunt în apă acestea să mâncați: toate, care au aripi și solzi, să le mâncați.
10. Iar toate cele care n’au aripi și solzi, să nu le mâncați; necurate sunt acelea vouă.
11. Toată pasărea curată o veți mâncà.
12. Iar din cele ce zboară pe acestea să nu le mâncați: Vulturul și Gripsorul și Eretele.
13. Și Uliul și Gaia și cele de același fel cu el.
14. Și tot Corbul și cele ce sunt asemenea lui.
15. Și Struțul și Buha și Babița.
16. Și Erodiul și Lebăda și Stârcul.
17. Și Heretele și Coroiul și cele ce sunt asemenea lui, și Pupăza și Corbul de noapte.
18. Și Pelicanul și Haradionul și cele ce sunt asemenea lui, Porfirionul și Liliacul.
19. Și din cele sburătoare toate care se târăsc necurate sunt vouă, să nu mâncați din ele.
20. Toată pasărea curată să o mâncați.
21. Nici o mortăciune să nu mâncâți, ci o dă celui nemernic, carele este în cetățile tale, sau celui strein să o mănânce, că tu ești popor sfânt Domnului Dumnezeului tău. Să nu fierbi mielul în laptele mumei sale.
22. Să iei zeciuiala din toată roada seminței tale, roada țarinei tale în tot anul.
23. Și o vei mâncà înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, ca să se cheme acolo numele lui, vei aduce zeciuelele grâului tău și ale vinului tău și ale untului de lemn al tău și cele întâiu născute ale vacilor tale și ale oilor tale, ca să te înveți a te teme de Domnul Dumnezeul tău în toate zilele.
24. Iar de va fi calea departe dela tine, și nu vei puteà să duci acestea, pentrucă este departe dela tine locul, care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, ca să se cheme numele lui acolo pentrucă te-au binecuvântat pre tine Domnul Dumnezeul tău,
25. Vinde acelea pre argint, și ia argintul în mâinile tale, și mergi la locul, care-l va alege Domnul Dumnezeul tău.
26. Și cu argintul acela cumpără tot ce va poftì sufletul tău și din boi și din oi, din vin și din băutură amețitoare și din toate, care va poftì sufletul tău, și mănâncă acolo înaintea Domnului Dumnezeului tău și te veselește tu și casa ta.
27. Și Levitul cel din cetățile tale, pentrucă el n’are parte, nici sorți împreună cu tine.
28. După trei ani vei scoate toată zeciuiala rodurilor tale; în anul acela o vei pune în cetățile tale.
29. Și va venì Levitul pentrucă el n’are parte, nici sorți împreună cu tine și nemernicul și săracul și văduva, carii sunt în cetățile tale, și vor mâncà și se vor săturà, ca să te binecuvinteze pre tine Domnul Dumnezeul tău, întru toate lucrurile care vei face.
CAP. 15.
[modifică]
Anul al șaptelea vei face iertare,
2. Iar rânduiala iertării este aceasta: vei iertà toată datoriea ta, care-ți este dator ție aproapele și fratele tău, să nu o ceri, pentrucă s’a chemat iertare Domnului Dumnezeului tău.
3. Dela cel strein cere câte sunt ale tale la el; iar fratelui tău să-i ierți datoria, care ai la el.
4. Că nu va fi întru tine lipsit, pentrucă pururea te va binecuvântà pre tine Domnul Dumnezeul tău în pământul, care cu sorți îl dă ție Domnul Dumnezeul tău să-l moștenești.
5. Iar de veți ascultà cu luare aminte glasul Domnului Dumnezeului vostru, ca să păziți și să faceți toate poruncile acestea, care poruncesc eu astăzi ție.
6. Domnul Dumnezeul tău te va binecuvântà pre tine, precum au grăit ție, și vei împrumutà popoare multe, iar tu nu te vei împrumutà, și vei stăpânì popoare multe; iar pre tine nu te vor stăpânì.
7. Iar de va fi întru tine cinevà sărac dintre frații tăi în vre-o cetate din cetățile tale în pământul, care-l dă ție Domnul Dumnezeul tău, să nu-ți învârtoșezi inima ta, nici să-ți închizi mâna ta de către fratele tău cel lipsit.
8. Deschizând să deschizi mâinile tale lui, și împrumutând să-l împrumuți pre el, ori cât îi va trebui și ori ce-i va lipsì.
9. Ia aminte de tine însuți, să nu cugeți cu vicleșug în inima ta, zicând: se apropie anul al șaptelea, anul iertării, și să cauți cu ochiu rău asupra fratelui tău celui lipsit și să nu-i dai lui, că el va strigà împrotiva ta către Domnul, și va fi întru tine păcat mare.
10. Dând să-i dai lui, și împrumutând să-l împrumutezi pre el, cât cere și după cum are trebuință, și să nu te mâhnești cu inima ta, când dai lui, că pentru aceasta te va binecuvântà Domnul Dumnezeul tău întru toate lucrurile și întru toate ori unde vei pune mâna ta.
11. Că nu va lipsì sărac din pământul tău, pentru aceea eu poruncesc ție să faci lucrul acesta, și-ți zic: deschizând deschide mâna ta fratelui tău celui sărac și celui lipsit, care este în pământul tău.
12. Iar de se va vinde ție fratele tău Evreu sau Evreică, șase ani va slujì ție, și în al șaptelea îl vei lăsà slobod dela tine.
13. Și când îl vei slobozì pre el dela tine, să nu-l slobozi deșert.
14. Dând să-i dai lui de cheltuială din oile tale și din grâul tău și din vinul tău, după cum te-au binecuvântat pre tine Domnul Dumnezeul tău, să-i dai lui.
15. Și-ți adu aminte, că ai fost rob în pământul Eghipetului, și te-au izbăvit de acolo Domnul Dumnezeul tău; pentru aceea poruncesc ție să faci cuvântul acesta.
16. Iar de va zice către tine: nu voiu ieșì dela tine, pentrucă te-a iubit pre tine și casa ta, de vreme ce este lui bine la tine,
17. Ia sula și găurește urechia lui la ușă și va fi ție rob în veci. Așà vei face și slujnicii tale.
18. Să nu-ți fie ție greu când îi lași slobozi dela tine, că pre an simbrie de năimit a slujit ție în șase ani, și te va binecuvântà pre tine Domnul Dumnezeul tău întru toate câte vei face.
19. Tot cel întâiu născut, care se va naște în vacile tale și în oile tale, cele ce vor fi parte bărbătească le vei sfințì Domnului Dumnezeului tău, să nu lucrezi cu boul tău cel întâiu născut, și să nu tunzi cele întâiu născute ale oilor tale.
20. Înaintea Domnului Dumnezeului tău, să-l mănânci tu și casa ta, în tot anul în locul, care-l va alege Domnul Dumnezeul tău.
21. Iar de va fi întru el prihană, șchiop sau orb sau rău sluțit, să nu-l jertfești Domnului Dumnezeului tău.
22. Ci în cetățile tale să-l mănânci, cel necurat întru tine și cel curat împreună să-l mănânce, ca pre o căprioară sau ca pre un cerb.
23. Numai sânge să nu mâncați, ci să-l vărsați pre pământ ca apa.
CAP. 16.
[modifică]
Păzește luna spicelor nouă, și să faci Paști Domnului Dumnezeului tău, că în luna spicelor nouă ai ieșit din Eghipet noaptea.
2. Și să jertfești Paști Domnului Dumnezeului tău, oi și boi, în locul care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, ca să se cheme numele lui acolo.
3. Să nu mănânci cu ele dospit, șapte zile să mănânci cu ele azimă, pâinea necazului; că cu grabă ați ieșit din Eghipet noaptea, ca în toate zilele vieții voastre să vă aduceți aminte de ziua ieșirei voastre din pământul Eghipetului.
4. Să nu se vază la tine dospit în toate hotarele tale șapte zile, și să nu rămâe până dimineața din cărnurile, care le vei jertfì seara în ziua cea dintâiu.
5. Nu va fi ție slobod să jertfești Paști nici într’o cetate de ale tale, care Domnul Dumnezeul tău le dă ție.
6. Ci numai în locul, care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, ca să se cheme numele lui acolo, să jertfești Paștile seara la apusul soarelui, în vremea în care ai ieșit din pământul Eghipetului.
7. Și fierbe și frige și mănâncă în locul, care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, și te întoarce dimineața și te du la casa ta.
8. Șase zile vei mâncà azime, iar în ziua a șaptea este ieșire, sărbătoare Domnului Dumnezeului tău, să nu faci întru aceea nici un lucru, fără numai cele ce se fac sufletului.
9. Șapte săptămâni întregi să numeri ție, de când începe secerea a secerà, vei începe a numărà șapte săptămâni.
10. Și fă sărbătoare de săptămâni Domnului Dumnezeului tău după puterea ta, câte-ți va da ție, după cum te-au binecuvântat Domnul Dumnezeul tău.
11. Și te veselește înaintea Domnului Dumnezeului tău, tu și feciorul tău și fata ta și sluga ta și slujnica ta și Levitul, care este în cetățile tale, și nemernicul și săracul și văduva, carii sunt între voi; în locul care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, ca să se cheme numele lui acolo.
12. Și-ți adu aminte, că rob ai fost în pământul Eghipetului, și păzește și fă poruncile acestea.
13. Sărbătoarea corturilor să o faci în șapte zile când vei adunà din ariea ta și din teascul tău.
14. Și te veselește în sărbătoarea ta, tu și feciorul tău și fata ta și sluga ta și slujnica ta și Levitul și nemernicul și săracul și văduva, carii sunt în cetățile tale.
15. Șapte zile să serbezi Domnului Dumnezeului tău în locul, care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, ca să se cheme numele lui acolo, ca să te binecuvinteze Domnul Dumnezeul tău întru toate rodurile tale și întru toate lucrurile mâinilor tale, și să fii vesel.
16. De trei ori în an toată partea ta cea bărbătească să se arate înaintea Domnului Dumnezeului tău în locul, care-l va alege Domnul; în sărbătoarea azimelor și în sărbătoarea săptămânilor și în sărbătoarea corturilor.
17. Să nu te arăți înaintea Domnului Dumnezeului tău deșert, fiecare după puterea mâinilor voastre, după binecuvântarea Domnului Dumnezeului tău, care ți-au dat ție.
18. Judecători și scriitori pune-ți ție în toate cetățile tale, care Domnul Dumnezeul tău le dă ție în fiecare neam din neamurile tale, ca să judece poporul cu judecată dreaptă.
19. Să nu abată judecata, nici să cunoască fața, nici să ia daruri, că darurile orbesc ochii înțelepților și strică cuvintele drepților.
20. Drept să urmezi ce este drept, ca să trăiți, și intrând să moșteniți pământul, care-l dă ție Domnul Dumnezeul tău.
21. Să nu-ți sădești ție desiș și nici un copaciu lângă jertfelnicul, care-l vei face Domnului Dumnezeului tău.
22. Să nu-ți faci ție stâlp, care au urît Domnul Dumnezeul tău.
CAP. 17.
[modifică]
Să nu jertfești Domnului Dumnezeului tău vițel sau oaie, având întru sine meteahnă sau orice lucru urît, că spurcăciune este înaintea Domnului Dumnezeului tău.
2. Iar de se va aflà în vre-o cetate din cetățile tale, care le dă ție Domnul Dumnezeul tău, bărbat sau femeie, făcând ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului tău și călcând legea lui,
3. Și mergând să slujască la alți dumnezei și să se închine lor, soarelui sau lunei sau la orice din cele din podoaba cerului, la care nu ți-am poruncit ție,
4. Și se va spune aceasta ție, și auzind vei cercà cu deadinsul, și se adeverește cuvântul, că s’a făcut spurcăciunea aceasta în Israil,
5. Scoate la poarta cetății pre omul acela sau pre femeia aceea care a făcut acest lucru rău, și ucide cu pietre, să moară.
6. Cu două mărturii sau cu trei mărturii va fi ucis cel dat morții, cu o mărturie nu va fi ucis.
7. Mâna martorilor va fi mai întâiu asupra lui, ca să-l omoare pre el; și apoi mâna poporului, și veți ridicà pre cel rău dintre voi.
8. Iar de va fi vre un lucru, care să nu-l poți lesne dezlegà, când vei să judeci între sânge și sânge, și între judecată și judecată, și între rană de lepră și rană de lepră, și între pricire și pricire ce vor fi de judecat în cetățile tale, atunci sculându-te să te sui în locul, care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, ca să se cheme numele lui acolo.
9. Și vei merge la preoții Leviți și la judecătorul care va fi în zilele acelea, și ei cercând vor spune ție judecata.
10. Și vei face după cuvântul care-ți vor spune ție din locul, care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, ca să se cheme numele lui acolo, și să păzești foarte, ca să faci toate câte-ți vor rânduì ție.
11. După legea și după judecata care-ți vor spune ție să faci, să nu te abați dela cuvântul care ți-l vor spune ei, deadreapta sau deastânga.
12. Și omul care se va semețì ca să nu asculte de preotul, care pururea slujește numelui Domnului Dumnezeului tău, sau de judecătorul, care va fi în zilele acelea, să moară omul acela, și vei ridicà pre cel rău din Israil.
13. Și tot poporul auzind, se va teme și nu va mai face păgânătate.
14. Iar de vei intrà în pământul care-l dă ție Domnul Dumnezeul tău cu sorți, și-l vei moștenì pre el și vei lăcuì pe el și vei zice: pune-voiu preste mine împărat, ca și celelalte neamuri de prin prejurul meu,
15. Atunci să pui preste tine împărat, pre care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, dintre frații tăi să pui preste tine împărat, să nu pui preste tine împărat om de alt neam, pentrucă nu este fratele tău.
16. Însă să nu-și înmulțească lui-și cai, și să nu întoarcă pre popor în Eghipet după ce-și va înmulțì caii, că Domnul au zis vouă: mai mult să nu adaogeți a vă întoarce pre calea aceasta.
17. Și să nu-și înmulțească lui-și femei, ca să nu se schimbe inima lui, și argint și aur să nu-și înmulțească foarte.
18. Și când va ședeà pre scaunul împărăției sale, să-și scrie această a doua lege din cartea dela preoții Leviți.
19. Și să o aibă cu sine și să o citească în toate zilele vieții sale, ca să învețe a se teme de Domnul Dumnezeul său, și a păzì toate poruncite acestea și îndreptările acestea a le face.
20. Ca să nu se înalțe inima lui preste frații săi și ca să nu se abată dela porunci nici la dreapta, nici la stânga, ca să fie întru ani îndelungați întru împărăția sa el și fiii lui întru fiii lui Israil.
CAP. 18.
[modifică]
Preoții și Leviții și tot neamul lui Levì nu va aveà parte, nici sorți cu Israil, ci jertfele Domnului moșiea lor, pe acelea le vor mâncà.
2. Iar moșie nu vor aveà ei între frații săi; Domnul este moșiea lui, precum i-au zis lui.
3. Și acesta este dreptul preoților: dela popor, dela cei ce jertfesc jertfe, ori vițel, ori oaie, vei da preotului armul, fălcile și pântecele.
4. Apoi pârga grâului tău și a vinului tău și a untului tău de lemn și pârga tunderii oilor tale vei da lui.
5. Că pre el l-au ales Domnul Dumnezeul tău din toate neamurile tale să steà înaintea Domnului Dumnezeului tău, ca să slujască și să binecuvinteze întru numele Domnului el și fiii lui în toate zilele.
6. Iar de va venì vre un Levit din vre-o cetate de ale voastre cele împrăștiate între toți fiii lui Israil, în care el lăcuește, și îi poftește sufletul lui a venì în locul, care-l va alege Domnul,
7. Va slujì numelui Domnului Dumnezeului său, ca și toți frații lui Leviții, carii stau acolo înaintea Domnului Dumnezeului tău.
8. Parte cuvenită va mâncà, afară de moștenirea sa părintească.
9. Iar după ce vei intrà în pământul care-l dă ție Domnul Dumnezeul tău, să nu te înveți a face după urâciunile neamurilor acelora.
10. Să nu se afle întru tine, care să treacă pre fiul său sau pre fata sa prin foc, sau care să umble cu vraje, descântând și fermecând.
11. Și fermecător și descântător și care vrăjește după măruntae și care caută în stele și care întreabă morții;
12. Că urâciune este Domnului Dumnezeului tău tot cel ce face acestea, și pentru urâciunile acestea va pierde pre ei Domnul Dumnezeul tău dela fața ta.
13. Desăvârșit să fii înaintea Domnului Dumnezeului tău.
14. Că neamurile acestea, pre care tu le vei moștenì, acelea vrăji și descântece ascultă; iar ție nu ți-au dat așà Domnul Dumnezeul tău.
15. Proroc din frații tăi ca pre mine va sculà ție Domnul Dumnezeul tău, de el să ascultați.
16. După toate câte ai cerut dela Domnul Dumnezeul tău, în Horiv în ziua adunării, zicând: nu vom adaoge a mai auzì glasul Domnului Dumnezeului nostru și nu vom mai vedeà acest foc mare, ca să nu murim.
17. Și au zis Domnul către mine: drept, toate câte au grăit.
18. Proroc voiu sculà lor din frații lor, ca pre tine, și voiu pune cuvintele mele în gura lui și va grăi lor după cum voiu poruncì lui.
19. Și omul care nu va ascultà cuvântul lui, ori câte va grăì prorocul acela întru numele meu, eu voiu luà izbândă pentru el.
20. Iar prorocul care va îndrăznì a grăì întru numele meu cuvânt, care n’am poruncit lui să-l grăiască, și care va grăì întru numele altor dumnezei, să moară prorocul acela.
21. Iar de vei zice întru inima ta, cum vom cunoaște cuvântul, care l-au grăit Domnul?
22. Câte va grăì prorocul acela întru numele Domnului, și nu va fi, nici se va întâmplà ce a zis, cuvântul acela nu l-au grăit Domnul; întru păgânătate a grăit prorocul acela, să nu vă țineți de el.
CAP. 19.
[modifică]
Iar dacă va pierde Domnul Dumnezeul tău neamurile, al cărora pământ îl dă ție Domnul Dumnezeul tău, și veți moștenì pre ei și veți lăcuì în cetățile lor și în casele lor,
2. Trei cetăți să-ți alegi ție în mijlocul pământului tău, care îl dă ție Domnul Dumnezeul tău.
3. Socotește-ți calea și împarte în trei părți hotarele pământului tău, care îl împarte ție Domnul Dumnezeul tău, ca să scape acolo tot ucigașul.
4. Iar aceasta va fi rânduiala pentru ucigașul care va fugì acolo și va trăì: tot cel ce va lovì pre aproapele său fără de voie, și nu l-a fost urît pre el mai înainte de ieri și de alaltăieri;
5. Și care va intrà cu aproapele său în pădure să taie lemne, și ridicând mâna cu securea cel ce tae lemnul, va sărì securea din coadă și va lovì pre aproapele său și va murì, acesta va fugì într’o cetate de acestea și va trăì.
6. Ca nu alergând cel ce este rudă cu cel mort după cel ce a omorît, și înfierbântată fiind inima lui să-l ajungă pre el, de va fi mai lungă calea, și să-l omoare pre el, măcar că acesta nu este vinovat judecății cei de moarte, căci nu l-a fost urît pre el mai înainte de ieri și de alaltăieri.
7. Pentru aceea poruncesc eu ție cuvântul acesta, zicând: alege-ți ție trei cetăți.
8. Iar de va lărgì Domnul Dumnezeul tău hotarele tale, precum s’au jurat părinților tăi, și-ți va da ție Domnul tot pământul, care au zis părinților tăi că-l va da,
9. De vei ascultà să faci toate poruncile acestea, care le poruncesc eu ție astăzi, să iubești pre Domnul Dumnezeul tău și să umblì pre toate căile lui în toate zilele; vei mai adaoge ție încă trei cetăți pe lângă aceste trei.
10. Și nu se va vărsà sânge nevinovat în pământul, care-l dă ție Domnul Dumnezeul tău să-l moștenești, și nu va fi întru tine vinovat de sânge.
11. Iar de va fi întru tine vre un om, care urăște pre aproapele său, și-l pândește pre el, și se va sculà asupra lui, și-l va lovì, și va murì, și va fugì în vre-o cetate de acestea,
12. Vor trimite bătrânii cetății lui, și-l vor luà pre el de acolo, și-l vor da în mâinile rudeniilor mortului, și-l vor omorî.
13. Să nu caute cu milă ochiul tău spre el, ci vei curățì sângele cel nevinovat din Israil; și va fi bine ție.
14. Să nu muți hotarele aproapelui tău, care le-au pus părinții tăi în moșiea, care o vei moștenì în pământul, care ți-l dă ție Domnul Dumnezeul tău ca să-l moștenești.
15. Nu e destul un martor să mărturisească asupra vre unui om, ori pentru ce strâmbătate și ori pentru ce greșală și ori pentru ce păcat, care va păcătuì. Ci prin gura a două mărturii și prin gura a trei mărturii va stà tot cuvântul.
16. Iar de se va sculà mărturie nedreaptă asupra vre unui om, pârându-l pre el călcător de lege,
17. Amândoi oamenii între carii este pricirea, vor stà înaintea Domnului și înaintea preoților și înaintea judecătorilor, cari vor fi în zilele acelea.
18. Și vor cercetà judecătorii cu amăruntul, și de vor aflà, că mărturie strâmbă a mărturisit și cu nedreptate a stătut împrotiva fratelui său,
19. Să-i faceți lui precum a gândit el să facă rău asupra fratelui său, și vei ridicà răul dintre voi.
20. Și ceilalți auzind se vor teme, și nu vor adaoge a mai face acest lucru rău între voi.
21. Să nu se facă milă ochiului tău de el; suflet pentru suflet, ochiu pentru ochiu, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, precum va face cinevà aproapelui său, așà veți face lui.
CAP. 20.
[modifică]
Iar când vei ieșì la războiu asupra vrăjmașilor tăi, și vei vedeà cai și călăreți și popor mai mult decât tine, să nu te temi de ei, că cu tine este Domnul Dumnezeul tău cel ce te-au scos din pământul Eghipetului.
2. Și va fi când le vei apropià la războiu, venind preotul va grăì poporului și va zice către ei:
3. Ascultă Israile, voi mergeți astăzi la războiu asupra vrăjmașilor voștri; să nu slăbească inima voastră, nu vă temeți, nici vă speriați, nici vă abateți dela fața lor.
4. Că Domnul Dumnezeul vostru merge înaintea voastră cu voi, ca împreună cu voi să bată pe vrăjmașii voștri și să vă mântuiască pre voi.
5. Și vor grăì și cărturarii către popor, zicând: tot omul, care a zidit casă nouă și n’a început a lăcuit într’însa, să meargă și să se întoarcă în casa sa, să nu moară în războiu, și alt om să înceapă a lăcuì într’însa.
6. Și tot omul, care a sădit vie și nu s’a bucurat dintr’însa, să meargă și să se întoarcă la casa sa, să nu moară în războiu și alt om să se veselească dintr’însa.
7. Și tot omul, care ș’a logodit lui-și femeie și nu o a luat pre ea, să meargă și să se întoarcă în casa sa, să nu moară la războiu, și alt om să o ia pre ea.
8. Și vor mai adaoge cărturarii a grăì către popor și vor zice: tot omul cel fricos și slab la inimă, să meargă și să se întoarcă în casa sa, ca să nu înfricoșeze inima fratelui său ca și a sa.
9. Și va fi după ce vor încetà cărturarii a grăì către popor, vor pune pre mai marii oștii înainte povățuitori poporului.
10. Și când te vei apropià la vre-o cetate să o bați, mai ’nainte să o îmbii cu pace.
11. De vor răspunde ție cele de pace și vor deschide ție, tot poporul, carii se vor aflà într’însa vor da bir ție și vor fi supuși.
12. Iar de nu va ascultà de tine și va face războiu asupra ta, să o împresori pre ea,
13. Până când ți-o va da Domnul Dumnezeul tău în mâinile tale, și să ucizi toată partea bărbătească dintr’însa cu ascuțitul sabiei.
14. Afară de femei și de copii și toate dobitoacele și toate câte vor fi în cetate și toate averile să le prădezi ție, și să mănânci toată prada vrăjmașilor tăi, care o dă ție Domnul Dumnezeul tău.
15. Așà să faceți cu toate cetățile care sunt departe de tine foarte, și nu sunt din cetățile neamurilor acestora.
16. Iar din cetățile neamurilor acestora, al căror pământ îl dă ție Domnul Dumnezeul tău să-l moștenești, să nu lași viu nimica ce suflă.
17. Ci cu anatema să-i anatematisiți pre ei, pre Heteu și pre Amoreu și pre Hananeu și pre Ferezeu și pre Eveu și pre Ievuseu și pre Ghergheseu, precum au poruncit ție Domnul Dumnezeul tău.
18. Ca să nu vă învețe pre voi a face toate urâciunile lor, care le-au făcut ei dumnezeilor lor, și să păcătuiți înaintea Domnului Dumnezeului vostru.
19. Iar de vei ședeà împrejurul vre unei cetăți zile mai multe, bătând-o ca să o ei, să nu strici pomii ei, nici să pui securea în ei, ci din pom să mănânci, iar pre el să nu-l tai, că pomul cel din țarină nu este ca omul să poată fugi dela fața ta și să se ascunză în șanț.
20. Iar lemnul care-l știi că nu face rod bun de mâncat, acela să-l strici și să-l tai și să zidești șanț asupra cetății, care face războiu asupra ta, pânăce se va da ție.
CAP. 21.
[modifică]
De se va aflà în pământul, care-l dă ție Domnul Dumnezeul tău să-l moștenești, om omorît zăcând în câmp, și nu se știe cine l-a omorît,
2. Vor ieșì bătrânii și judecătorii tăi și vor măsurà până la cetățile cele din prejurul celui omorît,
3. Și bătrânii cetății cei mai aproape de cel omorît, vor luà o vițea din vaci, care n’a lucrat și n’a tras în jug.
4. Apoi bătrânii cetății aceea vor aduce vițeaua într’o vale râpoasă, care nu s’a lucrat, nici s’a semănat, și vor tăià capul vițelei în vale.
5. Și să vie preoții Leviți, pentru că pre ei i-au ales Domnul Dumnezeu să steà înaintea lui și să binecuvinteze întru numele lui, și din gura lor se va judecà toată pricina și rana.
6. Și toți bătrânii cetății cei mai aproape de cel omorît să spele mâinile pre capul vițelii cei tăete în vale.
7. Și răspunzând, vor zice: mâinile noastre n’au vărsat sângele acesta, și ochii noștri n’au văzut.
8. Milostiv fii poporului tău Israil, pre care l-ai răscumpărat Doamne din pământul Eghipetului! Ca să nu fie sânge nevinovat întru poporul tău Israil, și li se va iertà lor păcatul sângelui.
9. Tu deci ridică sângele cel nevinovat dintre voi, și fă ce este bun și plăcut înaintea Domnului Dumnezeului tău.
10. Iar când vei ieșì la războiu înaintea vrăjmașilor tăi, și-i va da pre ei Domnul Dumnezeu în mâinile tale, și-i vei prădà pre ei,
11. Și între cei robiți vei vedeà femeie frumoasă la față, și-ți va plăceà, cât să o iei pre ea femeie ție,
12. O vei băgà în casa ta, și vei rade capul ei și vei tăià unghiile ei.
13. Și vei luà dela ea hainele cele de robie, și va ședeà în casa ta și va plânge pre tatăl său și pre muma sa o lună de zile, și după aceea vei intrà la ea și vei lăcuì cu ea și va fi ție femeie.
14. Și de n’o vei vrea pre ea după aceea, să o lași slobodă și să n’o vinzi pre argint, nici să te slujești cu ea, pentrucă o ai smerit pre ea.
15. Iar de va aveà un om două femei, una iubită, iar alta urâtă, și vor naște lui, și cea iubită și cea urâtă, și feciorul cel întâiu născut va fi al celei urâte.
16. Și va fi în ziua în care va împărți fiilor săi averea sa, nu va puteà să facă să fie întâiu născut feciorul celei iubite, trecând cu vederea pre feciorul celei urâte, care este cel întâiu născut;
17. Ci întâiu născut va cunoaște pre feciorul celei urâte, și-i va da lui îndoit din toate câte va aveà el, de vreme ce acesta este începătura fiilor lui, și lui se cuvin cele ce sunt ale celui întâiu născut.
18. Iar de va aveà cinevà fiu neascultător și îndărătnic, care n’ascultă cuvântul tatălui său, și cuvântul mumei sale, și ei îl ceartă pre el; iar el nu-i ascultă,
19. Să-l prinză tatăl lui și muma lui, și să-l scoată înaintea bătrânilor cetății sale și la poarta locului,
20. Și să zică către bărbații cetății sale: fiul nostru acesta este neascultător și îndărătnic, mâncător și bețiv și n’ascultă cuvântul nostru.
21. Și-l vor ucide cu pietre bărbații cetății lui, și va murì. Și vei ridicà pre cel rău dintre voi; și ceilalți auzind, se vor teme.
22. Iar de va fi făcut cinevà vre un păcat vrednic de moarte, și-l veți osândi a murì spânzurat pre lemn,
23. Să nu rămâe preste noapte trupul lui pre lemn, ci în ziua aceea să-l îngropați, de vreme ce blestemat de Dumnezeu este tot cel spânzurat pre lemn, și să nu spurcați pământul, care-l dă ție Domnul Dumnezeul tău să-l moștenești.
CAP. 22.
[modifică]
Când vezi boul fratelui tău sau oaea lui rătăcind, să nu le treci cu vederea, ci să le abați și să le întorci la fratele tău și să le dai lui.
2. Iar de nu este aproape fratele tău de tine, nici îl știi pre el, le bagă în sălașul tău și să fie la tine, până ce le va căutà fratele tău și le vei da lui.
3. Așà să faci cu asinul lui și așà să faci cu haina lui și așà să faci cu tot ce a pierdut fratele tău, toate câte a pierdut el și le vei aflà tu, să nu le treci cu vederea.
4. De vei vedeà asinul fratelui tău sau boul lui căzuți pre cale, să nu-l treci cu vederea; ci ridicând, să-i ridici împreună cu el.
5. Să nu se îmbrace femeia cu haine bărbătești, nici bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeești; pentrucă urâciune este înaintea Domnului Dumnezeului tău tot cel ce face acestea.
6. Iar de vei aflà vre un cuib de pasăre înaintea feții tale în cale, sau în vr’un copac, sau pre pământ, cu pui sau cu ouă, și muma lor șezând preste pui sau preste ouă, să nu prinzi pre mumă cu puii.
7. Ci pre mumă să o slobozi; iar puii iai ție, ca să fie bine ție și să trăești zile multe.
8. Și când vei zidì casă nouă, fă cunună podului tău, ca să nu faci ucidere de om în casa ta, de va cădeà cinevà de pre el.
9. Să nu semeni în viea ta mai multe feluri, ca să nu se sfințească roada și sămânța, care o ai semănat împreună cu roada viei tale.
10. Să nu ari cu bou și asin împreună.
11. Să nu te îmbraci cu haină țesută din lână și din in împreună.
12. Ciucuri să-ți faci la cele patru colțuri ale hainelor tale, cu carele vei îmbrăcă.
13. De va luà cinevà femeie și va lăcuì împreună cu ea și o va urî,
14. Și va aduce asupra ei cuvinte de învinuire, și-i va scoate nume rău și va zice: am luat femeia aceasta și intrând eu la dânsa, n’am găsit-o fecioară,
15. Luând-o pre ea tatăl fetei și muma sa, vor arătà cele de feciorie ale fetei înaintea bătrânilor la poartă,
16. Și va zice tatăl fetei către bătrâni: pre fata mea aceasta o am dat femeie omului acestuia și o a urît.
17. Acum el pune asupra ei cuvinte de vinuire, zicând: n’am găsit pe fata ta fecioară, iată acestea sunt semnele fecioriei fetei mele, și vor desface haina ei înaintea bătrânilor cetății,
18. Și vor luà bătrânii cetății aceea pre omul acela și-l vor pedepsì.
19. Și-l vor globì cu o sută de sicli, și-i vor da tatălui fetei, pentru că a scos nume rău asupra fecioarei Israiltence, și va fi lui femeie și nu va puteà să o gonească pre ea în toată vieața sa.
20. Iar de va fi adevărat cuvântul acesta, și nu se va găsì fata fecioară,
21. Vor scoate pre fată la ușa casii tatălui său, și oamenii cetății aceea o vor ucide cu pietre și va murì, pentrucă a făcut necurăție întru fiii lui Israil și a curvit în casa tatălui său, și vei ridicà pre cel rău dintre voi.
22. Iar de se va aflà om dormind cu femeie care are bărbat, să-i ucideți pre amândoi; și pre omul cel ce a dormit cu femeia și pre femeie, și vei ridicà pre cel rău din Israil.
23. Iar de se va afla fată fecioară logodită cu bărbat, și aflând-o pre ea om în cetate va dormì cu ea,
24. Veți scoate pre amândoi la poarta cetății lor și veți ucide cu pietre să moară: pre fată pentrucă n’a strigat în cetate, iar pre om pentrucă a smerit femeia aproapelui, și vei ridicà pre cel rău dintre voi.
25. Iar de va aflà în câmp omul pre fata cea logodită, și silind-o va dormì cu ea, să ucideți numai pre cel ce a dormit cu ea;
26. Iar fetei să nu-i faceți nimica, că nu este vinovată morții, că precum vre un om se scoală asupra aproapelui și-l omoară, așà este lucrul acesta.
27. Că în câmp o a aflat pre ea; și a strigat fata cea logodită, și n’a fost cine să-i ajute.
28. Iar de va aflà cinevà pre fata cea fecioară, care nu este logodită, și silind-o va dormì cu ea și se va aflà,
29. Omul cel ce a dormit cu ea va da tatălui fetei cincizeci de drahme de argint și ea va fi lui femeie, pentrucă o a smerit pre ea și nu va puteà să o gonească în toată vieața sa.
30. Să nu ia omul femeia tatălui său și să nu descopere acoperământul tatălui său.
CAP. 23.
[modifică]
Să nu intre scopit, nici famen întru adunarea Domnului.
2. Să nu intre cel născut din curvă întru adunarea Domnului.
3. Să nu intre Amanitean și Moavitean întru adunarea Domnului, și până la al zecelea neam să nu intre în Biserica Domnului, și până în veac.
4. Pentrucă n’au ieșit înaintea voastră cu pâine și cu apă în cale, când ați ieșit voi din Eghipet, și pentrucă au năimit asupra ta pre Valaam feciorul lui Veor din Mesopotamia, ca să te blesteme.
5. Ci Domnul Dumnezeul tău n’a vrut să asculte pre Valaam și a întors Domnul Dumnezeul tău blestemurile în binecuvântare, pentrucă te-au iubit pre tine Domnul Dumnezeul tău.
6. Să nu grăești cele de pace lor și cele de folos lor, în toate zilele tale în veci.
7. Să nu urăști pre Idumeu, că fratele tău este; să nu urăști pre Eghiptean, că nemernic ai fost în pământul Eghipetului.
8. Fiii cei ce se vor naște dintru ei într’altreilea neam, vor intrà întru adunarea Domnului.
9. Iar când vei ieșì cu oaste asupra vrăjmașilor tăi, să te ferești de tot lucrul rău.
10. De va fi întru tine om, care să nu fie curat de ispitirea în vis cea de noapte, acela să iasă din tabără și să nu intre în tabără.
11. Și către seară să spele trupul său cu apă, și după ce va apune soarele, să intre în tabără.
12. Și să ai loc afară de tabără și acolo să ieși afară.
13. Și țăruș să ai la brâul tău, și când vei ședeà afară să sapi cu el și să acoperi spurcăciunea ta.
14. Că Domnul Dumnezeul tău umblă în tabăra ta, ca să te izbăvească pre tine, și să deà pre vrăjmașul tău în mâinile tale din’naintea feții tale; și pentru aceea să fie tabăra ta sfântă, ca nu văzând întru tine lucru spurcat, să se întoarcă de către tine.
15. Pre sluga care a fugit dela stăpânul său la tine, să nu-l dai stăpânului său.
16. Ci să lăcuiască cu tine, între voi să lăcuiască unde-i va plăceà lui, și să nu-l necăjești pre el.
17. Să nu fie curvă din fetele lui Israil și să nu fie curvar din fiii lui Israil.
18. Să nu fie vrăjitoare din fetele lui Israil și nici pentru vre-o făgăduință să nu vrăjască din fiii lui Israil.
19. Să nu aduci plata curvei și prețul câinelui în casa Domnului Dumnezeului tău, nici pentru o făgăduință; că amândouă acestea sunt urâciune înaintea Domnului Dumnezeului tău.
20. Să nu ei camătă dela fratele tău: camătă de argint sau camătă de bucate sau camătă de tot lucrul, cu care-l vei împrumutà.
21. Dela cel strein să ei camătă, dela fratele tău să nu ei camătă, ca să te binecuvinteze Domnul Dumnezeul tău întru toate lucrurile tale pre pământul întru care intri să-l moștenești.
22. Iar de te vei legà cu făgăduință Domnului Dumnezeului tău, să nu întârzii a plinì, că cerând va cere Domnul Dumnezeul tău dela tine, și va fi ție păcat.
23. Iar de nu vei vreà să făgăduești, nu va fi ție păcat.
24. Cele ce ies prin buzele tale să le păzești și să le faci, precum te-ai făgăduit Domnului Dumnezeului tău, darul, care l-a grăit gura ta.
25. Iar de vei intrà în holda aproapelui tău, adună cu mâinile tale spice; iar secerea să n’o bagi în holda aproapelui tău.
26. Iar de vei intrà în viea aproapelui tău, mănâncă struguri până ce se va săturà sufletul tău; iar în vas să nu bagi.
CAP. 24.
[modifică]
De’și va luà cinevà femeie și va lăcuì cu ea și va fi de nu va aflà har înaintea lui, pentrucă a aflat întru ea lucru urît, să-i scrie ei carte de despărțenie și să o deà în mâinile ei și să o sloboază pre ea din casa sa.
2. Și ea ducându-se se va puteà mărità după alt bărbat.
3. Și de o va urî pre ea și bărbatul cel mai de pre urmă, să-i scrie și acesta carte de despărțenie, și să o deà în mâinile ei și să o sloboază din casa sa; sau, de va murì bărbatul cel de pre urmă, care o a luat pre ea femeie,
4. Bărbatul cel dintâiu, care o a slobozit pre ea, nu va puteà să se întoarcă și să o ia pre ea iarăși femeie luiș după ce s’a pângărit ea, că urâciune este înaintea Domnului Dumnezeului tău; și să nu spurcați pământul, care Domnul Dumnezeul vostru îl dă vouă să-l moșteniți.
5. De se va însurà cinevà de curând, să nu iasă la războiu, și cu nici un lucru să nu se îngreueze, scutit să fie în casa sa, un an să veselească pre femeia sa, care o a luat.
6, Să nu-i iei zălog moara, nici pietrile morii, că vieața zălogește prin aceasta.
7. Iar de se va aflà om din fiii lui Israil, care să fi furat pe cinevà dintre frații săi, și-l va silì, și-l va vinde, să moară furul acela, și ridicați pre cel rău dintre voi.
8. Ia bine aminte la rana leprii, păzește foarte, ca să faci după toată legea, care o vor spune vouă preoții Leviți; aveți grijă să faceți precum am poruncit vouă.
9. Adu-ți aminte, câte au făcut Domnul Dumnezeul tău Mariamei pre cale, când ați ieșit din Eghipet.
10. Iar de ai datorie la aproapele tău, ori ce datorie, să nu intri în casa lui să-i iei zălog.
11. Afară să stai, și omul care-ți este dator, el îți va aduce ție zălog afară.
12. Iar de va fi omul sărac, să nu ții la tine preste noapte zălogul lui.
13. Ci cu apusul soarelui să-i întorci zălogul lui, ca să doarmă în haina sa, și să te binecuvinteze, și să fie ție milostenie înaintea Domnului Dumnezeului tău.
14. Să nu oprești plata celui sărac și acelui lipsit dintre frații tăi, sau a nemernicului, care lăcuește în cetățile tale.
15. Ci într’aceeași zi să-i dai plata lui înainte de ce apune soarele, de vreme ce este sărac, și într’aceea are nădejde, ca să nu strige către Domnul asupra ta, și vei aveà păcat.
16. Să nu fie omorâți părinții pentru fii, nici fiii să nu fie omorâți pentru părinți; ci fiecare pentru păcatul său să moară.
17. Să nu strâmbi judecata nemernicului și a săracului și a văduvei și haina văduvei să n’o iei zălog.
18. Ci-ți adu aminte, că rob ai fost în pământul Eghipetului și te-au scos Domnul Dumnezeul tău de acolo; pentru aceea îți poruncesc ție, ca să faci lucrul acesta.
19. Când vei secerà secerișul tău în țarina ta, și vei uità vre un snop în țarina ta, să nu te întorci să-l iei, ci să fie al săracului și al nemernicului și al sărmanului și al văduvei, ca să te binecuvinteze Domnul Dumnezeul tău întru toate lucrurile mâinilor tale.
20. Și când vei culege maslinele, să nu te întorci a adunà cele ce rămân pre urma ta, ci vor fi ale celui nemernic și ale celui sărac și ale văduvei.
21. Și când vei culege viea ta, să nu culegi a doua oară ce rămâne pre urma ta; ci să fie a celui nemernic și a celui sărac și a văduvei.
22. Și-ți adu aminte, cum că ai fost rob în pământul Eghipetului, pentru aceea îți poruncesc eu ție astăzi, ca să faci cuvântul acesta.
CAP. 25.
[modifică]
Iar de se va face pricire între oameni și vor venì la judecată, judecătorii vor judecà pre ei, și pre cel drept îl vor vestì drept, iar pre cel vinovat îl vor osândì.
2. Și de va fi vrednic de bătae cel vinovat, vor poruncì judecătorii să-l culce și să-l bată înaintea lor după măsura vinei lui.
3. Cu număr patruzeci să-l bată pre el, iar mai multe să nu adaoge; iar de vor adaoge a-l bate pre el mai multe lovituri decât acestea, se va face urît fratele tău înaintea ta.
4. Să nu legi gura boului care treeră.
5. Iar de vor lăcuì frații într’un loc și va murì unul dintr’înșii; și sămânță n’a rămas dela el, femeia celui mort să nu se mărite după bărbat din afară; fratele bărbatului ei va intrà la ea și o va luà luiș femeie și va lăcuì împreună cu dânsa.
6. Și pruncul care se va naște se va chemà pre numele celui ce a murit, și nu se va stinge numele lui din Israil.
7. Iar de nu va vreà omul să ia pre femeia fratelui său, să iasă femeia la poartă la bătrâni și să zică: fratele bărbatului meu nu vrea să ridice numele fratelui său în Israil, și nu m’a vrut fratele bărbatului meu.
8. Și-l vor chemà pre el bătrânii cetății aceea și vor grăì lui; iar de va stà el și va zice: nu vreau să o iau pre ea,
9. Va venì femeia fratelui său la el înaintea bătrânilor, și-l va desculțà de un picior și va scuipà în fața lui și va zice: așà se va face omului, care nu va zidì casa fratelui său în Israil.
10. Și se va chemà numele lui în Israil: casa celui desculțat de un picior.
11. Iar de se sfădesc doi oameni unul cu altul, om cu fratele său, și va venì femeia unuia dintr’înșii, să scoață pre bărbatul său din mâna celui ce-l bate, și întinzând mâna sa îl va apuca de boașe,
12. Să-i tai mâna ei, și să nu caute cu milă spre ea ochiul tău.
13. Să nu fie în sacul tău cumpănă mare și mică.
14. Să nu fie în casa ta măsură mare și mică.
15. Cumpănă adevărată și dreaptă să ai și măsură adevărată și dreaptă să ai, ca să trăești zile multe pre pământul, care Domnul Dumnezeul tău îl dă ție să-l moștenești.
16. Că urâciune este înaintea Domnului Dumnezeului tău tot cel ce face acestea, și tot cel ce face nedreptate.
17. Adu-ți aminte, câte ți-a făcut ție Amalic pre cale, când ieșai tu din pământul Eghipetului.
18. Cum s’a sculat împrotiva ta în cale și a tăiat coada taberii tale, pre cei osteniți, carii erau dinapoia ta, când erai tu flămând și ostenit și nu s’a temut de Domnul Dumnezeu.
19. Și va fi când îți va da Domnul Dumnezeul tău odihnă de către toți vrăjmașii tăi cei de prin prejurul tău în pământul, care Domnul Dumnezeul tău îl dă ție să-l moștenești, să stingi numele lui Amalic de supt cer și să nu uiți.
CAP. 26.
[modifică]
Dupăce vei intrà în pământul, care-l dă ție Domnul Dumnezeul tău, să-l împarți cu sorți și să-l moștenești și să lăcuești într’însul,
2. Să iei din pârga rodurilor pământului tău, care-l dă ție Domnul Dumnezeul tău, și să pui într’o coșniță și să mergi în locul, care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, ca să se cheme numele lui acolo.
3. Și vei merge la preotul, care va fi în zilele acelea și vei grăì către dânsul: mărturisesc astăzi Domnului Dumnezeului meu, că am intrat în pământul, pentru care s’au jurat Domnul părinților noștri să-l deà nouă.
4. Și va luà preotul coșnița din mâinile tale, și o va pune înaintea jertfelnicului Domnului Dumnezeului tău.
5. Apoi cuvântând să zici înaintea Domnului Dumnezeului tău: Siriea o a părăsit tatăl meu, și s’a pogorît în Eghipet cu puțini oameni și a nemernicit acolo și s’a făcut acolo neam mare și mulțime multă.
6. Și ne-au necăjit pre noi Eghiptenii și ne-au smerit pre noi și au pus preste noi lucruri grele.
7. Și am strigat către Domnul Dumnezeul părinților noștri și au auzit Domnul glasul nostru și au văzut smerenia noastră, osteneala noastră și necazul nostru.
8. Și ne-au scos pre noi Domnul din Eghipet, însuși cu puterea sa cea mare și cu mână tare și cu braț înalt, cu arătări mari și cu semne și cu minuni.
9. Și ne-au adus pre noi la locul acesta, și ne-au dat nouă pământul acesta, pământul, din care curge lapte și miere.
10. Și acum iată am adus pârga rodurilor pământului, care mi l-ai dat mie Doamne, a pământului din care curge lapte și miere. Deci o vei lăsà înaintea Domnului Dumnezeului tău, și te vei închinà acolo Domnului Dumnezeului tău.
11. Și te veselește de toate bunătățile, care ți-au dat Domnul Dumnezeul tău ție și casii tale, tu și levitul și nemernicul ce este cu tine.
12. Iar dacă vei plinì a da toate zeciuelele rodurilor tale, în anul al treilea; a doua zeciuială să o dai levitului și nemernicului și săracului și văduvei și vor mâncà în cetățile tale și se vor săturà.
13. Și să grăești înaintea Domnului Dumnezeului tău: am luat cele sfinte din casa mea și le-am dat levitului și nemernicului și săracului și văduvei, după toate poruncile tale, care le-ai poruncit mie, n’am călcat porunca ta și nu o am uitat.
14. Și n’am mâncat în necazul meu dintr’însele, n’am cheltuit dintr’însele la lucru necurat, n’am dat dintr’însele la mort, am ascultat glasul Domnului Dumnezeului meu, am făcut după cum mi-ai poruncit mie.
15. Caută din casa ta cea sfântă, din cer, și binecuvintează pre poporul tău Israil și pământul, care l-ai dat lor, precum te-ai jurat părinților noștri să ne dai nouă pământ, din care curge lapte și miere.
16. In ziua aceasta au poruncit Domnul Dumnezeul tău ție să faci toate îndreptările acestea și judecățile, și să le păziți și să le faceți din toată inima voastră și din tot sufletul vostru.
17. Pre Dumnezeu ai ales astăzi să-ți fie al tău Dumnezeu și să umbli pre căile lui și să păzești îndreptările și poruncile și judecățile lui și să asculți glasul lui.
18. Și Domnul te-au ales pre tine astăzi, să-i fii lui popor ales, precum au zis ție, ca să păzești poruncile lui.
19. Și să fii tu mai presus decât toate neamurile, precum te-au făcut pre tine numit și lăudat și mărit, ca să fii tu popor sfânt Domnului Dumnezeului tău, precum au grăit.
CAP. 27.
[modifică]
Și a poruncit Moisì și bătrânii lui Israil poporului, zicând: păziți toate poruncile acestea, câte poruncesc cu astăzi vouă.
2. Și va fi în ziua, care veți trece Iordanul în pământul, care Domnul Dumnezeul tău îl dă ție, și-ți pune ție pietre mari și le lipește cu var.
3. Și să scrii pre pietrile acelea toate cuvintele legii aceștia, după ce vei trece Iordanul, când vei intrà în pământul, care-l dă ție Domnul Dumnezeul tău, în pământul, din care curge lapte și miere, precum au zis Domnul Dumnezeul părinților tăi.
4. Și va fi după ce veți trece Iordanul, să puneți pietrile acestea, care poruncesc eu vouă astăzi, în muntele Gheval și le veți lipi cu var.
5. Și să zidești acolo jertfelnic Domnului Dumnezeului tău, jertfelnic de pietre, să nu pui preste el fier.
6. Din pietre întregi să zidești jertfelnic Domnului Dumnezeului tău, și să aduci pre el arderi de tot Domnului Dumnezeului tău.
7. Și să jertfești acolo și jertfă de mântuire, și să mănânci și să te saturi și să te veselești înaintea Domnului Dumnezelui tău.
8. Și să scrii pre pietrile acestea toată legea aceasta, foarte lămurit.
9. Și a grăit Moisì și preoții Leviți către tot Israilul zicând: taci, și ascultă Israile: în ziua aceasta te-ai făcut popor Domnului Dumnezeului tău.
10. Ascultă glasul Domnului Dumnezeului tău și să faci toate poruncile lui și îndreptările lui, câte poruncesc eu ție astăzi.
11. Și a poruncit Moisì poporului în ziua aceea, zicând:
12. Aceștia vor stà a binecuvântà poporul în muntele Garizin, după ce veți trece Iordanul: Simeon, Levì, Iuda, Isahar, Iosif și Veniamin.
13. Și aceștia vor stà a blestemà în muntele Ghevalului: Ruvim, Gad și Asir, Zavulon, Dan și Neftalim.
14. Și începând Leviții vor zice către tot Israilul cu glas mare:
15. Blestemat omul, care va face chip cioplit și vărsat, urâciune Domnului, lucru de mâini de meșteri, și-l va pune întru ascuns. Și răspunzând tot poporul va zice: fie.
16. Blestemat cel de nu cinstește pre tatăl său și pre muma sa, și va zice tot poporul: fie.
17. Blestemat tot cel ce mută hotarele aproapelui, și va zice tot poporul: fie.
18. Blestemat tot cel ce face pre orb să rătăcească pre cale, și tot poporul va zice: fie.
19. Blestemat tot cel ca va abate judecata nemernicului și a săracului și a văduvei, și tot poporul va zice: fie.
20. Blestemat cel ce doarme cu femeia tatălui său, pentrucă a descoperit acoperământul tatălui său, și tot poporul va zice: fie.
21. Blestemat tot cel ce doarme ori cu ce dobitoc, și tot poporul va zice: fie.
22. Blestemat cel ce doarme cu sora sa cea de pre tatăl său, sau cu cea de pre muma sa, și tot poporul va zice: fie.
23. Blestemat cel ce doarme cu soacra sa, și va zice tot poporul: fie. Blestemat cel ce doarme cu sora femeii sale, și va zice tot poporul: fie.
24. Blestemat cel ce bate pre aproapele său cu vicleșug, și tot poporul va zice: fie.
25. Blestemat cel ce ia daruri ca să ridice vieața celui nevinovat, și tot poporul va zice: fie.
26. Blestemat tot omul, care nu va rămâneà întru toate cuvintele legii aceștia, ca să le facă pre ele, și va zice tot poporul: fie.
CAP. 28.
[modifică]
Și va fi după ce veți trece Iordanul în pământul, care-l dă vouă Domnul Dumnezeul vostru, de veți ascultà cu luare aminte glasul Domnului Dumnezeului vostru, ca să păziți și să faceți toate poruncile acestea, care le poruncesc eu ție astăzi; te va înălțà Domnul Dumnezeul tău mai pre sus decât toate neamurile pământului.
2. Și vor venì preste tine toate binecuvântările acestea și te vor aflà, de vei auzì cu auzul glasul Domnului Dumnezeului tău.
3. Binecuvântat să fii tu în cetate, și binecuvântat să fii în țarină.
4. Binecuvântate să fie nașterile pântecelui tău și rodurile pământului tău și cirezile vacilor tale și turmele oilor tale.
5. Binecuvântate să fie cămările tale și rămășițele tale.
6. Binecuvântat să fii tu, când intri în lăuntru, și binecuvântat să fii tu, când ieși afară.
7. Să-ți deà ție Domnul Dumnezeul tău pre vrăjmașii tăi, carii stau împrotiva ta, striviți înaintea feții tale; pre o cale vor venì asupra ta, și pre șapte căi vor fugi de către fața ta.
8. Să trimiță Domnul ție binecuvântare în jicnițele tale și la toate ori unde vei pune mâna ta în tot pământul, care-l dă ție Domnul Dumnezeul tău.
9. Să te facă pre tine Domnul Dumnezeul tău luiș popor sfânt, precum s’au jurat părinților tăi, de vei auzì glasul Domnului Dumnezeului tău și vei umblà întru toate căile lui.
10. Și vor vedeà toate neamurile pământului, că, cu numele Domnului ești numit tu, și se vor teme de tine.
11. Și te va umpleà pre tine Domnul Dumnezeul tău, cu bunătăți: cu rodurile pântecelui tău și cu roadele vitelor tale și cu roadele pământului tău pre pământul, pentru care s’au jurat Domnul părinților tăi, să-l deà ție.
12. Să deschiză ție Domnul visteriea sa cea bună, cerul să deà ploaie pământului tău în vremea sa. Să binecuvinteze toate lucrurile mâinilor tale. Să împrumuți neamuri multe; iar tu să nu te împrumuți, și să stăpânești neamuri multe; iar pre tine să nu te stăpânească.
13. Să te facă pre tine Domnul Dumnezeul tău cap, și nu coadă, și vei fi atunci deasupra, și nu vei fi de desupt; de vei ascultà poruncile Domnului Dumnezeului tău, care-ți poruncesc eu ție astăzi să le păzești și să le faci.
14. Să nu te abați dela toate cuvintele, care-ți poruncesc eu ție astăzi, deadreapta sau deastânga, și să mergi după dumnezei streini, ca să le slujești lor.
15. Și va fi de nu vei ascultà glasul Domnului Dumnezeului tău, și nu vei păzì și nu vei face toate poruncile lui, care-ți poruncesc eu ție astăzi, vor venì preste tine toate blestemile acestea și vor cădeà asupra ta.
16. Blestemat să fii tu în cetate, și blestemat să fii în țarină.
17. Blestemate să fie cămările tale și rămășițele tale.
18. Blestemate să fie nașterile pântecelui tău și rodurile pământului tău, cirezile vacilor tale și turmele oilor tale.
19. Blestemat să fii tu, când vei intrà înlăuntru, și blestemat tu, când vei ieșì afară.
20. Să trimiță preste tine Domnul lipsă și foamete și perire întru toate unde vei pune mâna ta să faci, până ce te va pierde pre tine și până ce te va sfârșì pre tine degrab pentru răutatea faptelor tale, pentrucă m’ai părăsit pre mine.
21. Să trimiță preste tine Domnul moarte molipsitoare, până ce te va topì de pre pământul, în care intri tu să-l moștenești.
22. Să te bată pre tine Domnul cu lipsă și cu lingoare și cu friguri și cu arsură și cu ucidere și cu vânt stricăcios și cu gălbinare, și să te gonească pre tine, până ce te vor pierde.
23. Și să fie cerul, care este deasupra capului tău de aramă, și pământul care este supt tine, de fier.
24. Să deà Domnul Dumnezeul tău ploaia pământului praf, și pulbere din cer să se pogoare preste tine, până te va zdrobì și până te va pierde cu grabă.
25. Deà Domnul să fii tăiat înaintea vrăjmașilor tăi, pre o cale să ieși înaintea lor și pre șapte căi să fugi dela fața lor și să te împrăștii în toate împărățiile pământului.
26. Și să fie morții voștri mâncare pasărilor cerului și hiarelor pământului, și să nu fie cine să-i apere.
27. Bată-te Domnul cu rană Eghiptenească la șezut și cu râe sălbatecă și cu usturime, ca să nu te poți vindecà.
28. Bată-te Domnul cu desmeticie și cu orbire și cu ieșire din minte.
29. Și să pipăi în amiazăzi cum pipăe orbul întru întunerec, și să nu te norocești în căile tale și să fii năpăstuit și jefuit în toate zilele, și să nu fie cine să-ți ajute.
30. Femeie să ei și alt bărbat s’o ție pre ea; casă să zidești și să nu lăcuești într’însa; vie să sădești și să n’o culegi pre ea.
31. Boul tău să se junghie înaintea ta și să nu mănânci dintr’însul; asinul tău cu sila să se ia dela tine și să nu se deà înapoi ție. Oile tale să se deà vrăjmașilor tăi și să nu fie cine să-ți ajute.
32. Fiii tăi și fetele tale să se deà altui neam, și ochii tăi să sece uitându-se la ei și nimica să nu poată mâna ta.
33. Rodurile pământului tău și toate ostenelele tale să le mănânce neamul, care tu nu-l știi și să fii năpăstuit și asuprit în toate zilele tale.
34. Și-ți vei ieșì din minte pentru vederile care le vei vedeà cu ochii tăi.
35. Bată-te Domnul cu rană rea preste genunchi și preste pulpe, și să nu te poți vindecà tu dela tălpile picioarelor tale până la creștetul tău.
36. Să te ducă Domnul pre tine și pre împăratul tău, pre care vei pune preste tine, la neamul, care tu nu-l știi, nici părinții tăi, și vei slujì acolo dumnezeilor streini, lemnelor și pietrelor.
37. Și vei fi acolo de râs și de pildă și de poveste la toate neamurile, la care te va duce Domnul.
38. Sămânță multă vei semănà în țarină și puțină vei strânge, pentrucă o vor mâncà lăcustele.
39. Vie vei sădì și o vei lucrà, și vin nu vei beà, nici te vei veselì dintru ea, pentrucă o va mâncà viermele.
40. Maslini vei aveà în toate hotarele tale, și cu untdelemn nu te vei unge; pentrucă vor curge maslinile tale.
41. Fii și fete vei naște și nu vor fi ai tăi; pentrucă vor merge în robie.
42. Toți pomii tăi și rodurile pământului tău le va topì pălitura.
43. Cel nemernic, care este întru tine se va suì preste tine sus, sus; iar tu te vei pogorî jos, jos.
44. Acesta te va împrumutà pre tine; iar tu nu-l vei împrumutà pre el; acesta va fi cap, iar tu vei fi coadă.
45. Și vor venì preste tine toate blestemile acestea și te vor gonì și te vor prinde până ce te vor pierde și până ce te vor sfârșì, pentrucă n’ai ascultat glasul Domnului Dumnezeului tău, ca să păzești poruncile lui și îndreptările lui, câte ți-au poruncit ție.
46. Și vor fi întru tine semne și minuni întru sămânța ta până în veac.
47. Pentrucă n’ai slujit Domnului Dumnezeului tău cu bucurie și cu inimă bună pentru mulțimea tuturor.
48. Și vei slujì vrăjmașilor tăi, pre carii va trimite Domnul asupra ta, în foame și în sete și în goliciune și în lipsă de toate. Și va pune jug de fier pre grumazul tău, până ce te va pierde de tot.
49. Și va aduce preste tine Domnul neam de departe dela marginea pământului, cum zboară vulturul, neam, a căruia limbă nu o vei înțelege.
50. Neam cu față nerușinată, care nu se va sfiì de fața celui bătrân, și de cel tânăr nu-i va fi milă.
51. Și va mâncà nașterile vitelor tale și rodurile pământului tău, și nu-ți vor lăsà ție, nici grâu, nici vin, nici untdelemn, nici cirezile vacilor tale, nici turmele oilor tale, până ce te va pierde.
52. Și te va sfărâmà întru toate cetățile tale, până ce se vor stricà zidurile tale cele înalte și cele tari, întru care ai nădăjduit în tot pământul tău. Și te va necăjì pre tine în toate cetățile tale, care le-au dat ție Domnul Dumnezeul tău.
53. Și vei mâncà rodurile pântecelui tău, carnea fiilor tăi și a fetelor tale, carii ți-au dat ție Domnul Dumnezeul tău, întru strâmtorarea ta și întru necazul tău, cu care te va necăjì vrăjmașul tău.
54. Cel gingaș întru tine și cel fraget foarte, se va uità rău cu ochiul său asupra fratelui său și asupra femeei cei din sânul său și asupra celorlalți fii ai săi, carii vor rămâneà lui.
55. Ca să nu deà nici unuia din trupurile fiilor săi pre carii va mâncà, pentrucă nimica nu i-a rămas lui ca să deà întru strâmtorarea ta și întru necazul tău, cu care te vor necăji pre tine vrăjmașii tăi în toate cetățile tale.
56. Și cea gingașe între voi și cea fragetă foarte, care n’a cercat a călcà cu talpa piciorului său pre pământ pentru gingășie și frăgizime, rău va cautà cu ochiul asupra bărbatului său cel din sânul ei și asupra feciorului său și asupra fetei sale.
57. Și soartea, care a ieșit printre coapsele ei, și fătul său, pre care-l va naște; pre aceștia va mâncà întru ascuns pentru lipsa tuturor întru strâmtorarea ta și întru necazul tău, cu care te va necăjì vrăjmașul tău în cetățile tale.
58. De nu vei ascultà, ca să faci toate cuvintele legii aceștia, care sunt scrise în cartea aceasta, și să vă temeți de numele cel cinstit și minunat, adică: de Domnul Dumnezeul tău.
59. Și minunate va face Domnul bătăile tale și bătăile seminții tale, bătăi mari și minunate și boale rele și statornice.
60. Și va aduce asupra ta toate nevoile cele rele ale Eghipetului, de care te-ai temut tu de către fața lor și se vor lipì de tine.
61. Și toată boala și toată bătaea, care nu sunt scrise în cartea legii aceștia, va aduce Domnul asupra ta, până ce te va pierde.
62. Și veți rămâneà puțini cu numărul, cei ce mai înainte ați fost ca stelele cerului de mulți, pentrucă n’ai ascultat glasul Domnului Dumnezeului tău.
63. Și în ce chip s’au bucurat Domnul de voi, ca să vă facă vouă bine și să vă înmulțească pre voi; așà se va bucurà Domnul de voi, ca să vă piarză pre voi. Și veți fi scoși din pământul, în care mergeți să-l moșteniți.
64. Și te va împrăștià pre tine Domnul Dumnezeul tău în toate neamurile dela o margine a pământului până la cealaltă margine a pământului, și vei sluji acolo altor dumnezei, lemnelor și pietrelor, pre carii nici tu nu i-ai știut, nici părinții tăi.
65. Și nici între neamurile acelea nu vei aveà odihnă, nici va odihnì talpa piciorului tău, și-ți va da ție Domnul acolo inimă sperioasă și ochi întunecați și suflet istovit.
66. Și va fi vieața ta spânzurată înaintea ochilor tăi, și te vei teme ziua și noaptea și nu vei crede vieții tale.
67. Dimineața vei zice: o, când se va face seară! Și seara vei zice: o, când se va face dimineață! De frica inimii tale, de care te vei teme și de vederile, care vei vedeà cu ochii tăi.
68. Și te va întoarce Domnul în Eghipet cu luntri, în calea care am zis ție, mai mult n’o vei vedeà. Și acolo vă veți vinde vrăjmașilor voștri, să fiți robi și roabe, și nu va fi cine să vă cumpere.
CAP. 29.
[modifică]
Acestea sunt cuvintele legăturii, care au poruncit Domnul lui Moisì să o întărească cu fiii lui Israil în pământul lui Moav, afară de legătura, care o au făcut cu ei în Horiv.
2. Și a chemat Moisì pre toți fiii lui Israil și a zis către ei: voi ați văzut toate, câte au făcut Domnul Dumnezeul vostru în pământul Eghipetului înaintea voastră lui Faraon și slugilor lui și tot pământului lui.
3. Ispitele cele mari, care le-au văzut ochii tăi: semnele și minunile cele mari, mâna cea tare și brațul cel înalt.
4. Și nu v’au dat vouă Domnul Dumnezeu inimă să înțelegeți și ochi să vedeți și urechi să auziți până în ziua aceasta.
5. Și v’au dus pre voi patruzeci de ani prin pustie; nu s’au învechit hainele voastre, și încălțămintele voastre nu s’au stricat din picioarele voastre.
6. Pâine n’ați mâncat, vin și băutură amețitoare n’ați băut, ca să știți, că acesta este Domnul Dumnezeul vostru.
7. Și ați venit până la locul acesta și a ieșit Sion împăratul Esevonului și Og împăratul Vasanului înaintea voastră cu războiu.
8. Și i-am bătut pre ei și le-am luat pământul lor și l-am dat moșie lui Ruvim și lui Gad și la jumătate din neamul lui Manasì.
9. Și să păziți să faceți toate cuvintele legăturii aceștia, ca să cunoașteți toate câte veți face.
10. Voi stați astăzi toți înaintea Domnului Dumnezeului vostru, mai marii neamurilor voastre și bătrânii voștri și judecătorii voștri și cărturarii voștri, toți bărbații lui Israil.
11. Femeile voastre și fiii voștri și nemernicul ce este în tabăra voastră dela tăetorul lemnelor voastre, până la purtătorul apei voastre.
12. Ca să petreceți întru legătura Domnului Dumnezeului vostru și în juruințele lui, câte Domnul Dumnezeul tău pune asupra ta astăzi.
13. Ca să te întărească pre tine popor luiș, și el să fie Dumnezeul tău, precum au zis ție și precum s’au jurat părinților tăi lui Avraam și lui Isaac și lui Iacov.
14. Și nu numai vouă singuri pun eu legătura aceasta și juruința aceasta;
15. Ci și celor ce sunt cu voi astăzi aici înaintea Domnului Dumnezeului vostru și celor ce nu sunt cu voi aici astăzi.
16. Că voi știți, cum am lăcuit noi în pământul Eghipetului și cum am trecut printre neamurile, care le-am trecut.
17. Și ați văzut urîciunile lor și idolii lor cei de lemn și de piatră, de argint și de aur, cari sunt la ele.
18. Să nu fie întru voi cinevà bărbat sau femeie sau casă sau seminție, care să cugete să se abată de la Domnul Dumnezeul vostru și să meargă să slujască dumnezeilor neamurilor acelora. Să nu fie întru voi vre-o rădăcină, care odrăslește în sus fiere și amărăciune.
19. Și va fi după ce va auzì cuvintele juruinței acesteia, va cugetà întru inima sa, zicând: pe dreptul să fie mie, că întru rătăcirea inimii mele voiu umblà, ca nu împreună să piarză cel păcătos pre cel nepăcătos.
20. Nu va vreà Dumnezeu să se milostivească spre acela; ci încă atunci se va aprinde mâniea Domnului și râvna lui asupra omului aceluia, și vor venì preste el toate blestemile legii aceștia, care sunt scrise în cartea aceasta, și va șterge Domnul numele lui de supt cer.
21. Și-l va osebì spre rele pre el Domnul dintre toți fiii lui Israil, după toate blestemile legăturei cei scrise în cartea legii aceștia.
22. Și va zice neamul celalt, fiii voștri, carii se vor sculà după voi, și cel strein, care va venì din pământ de departe și vor vedeà bătăile pământului aceluia și boalele lui, care le-au trimis Domnul preste el,
23. Cu pucioasă și cu sărătură ars; tot pământul lui nu se va semănà, nici va odrăslì nici va crește preste el vre-o verdeață; în ce chip s’au surpat Sodoma și Gomora, Adama și Sevoimul, pre care le-au surpat Domnul întru iuțimea și întru mâniea sa.
24. Și vor zice toate neamurile: pentruce au făcut Domnul așà pământului acestuia? Și ce este această iuțime mare a mâniei?
25. Și vor răspunde: pentrucă a părăsit legătura Domnului Dumnezeului părinților lor, care o au făcut cu părinții lor, când i-au scos pre ei din pământul Eghipetului.
26. Și s’au dus de au slujit la dumnezei streini și s’au închinat lor, pre carii nu i-au știut și nu le-au împărțit lor.
27. Pentru aceea s’au mâniat cu iuțime Domnul asupra pământului aceluia, ca să aducă asupra lui toate blestemile cele scrise în cartea legii aceștia.
28. Și i-au ridicat pre ei Domnul din pământul lor cu mânie și cu urgie și cu aprindere mare foarte, și i-au lepădat pre ei într’alt pământ, decât acum.
29. Cele ascunse sunt la Domnul Dumnezeul nostru; iar cele arătate sunt la noi și la fiii noștri până în veac, ca să facem toate cuvintele legii aceștia.
CAP. 30.
[modifică]
Și va fi după ce vor venì preste tine toate cuvintele acestea, binecuvântarea și blestemul, care le-am pus înaintea feții tale și le vei cugetà cu inima ta în toate neamurile, ori unde te va împrăștià Domnul Dumnezeul tău.
2. De te vei întoarce la Domnul Dumnezeul tău și vei ascultà glasul lui întru toate, câte poruncesc eu ție astăzi, din toată inima ta și din tot sufletul tău,
3. Va vindecà Domnul păcatele tale și te va miluì și iar te va adunà din toate neamurile între care te-au împrăștiat Domnul Dumnezeul tău.
4. De vei fi împrăștiat dela o margine a cerului, până la cealaltă margine a cerului, de acolo te va adunà Domnul Dumnezeul tău și de acolo te va luà.
5. Și te va băgà Domnul Dumnezeul tău în pământul, care l-au moștenit părinții tăi și-l vei moștenì și-ți va face bine ție și te va înmulțì mai mult decât pre părinții tăi.
6. Și va curățì împrejur Domnul inima ta și inima seminții tale, ca să iubești pre Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta și din tot sufletul tău, ca să trăești tu.
7. Și va pune Domnul Dumnezeul tău blestemile acestea preste vrășmașii tăi și preste cei ce te-au urît și te-au gonit pre tine.
8. De te vei întoarce și vei ascultà glasul Domnului Dumnezeului tău și vei face poruncile lui, care poruncesc eu ție astăzi,
9. Te va binecuvântà Domnul Dumnezeul tău, întru tot lucrul mâinilor tale, întru rodurile pântecelui tău și întru fătarea dobitoacelor tale și întru roadele pământului tău; că se va întoarce Domnul Dumnezeul tău, ca să se bucure de tine și să-ți facă bine, precum s’au bucurat de părinții tăi.
10. De vei ascultà glasul Domnului Dumnezeului tău și vei păzì poruncile lui și îndreptările lui și judecățile lui cele scrise în cartea legii aceștia, și te vei întoarce către Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta și din tot sufletul tău,
11. Că porunca aceasta, care o poruncesc eu ție astăzi nu este mai pre sus, nici este departe de tine,
12. Nu este în cer, ca să zici: cine dintre noi se va suì în cer și să ne-o aducă, ca auzind-o să o facem?
13. Nici este dincolo de mare, ca să zici: cine dintre noi va trece marea și o va aduce nouă, ca auzind-o să o facem?
14. Ci foarte aproape de tine este cuvântul, în gura ta și în inima ta și în mâinile tale este, ca să-l faci.
15. Iată am pus astăzi înaintea feții tale vieața și moartea, binele și răul.
16. De vei ascultà poruncile Domnului Dumnezeului tău, care poruncesc eu astăzi ție: ca să iubești pre Domnul Dumnezeul tău și să umblì întru toate căile lui și să păzești îndreptările lui și poruncile lui și judecățile lui, veți trăi și vă veți înmulțì și te va binecuvântà Domnul Dumnezeul tău în tot pământul, la care vei intrà să-l moștenești.
17. Iar de se va schimbà inima ta și nu vei ascultà și înșelându-te te vei închinà la alți dumnezei și vei slujì lor,
18. Spui ție astăzi, că cu perire veți perì și nu veți trăì zile multe pre pământul care Domnul Dumnezeul tău dă ție, la care treceți voi Iordanul, ca să-l moșteniți.
19. Mărturie să-mi fie mie astăzi asupra voastră cerul și pământul, că și vieața și moartea am pus înaintea feții voastre și binecuvântarea și blestemul. Alege vieața, ca să trăești tu și sămânța ta.
20. Iubește pre Domnul Dumnezeul tău și ascultă glasul lui și te lipește de el, că aceasta este vieața ta și delungarea zilelor tale, ca să lăcuești pre pământul, pentru care s’au jurat Domnul părinților tăi lui Avraam și lui Isaac și lui Iacov, ca să-l deà lor.
CAP. 31.
[modifică]
Și sfârșind Moisì a grăi cuvintele acestea către toți fiii lui Israil,
2. A zis către ei: de o sută și douăzeci de ani sunt eu astăzi, și mai mult nu pot să intru și să ies, și Domnul au zis către mine: nu vei trece Iordanul acesta.
3. Domnul Dumnezeul tău cel ce merge înaintea feții tale, acela va pierde neamurile acestea dela fața ta și le vei moștenì pre ele, și Isus cel ce merge înaintea feții tale, precum au grăit Domnul.
4. Și va face Domnul Dumnezeul tău lor, cum au făcut lui Sion și lui Og celor doi împărați ai Amoreilor, carii erau dincolo de Iordan, și pământului lor, pre care i-au pierdut pre ei.
5. Și dupăce-i va da pre ei Domnul vouă, să le faceți în ce chip v’am poruncit vouă.
6. Îmbărbătează-te și te întărește, nu te teme, nici te sperià, nici te îngrozì de fața lor; că Domnul Dumnezeul tău cel ce merge înaintea ta împreună cu tine, nu te va părăsì, nici te va lăsà.
7. Și a chemat Moisì pre Isus și i-a zis lui înaintea a tot Israilul: îmbărbătează-te și te întărește, că tu vei intrà cu poporul acesta în pământul, care s’au jurat Domnul părinților voștri să-l deà lor; și tu-l vei împărți lor cu sorți ca să-l moștenească.
8. Și Domnul cel ce împreună cu tine merge înainte, nu te va părăsì, nici te va lăsà, nu te teme, nici te sperià.
9. Și a scris Moisì toate cuvintele legii aceștia întru o carte, și o a dat preoților fiilor lui Levì, carii poartă sicriul legii Domnului și bătrânilor fiilor lui Israil.
10. Și le-a poruncit lor Moisì în ziua aceea, zicând: după șapte ani în vremea anului iertării în sărbătoarea corturilor,
11. Când se va adunà tot Israilul să se arate înaintea Domnului Dumnezeului vostru, în locul, care-l va alege Domnul, să cetiți legea aceasta înaintea a tot Israilul în auzul lor.
12. Adunând poporul, pre bărbați și pre femei și pre prunci și pre nemernicul cel din cetățile voastre, ca să auză și să învețe a se teme de Domnul Dumnezeul său, și auzind să facă toate cuvintele legii aceștia.
13. Și fiii lor, carii nu știu, vor auzì și vor învățà a se teme de Domnul Dumnezeul său în toate zilele, câte vor trăì ei pre pământul, la care voi treceți Iordanul, să-l moșteniți.
14. Și au zis Domnul către Moisì: iată s’au apropiat zilele morții tale, chiamă pre Isus și stați la ușile cortului mărturiei, ca să-i dau lui porunci. Și au mers Moisì și Isus la cortul mărturiei și au stătut la ușile cortului mărturiei.
15. Și s’au pogorît Domnul în stâlp de nor și au stătut la ușile cortului mărturiei. Și a stătut stâlpul cel de nor la ușile cortului mărturiei.
16. Și au zis Domnul către Moisì: iată tu vei dormì cu părinții tăi. Și sculându-se poporul acesta va curvì după dumnezeii cei streini ai pământului, în care intră, și mă vor părăsì pre mine și vor stricà legătura mea, care am făcut cu ei.
17. Și mă voiu mânià cu iuțime asupra lor în ziua aceea, și voiu părăsì pre ei, și voiu întoarce fața mea de către ei, și va fi spre pierzare; și-l vor aflà pre el rele multe și necazuri, și va zice în ziua aceea: pentrucă nu este Domnul Dumnezeul meu întru mine, m’au aflat relele acestea.
18. Iar eu întorcând voiu întoarce fața mea de către ei în ziua aceea pentru toate răutățile care au făcut, că s’au dus ei la dumnezei streini.
19. Și acum scriți cuvintele cântării aceștia, și învățați pre fiii lui Israil și o puneți în gura lor, ca să fie mie cântarea aceasta mărturie întru fiii lui Israil.
20. Că-i voiu băgà pre ei în pământul cel bun, care m’am jurat părinților lor, să le dau lor pământ, din care curge lapte și miere. Și vor mâncà, și săturându-se se vor înbuibà; și se vor întoarce la dumnezei streini și vor slujì lor și mă vor mânieà pre mine și vor stricà legătura mea, care o am pus lor.
21. Și va fi când vor aflà pre ei rele multe și nevoi, va stà împrotiva lor cântarea aceasta mărturisind înaintea lor, că nu se va uità din gura lor și din gura seminției lor, că eu știu răutatea lor, câte vor face aici astăzi mai înainte de ce-i voiu băga pre ei în pământul cel bun, care m’am jurat părinților lor.
22. Și a scris Moisì cântarea aceasta în ziua aceea și a învățat pre fiii lui Israil.
23. Și a poruncit Moisì lui Isus fiul lui Navì și i-a zis lui: îmbărbătează-te și te întărește, că tu vei băgà pre fiii lui Israil în pământul, care s’au jurat lor Domnul, și el va fi cu tine.
24. Și după ce a sfârșit Moisì a scrì toate cuvintele legii aceștia în carte până în sfârșit,
25. A poruncit Leviților celor ce poartă sicriul legii Domnului, zicând:
26. Luați cartea legii aceștia și o puneți de laturea sicriului legii Domnului Dumnezeului vostru, și să fie acolo mărturie asupra ta.
27. Că știu eu împrotivirea ta și cerbicea ta cea vârtoasă, că încă viu fiind eu cu voi astăzi, împrotivnici ați fost lui Dumnezeu, cum dar nu veți fi și după moartea mea?
28. Adunați la mine pre mai marii semințiilor voastre și pre bătrânii voștri și pre judecătorii voștri și pre cărturarii voștri, ca să grăesc în auzul lor toate cuvintele acestea și să pun asupra lor mărturie cerul și pământul.
29. Că știu că după moartea mea veți face fărădelege și vă veți abate din calea, care am poruncit vouă, și vă vor ajunge pre voi rele în zilele cele de apoi, că veți face rele înaintea Domnului și-l veți mânieà cu lucrurile mâinilor voastre.
30. Și a grăit Moisì în auzul a toată adunarea lui Israil cuvintele cântării aceștia până în sfârșit.
CAP. 32.
[modifică]
Ia aminte cerule și voiu grăì, și auză pământul graiuri din gura mea.
2. Să aștepte ca ploaea răspunsul meu, și să se pogoare ca roua cuvintele mele, ca ploaea pe troscot și ca bruma pe iarbă.
3. Că numele Domnului am chemat, dați slavă Dumnezeului nostru.
4. Dumnezeu, adevărate sunt lucrurile lui și toate căile lui judecăți; Dumnezeu este credincios și nu este nedreptate întru dânsul, drept și cuvios este Domnul.
5. Greșit-au, nu sunt ai lui fiii cei cu prihană, neam îndărătnic și răsvrătit.
6. Au acestea Domnului răsplătiți? Acest popor este nebun și neînțelept. Au nu însuși acesta Părintele tău te-au agonisit pre tine? Și te-au făcut și te-au zidit?
7. Aduceți-vă aminte de zilele veacului; socotiți anii neamului neamurilor; întreabă pre tatăl tău, și va povestì ție, pre cei bătrâni ai tăi, și-ți vor spune ție.
8. Când au împărțit cel prea înalt neamurile, cum au semănat pre fiii lui Adam, au pus hotarele neamurilor după numărul îngerilor lui Dumnezeu.
9. Și s’au făcut partea Domnului norodul lui Iacov, funia moștenirii sale Israil.
10. L’au îndestulat pre el în pustie întru sete de ardere în loc fără de apă, încunjuratu-l-au pre el și l-au învățat și l-au păzit, ca lumina ochiului.
11. Ca un vultur ș’au acoperit cuibul său și spre puii săi au dorit întinzându-și aripile sale i-au primit pre ei și i-au ridicat pe umerii săi.
12. Domnul însuși i-au povățuit pre ei, și nu erà cu dânșii dumnezeu strein.
13. Suitu-i-au pre ei la vârtutea pământului, hrănitu-i-au pre ei cu rodurile țarinelor, supt-au miere din piatră și untdelemn din piatră vârtoasă.
14. Unt de vaci, și lapte de oi cu grăsimea mieilor și a berbecilor, a fiilor de tauri și de țapi, cu grăsime din măduha grâului și sânge de strugur au băut vin.
15. Și a mâncat Iacov și s’a săturat și s’a lepădat de cel iubit; îngroșatu-s’a, îngrășatu-s’a, lățitu-s’a și a părăsit pre Dumnezeul cel ce l-au făcut pre el, și s’a depărtat dela Dumnezeu mântuitorul său.
16. Mâniatu-m’a întru cei streini, întru urâciunile sale m’a amărît.
17. Jertfit-a dracilor, și nu lui Dumnezeu, dumnezeilor pe carii nu i-au știut; cei noi și decurând au venit, pe carii nu i-au știut părinții lor.
18. Pre Dumnezeu cel ce te-au născut ai părăsit și ai uitat pre Dumnezeu cel ce te hrănește.
19. Și au văzut Domnul și au râvnit și s’au întărâtat pentru mâniea fiilor lor și a fiicelor.
20. Și au zis: întoarce-voiu fața mea despre dânșii și voiu arătà ce va fi lor în zilele cele de apoi, că neam îndărătnic este, fii la carii nu este credință întru dânșii.
21. Ei m’au întărâtat pre mine întru cel ce nu este Dumnezeu, mâniatu-m’au întru idolii săi, și eu voiu întărâtà pre ei întru cel ce nu este neam, întru neamul cel neînțelegător voiu urgisì pre ei.
22. Că foc s’a aprins din mâniea mea, arde-va până la iadul cel mai de jos, mâncà-va pământul și rodurile lui, arde-va temeliile munților.
23. Adunà-voiu la ei rele, și săgețile mele voiu sfârșì întru dânșii.
24. Topindu-se de foame și de mâncarea pasărilor și gârbovire nevindecată, dinți de hiară voiu trimite asupra lor, cu mâniea celor ce se târăsc pre pământ.
25. Din afară va stârpi pre ei sabia, și din cămări frica, tânărul cu fecioara, sugătorul cu bătrânul ce stă lângă el.
26. Zìs-am, risipì-voiu pre ei și voiu face să înceteze dintru oameni pomenirea lor.
27. Fără numai pentru mâniea vrăjmașilor, ca să nu-și lungească anii și ca să nu li se puie asupră protivnicii, ca să nu zică: mâna noastră este înaltă, și nu Domnul au făcut acestea toate.
28. Că neam ce ș’a pierdut sfatul este, și nu este întru dânșii știință.
29. N’a gândit să înțeleagă, acestea toate să le ia în vremea cea viitoare.
30. Cum va gonì unul o mie și doi vor mutà zece mii? De nu i-ar fi dat Dumnezeu pre dânșii, și Domnul i-au dat pre ei.
31. Că nu sunt dumnezeii lor ca Dumnezeul nostru, și vrăjmașii noștri sunt neînțelegători.
32. Că din viea Sodomului este viea lor și vița lor din Gomora, strugurul lor strugur de fiere, poamă de amărăciune lor.
33. Mânie de balaur este vinul lor, și mânie de aspidă nevindecată.
34. Au doar iată nu acestea toate s’au adunat la mine și s’au pecetluit în comorile mele?
35. În ziua izbândirei voiu răsplătì, în vremea când va rătăcì piciorul lor; că aproape este ziua peirei lor și sunt de față cele gătite vouă.
36. Că va judecà Domnul pre poporul său și spre slugile sale se va umilì, că i-au văzut pre ei slăbănogiți și părăsiți în primejdii și neputincioși.
37. Și au zis Domnul: unde sunt dumnezeii lor, spre carii au nădăjduit?
38. Cărora grăsimea jertfelor lor mâncați și beți vinul pomenelor lor? Scoală-se și vă ajute vouă și să se facă vouă acoperitori.
39. Vedeți, vedeți, că eu sunt și nu este Dumnezeu afară de mine; eu voiu ucide și voiu face viu, bate-voiu și eu voiu vindecà; și nu este cine să scoață din mâinile mele.
40. Că voiu ridicà la cer mâna mea și mă voiu jurà pe dreapta mea, și voiu zice: viu sunt eu în veac.
41. Că voiu ascuțì ca fulgerul sabia mea, și va luà judecată mâna mea, și voiu răsplătì pedeapsă vrăjmașilor, și celor ce mă urăsc pre mine, voiu răsplătì.
42. Îmbătà-voiu săgețile mele de sânge, și sabia mea va mâncà carne, din sângele celor răniți și din robime, din capetele boierilor neamurilor.
43. Veseliți-vă ceruri împreună cu el, și să se închine lui toți îngerii lui Dumnezeu. Veseliți-vă neamuri cu poporul lui, și să se întărească lui toți fiii lui Dumnezeu, că sângelui fiilor săi face izbândă; și va izbândì și va răsplătì pedeapsă vrăjmașilor și celor ce urăsc pre el; și va curățì Domnul pământul norodului său.
44. Și a scris Moisì cântarea aceasta în ziua aceea și a învățat pre fiii lui Israil.
45. Și a venit Moisì și a grăit toate cuvintele legii aceștia înaintea a tot poporul, el și Isus fiul lui Navì. Și a încetat Moisì a grăi cuvintele acestea la tot Israilul.
46. Și a zis către ei: luați aminte cu inima voastră la toate cuvintele acestea, care le mărturisesc eu vouă astăzi; ca să porunciți fiilor voștri, să păzească și să facă toate cuvintele legii aceștia.
47. Că nu este acesta cuvânt deșert vouă, că el este vieața voastră, și pentru cuvântul acesta veți îndelungà zilele voastre pre pământul, la care treceți Iordanul să-l moșteniți.
48. Și au grăit Domnul către Moisì în ziua aceea, zicând:
49. Sue-te în muntele Avarin, acesta este muntele Navav, care este în pământul Moav de către fața Ierihonului și vezi pământul Hanaan, care-l dau eu fiilor lui Israil moștenire.
50. Și mori acolo în muntele, în care te sui, și te adaoge la poporul tău, în ce chip a murit Aaron fratele tău în muntele Or, și s’a adaos la poporul său.
51. Pentrucă n’ați ascultat cuvântul meu întru fiii lui Israil la apa pricirii, la Kadis în pustiul Sin, pentrucă nu m’ați sfințit pre mine întru fiii lui Israil.
52. Că vei vedeà pământul în față; iar acolo nu vei intrà.
CAP. 33.
[modifică]
Aceasta este binecuvântarea, cu care Moisì omul lui Dumnezeu a binecuvântat pre fiii lui Israil mai înainte de ce a murit.
2. Și a zis: Domnul din Sinai a venit și s’au arătat nouă din Seir, și au grăit din muntele Faran cu zeci de mii de sfinți; deadreapta lui îngeri cu el.
3. Și au cruțat poporul său și toți cei sfințiți supt mâinile tale, și aceștia supt tine sunt.
4. Și a primit din cuvintele lui legea, care o a poruncit nouă Moisì moștenire adunărei lui Iacov.
5. Și va fi întru cel iubit împărat, că s’au adunat boierii noroadelor împreună cu semințiile lui Israil.
6. Să trăiască Ruvim și să nu moară; și Simeon să fie mult cu numărul.
7. Și aceasta lui Iuda: ascultă Doamne glasul lui Iuda și vino la poporul lui, mâinile lui vor alege lui, și ajutor asupra vrăjmașilor lui vei fi.
8. Și lui Levì a zis: dați lui Levì arătările lui și adevărul lui bărbatului celui cuvios, pre care l-a ispitit la ispitire, și l-a batjocorit pre el la apa prigonirei.
9. Cel ce zice tatălui său și mumei sale: nu te-am văzut, și pre frații săi nu i-a cunoscut, și pre fiii săi nu i-a știut. Că a păzit cuvintele tale și a ținut legea ta.
10. Arătà-vor îndreptările tale lui Iacov și legea ta lui Israil; pune-vor tămâie întru mâniea ta pururea preste jertfelnicul tău.
11. Binecuvintează Doamne tăriea lui și lucrurile mâinilor lui le primește; frânge șalele vrăjmașilor lui, carii se scoală asupra lui; și cei ce-l urăsc pre el, să nu se scoale.
12. Și lui Veniamin a zis: iubit de Domnul fără de frică va lăcuì, și Dumnezeu umbrează preste dânsul în toate zilele și între umerii lui au odihnit.
13. Și lui Iosif a zis: dela binecuvântarea Domnului pământul lui, din rodurile cerului și din roua și din adâncurile izvoarelor din jos.
14. Și din rodurile, care soarele și luna le face să odrăslească.
15. Din vârfurile munților celor dela început și din vârful dealurilor celor veșnice.
16. Și din rodul pământului și a plinirii lui și cele primite celui ce s’a arătat în rug să vie pre capul lui Iosif; și pre creștetul celui mărit între frați.
17. Cel întâiu născut al taurului frumsețea lui, coarnele inorogului, coarnele lui, cu acelea va împunge neamurile până la marginea pământului. Acestea sunt zecile de mii ale lui Efraim, și acestea sunt miile lui Manasì.
18. Și lui Zavulon a zis: veselește-te Zavuloane întru ieșirea ta și Isahar întru corturile tale.
19. Neamuri vor pierde și veți chemà acolo și veți jertfì acolo jertfa dreptății; că veți suge bogățiea mării și neguțătoriea celor ce lăcuesc pre lângă mare.
20. Și lui Gad a zis: bine este cuvântat cel ce lățește pre Gad, ca un leu s’a odihnit, care sfărâmă brațul și capul.
21. Și a văzut începătura sa, că acolo s’a împărțit pământul boierilor celor adunați împreună cu povățuitorii noroadelor. Dreptate au făcut Domnul și judecata sa cu Israil.
22. Și lui Dan a zis: Dan pui de leu, și va ieșì din Vasan.
23. Și lui Neftalì a zis: Neftalì săturarea celor primite, și sătul de binecuvântare dela Domnul, marea și Liva va moștenì.
24. Și lui Asir a zis: binecuvântat este Asir întru fii; și va fi primit fraților săi, întinge-va în untdelemn piciorul său.
25. Fier și aramă încălțămintea lui va fi; ca zilele tale, tăria ta.
26. Nu este ca Dumnezeul celui iubit; cel ce se suie preste cer, ajutorul tău și cel de mare cuviință al tăriei.
27. Și te va acoperì începutul lui Dumnezeu, și supt tăria brațelor celor veșnice, și va gonì dela fața ta pre vrăjmaș, zicând: piei.
28. Și va lăcuì Israil fără de frică singur pre pământul lui Iacov, cu grâu și cu vin și cerul ție înnorat de rouă.
29. Fericit ești tu Israile, ce popor este asemenea ție mântuit dela Domnul? Cu pavăză te va acoperì ajutorul tău; și sabia mărirea ta. Și te vor mințì vrăjmașii tăi, iar tu vei călcà preste cerbicea lor.
CAP. 34.
[modifică]
Și s’a suit Moisì dela Aravotul lui Moav în muntele Navan în vârful lui Fasga, care este spre fața Ierihonului. Și i-au arătat lui Domnul tot pământul Galaad până la Dan.
2. Și tot pământul lui Neftalì și tot pământul lui Efraim și al lui Manasì și tot pământul lui Iuda până la țărmurile mării,
3. Și pustiea și cele de prin prejurul Ierihonului, cetatea Finichilor până la Sigor.
4. Și au zis Domnul către Moisì: acesta este pământul, pentru care m’am jurat lui Avraam și lui Isaac și lui Iacov, zicând: seminției tale îl voiu da. Și l-am arătat ochilor tăi; iar acolo nu vei intrà.
5. Și a murit acolo Moisì robul Domnului în pământul Moav, după cum au zis Domnul.
6. Și l-a îngropat pre el în vale în pământul Moav aproape de casa lui Fogor, și nimenea nu știe mormântul lui până în ziua aceasta.
7. Și erà Moisì de o sută douăzeci de ani, când a murit, nu s’au întunecat ochii lui, nici s’au zbârcit buzele lui.
8. Și au plâns fiii lui Israil pre Moisì în Aravotul lui Moav la Iordan împreajma Ierihonului treizeci de zile. Și s’au sfârșit zilele jalei plângerii lui Moisì.
9. Și Isus fiul lui Navì s’a umplut de duhul înțelepciunei, că a fost pus Moisì mâinile sale preste el, și l-au ascultat pre el fiii lui Israil; și a făcut precum au fost poruncit Domnul lui Moisì.
10. Și nu s’a mai sculat proroc în Israil ca Moisì, pre care să-l fi cunoscut Domnul față la față.
11. Întru toate semnele și minunile, pentru care l-au trimis pre el Domnul, să le facă în pământul Eghipetului înaintea lui Faraon și a slugilor lui și înaintea a tot pământul lui.
12. Și minunile cele mari și mâna cea tare, care a făcut Moisì înaintea a tot Israilul.