Biblia 1914/2 Paralipomene
CAP. 1.
[modifică]
Și s’a întărit Solomon fiul lui David întru împărățiea sa, și Domnul Dumnezeul lui erà cu el, și l-au mărit pre el foarte.
2. Și a zis Solomon către tot Israilul, către cei preste mii și preste sute, și către judecători și către toți boierii înaintea lui Israil, către căpeteniile caselor părintești.
3. Și a mers Solomon și toată adunarea pre culmea Gavaonului, unde erà cortul mărturiei lui Dumnezeu, care l-a făcut Moisì robul lui Dumnezeu în pustie.
4. Iar sicriul lui Dumnezeu l-a fost adus David din cetatea Kariatirim în locul, care i-a fost gătit David, când i-a întins cort în Ierusalim.
5. Și jertfelnicul cel de aramă, care l-a făcut Veseleil feciorul lui Urie fiul lui Or erà înaintea cortului Domnului, și l-a cercetat Solomon și adunarea.
6. Și a adus Solomon pe jertfelnicul cel de aramă, care erà înaintea Domnului în cort, a adus pre el arderi de tot o mie.
7. În noaptea aceea s’au arătat Dumnezeu lui Solomon, și i-au zis lui: cere ce să-ți dau.
8. Și a zis Solomon către Dumnezeu: tu ai făcut cu David tatăl meu milă mare, și m’ai pus pre mine împărat în locul lui.
9. Și acum Doamne Dumnezeule! Credincios să fie numele tău preste David tatăl meu, că tu m’ai făcut împărat preste popor mult ca țărâna pământului.
10. Acum înțelepciune și pricepere dă mie ca să ies și să intru înaintea poporului acestuia, că cine va judecà pre acest mare popor al tău?
11. Și au zis Dumnezeu către Solomon: pentrucă ai făcut aceasta în inima ta, și n’ai cerut avuție de argint, nici mărire, nici sufletul vrăjmașilor, și n’ai cerut zile multe, ci ai cerut înțelepciune și pricepere, ca să judeci pre poporul meu, preste care te-am pus împărat,
12. Înțelepciunea și priceperea dau ție, și avuție și bani și mărire voiu da ție, în ce chip nu s’a făcut întru împărații cei înainte de tine precum ție, și după tine nu va fi așà.
13. Și a venit Solomon de pe culmea Gavaonului în Ierusalim înaintea cortului mărturiei, și a împărățit preste Israil.
14. Și a adunat Solomon care și călăreți, și a avut o mie și patru sute de care și douăsprezece mii de călăreți, și le-a lăsat acelea în cetatea carelor; iar poporul erà cu împăratul în Ierusalim.
15. Și împăratul a făcut ca argintul și aurul în Ierusalim să fie ca pietrile, și chedrii s’au aflat în Iudeia ca smochinii sălbatici cari cresc mulțime în câmp.
16. Și se aduceà lui Solomon cai din Eghipet cu bani, și neguțătorii împăratului cumpărau cu bani.
17. Și aduceau și scoteau din Eghipet un car cu șase sute de arginți și un cal cu o sută și cincizeci de arginți, și așà prin mâinile lor aduceau tuturor împăraților Heteilor și împăraților Siriei.
CAP. 2.
[modifică]
Și a zis Solomon, ca să zidească casă numelui Domnului și casă împărăției sale.
2. Și a adunat împăratul Solomon șaptezeci de mii de oameni cărători cu umărul și treizeci de mii tăietori în munte, și priveghetori preste dânșii trei mii și șase sute.
3. Și a trimis Solomon la Hiram împăratul Tirului, zicând: precum ai făcut cu David tatăl meu, și i-ai trimis lui chedri, ca să-și zidească casă, să lăcuiască într’însa,
4. Iată și eu fiul lui zidesc casă numelui Domnului Dumnezeului meu, să o sfințesc pre ea lui, ca să se tămâeze înaintea lui tămâie de mirosuri și aduceri înainte pururea și aducerea arderi de tot pururea dimineața și seara și sâmbăta și la luni nouă și la sărbătorile Domnului Dumnezeului nostru, în veac aceasta este preste Israil.
5. Și casa care eu o zidesc este mare, că mare este Domnul Dumnezeul nostru preste toți dumnezeii.
6. Și cine va puteà să zidească lui casă? Că cerul și cerul cerului nu cuprind slava lui, și cine sunt eu, ca să-i zidesc lui casă? Fără numai ca să tămâeze înaintea lui.
7. Și acum trimite mie om înțelept, și care să știe lucrà cu aur și cu argint și cu aramă și cu fier și cu mohorît și cu roșu și cu vânăt, și care să știe săpà săpătură cu meșterii cei iscusiți, cari sunt cu mine în Iuda și în Ierusalim, pre care i-a gătit David tatăl meu.
8. Și-mi trimite lemne de chedru și de brad și de pini din Livan, că știu eu că slugile tale știu tăià lemne din Livan.
9. Și iată slugile tale cu slugile mele vor merge, ca să-mi gătească mie lemne multe, căci casa care eu o zidesc este mare și mărită.
10. Și iată celor ce lucrează, celor ce taie lemne, de mâncare le-am dat grâu în dar slugilor tale douăzeci de mii de măsuri de grâu și douăzeci de mii de măsuri de orz și douăzeci de mii de măsuri de vin și douăzeci de mii de măsuri de untdelemn.
11. Și răspunzând Hiram împăratul Tirului cu scrisoare, a trimis la Solomon, zicând: pentrucă au iubit Domnul pre poporul său, te-au dat pre tine împărat preste dânsul.
12. Și a zis Hiram: binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israil, cel ce au făcut cerul și pământul, cel ce au dat lui David împăratul fiu înțelept, știutor și pricepător, care va zidì casă Domnului și casă împărăției sale.
13. Și acum am trimis ție om înțelept, știutor și pricepător pre Hiram sluga mea.
14. Și muma lui este din fetele lui Dan, și tatăl lui a fost om Tirian, care a știut lucrà cu aur și cu argint și cu aramă și cu fier și cu pietre și cu lemne, și a țese cu mohorît și cu vânăt și cu vison și cu roșu, și a cioplì săpături, și a înțelege tot ce se poate plănuì, și orice vei dà lui cu înțelepții tăi și cu înțelepții lui David domnul meu tatăl tău.
15. Și acum grâul și orzul și vinul și untuldelemn, care a zis domnul meu trimite-le slugilor sale.
16. Și noi vom tăià lemne din Livan spre toată treaba ta, și le vom aduce pre ele plute pre marea Iopii, și tu le vei duce pre ele în Ierusalim.
17. Și a adunat Solomon pre toți oamenii venetici cei din pământul lui Israil după numărul, cu care i-a numărat pre ei David tatăl lui, și s’au aflat o sută cincizeci și trei de mii și șase sute.
18. Și a făcut dintru dânșii șaptezeci de mii cărători cu umărul și optzeci de mii cioplitori în munte și trei mii și șase sute priveghetori preste popor.
CAP. 3.
[modifică]
Și a început Solomon a zidì casa Domnului în Ierusalim în muntele lui Amoria, unde s’au arătat Domnul lui David tatăl său, în locul care l-a gătit David în ariea lui Orna Ievuseul.
2. Și a început a zidì în luna a doua în anul al patrulea al împărăției sale.
3. Și așà a început Solomon a zidì casa Domnului: lungimea după măsura cea dintâiu șasezeci coți și lărgimea douăzeci coți.
4. Și pridvorul cel dinaintea casei lung cât erà de lată fața casei, de douăzeci coți, și înălțimea de o sută și douăzeci coți, și l-a ferecat pre dinlăuntru cu aur curat.
5. Și casa cea mare o a căptușit cu lemne de chedru, și o a aurit cu aur curat, și a cioplit pre dânsa finici și lanțuri.
6. Și a împodobit casa cu pietre scumpe spre mărire, și o a aurit cu aur din Faruim.
7. Și a aurit cu aur casa și pereții ei și porțile și podurile și ușile ei, și a săpat Heruvimi pe pereți.
8. Și a făcut casa sfintei Sfintelor lungimea ei după lățimea casei de douăzeci de coți și lărgimea ei de douăzeci de coți, și o a aurit cu aur curat, cu Heruvimi cu șase sute de talanți.
9. Și greutatea cuielor, fiecare cui cântăreà cincizeci de sicli de aur, și casa de sus o a ferecat cu aur.
10. Și a făcut în casa sfintei Sfintelor doi Heruvimi, lucrați din lemne, și i-a ferecat pre ei cu aur.
11. Și aripile Heruvimilor erau de douăzeci de coți de lungi; o aripă erà de cinci coți și se atingeà de peretele casei, și cealaltă aripă de cinci coți, și se atingeà de aripa celuilalt Heruvim.
12. Și aripile Heruvimilor întinse erau de douăzeci de coți, și aceștia stau pe picioarele lor, și fețele lor către casă.
13. Și a făcut catapeteasmă de vânăt și de mohorît și de roșu și de vison, și a țesut în ea Heruvimi.
14. Și a făcut înaintea casei doi stâlpi, de treizeci și cinci de coți de înalți, și capetele lor de cinci coți.
15. Și a făcut lănțușoare ca la engolpion și le-a pus preste capetele stâlpilor și a făcut rodioare o sută, și le-a pus preste lănțușe.
16. Și a pus stâlpii înaintea bisericii, unul deadreapta și altul deastânga, și a chemat numele celui deadreapta: întărire și numele celui deastânga: putere.
CAP. 4.
[modifică]
Și a făcut jertfelnic de aramă de douăzeci de coți de lung și de douăzeci de coți de larg și de zece coți de înalt.
2. Și a făcut mare turnată de zece coți, dintr’o margine până la cealaltă, rotundă împrejur și de cinci coți de înaltă, și împrejur înconjurul ei erà de treizeci de coți.
3. Și chipuri de viței pre de desuptul ei de jur împrejur de zece coți împrejurul scăldătoarei, două rânduri de viței erau turnați.
4. Doisprezece viței au făcut: trei căutând la miazănoapte, trei căutând la apus, trei căutând la miazăzì și trei căutând la răsărit, și marea deasupra lor, și dosurile lor erau înlăuntru.
5. Și grosimea ei erà de un pumn, și marginea ei ca o margine de pahar săpată în chipul crinului, și încăpeà într’însa trei mii de măsuri, așà au săvârșit-o.
6. Și a făcut zece scăldători, și a pus cinci deadreapta și cinci deastânga, ca să spele într’însele lucrurile arderilor de tot, și să le curățească într’însele; iar marea, ca să se spele preoții într’însa.
7. Și a făcut sfeșnice de aur zece după forma lor, și le-a pus în biserică cinci deadreapta și cinci deastânga.
8. Și a făcut zece mese, și le-a pus în biserică, cinci deadreapta și cinci deastânga, și a făcut năstrăpi de aur o sută.
9. Și a făcut curtea preoților și curtea cea mare, și uși fiecărei curți, și ușile lor căptușite cu aramă.
10. Și marea o a pus la unghiul casei deadreapta spre răsărit către miazăzì.
11. Și a făcut Hiram cârligele și căldările și gratia jertfelnicului și toate uneltele lui, și a sfârșit Hiram a face tot lucrul, care l-a făcut împăratului Solomon în casa lui Dumnezeu.
12. Stâlpi doi, și preste ei căpățâni cu cununi preste capetele amândorora stâlpilor, și mreji două, care acopereau capetele cununilor celor deasupra stâlpilor.
13. Și clopoței de aur patru sute la amândouă mrejile, și două rânduri de rodioare la mreajă, ca să acopere cele două căpățâni ale cununilor celor ce sunt deasupra stâlpilor.
14. Și a făcut zece căpătâie, și scăldătoarele le-a pus pre căpătâie.
15. Și marea cu vițeii cei doisprezece supt ea, cu podul și toartele ei.
16. Și căldările și cârligele și năstrăpile și toate uneltele lor de aramă curată, care le-a făcut Hiram și le-a adus împăratului Solomon în casa Domnului.
17. În șesul Iordanului le-a turnat împăratul în pământ cleios între Sokhot și între Saridata.
18. Și a făcut Solomon toate uneltele acestea multe foarte, că n’a lipsit greutatea arămii.
19. Și a făcut Solomon toate uneltele casei Domnului și altarul tămâerii cel de aur, și mesele cu pâinile punerii înainte pe ele.
20. Și sfeșnicile și candelele de aur curat, ca să ardă după rânduială înaintea scaunului împăcării.
21. Și mucările și candelele și năstrăpile și cădelnițele și cățuile de aur curat.
22. Și ușa casei cea mai dinlăuntru dela sfânta Sfintelor, și ușile casei bisericii de aur. Așà s’a săvârșit tot lucru care l-a făcut Solomon în casa Domnului.
CAP. 5.
[modifică]
Și a adus Solomon, argintul, aurul și uneltele cele afierosite de David tatăl său, și le-a dat la vistieria casei Domnului.
2. Atunci a adunat Solomon în Ierusalim pre toți bătrânii lui Israil și pre toate căpeteniile semințiilor și pre toți mai marii caselor părintești ale fiilor lui Israil, ca să aducă sicriul legii Domnului din cetatea lui David, care este Sionul.
3. Și s’a adunat la împăratul tot Israilul la sărbătoare, care este în luna a șaptea.
4. Și au venit toți bătrânii lui Israil, și au luat toți Leviții sicriul.
5. Și cortul mărturiei și toate uneltele cele sfinte, care erau în cort le-au adus preoții și Leviții.
6. Iar împăratul Solomon cu toată adunarea lui Israil, toți cei cari venise la el mergeau înaintea sicriului, jertfind viței și oi fără de număr, că nu se puteà socotì mulțimea lor.
7. Deci au dus preoții sicriul legii Domnului la locul său, înlăuntrul casei în sfânta Sfintelor supt aripile Heruvimilor.
8. Și aripile Heruvimilor erau întinse preste locul sicriului, și umbreau Heruvimii preste sicriu și preste drugii lui deasupra.
9. Și se întindeau drugii, cât se vedeau capetele drugilor din sfânta înlăuntru, iar afară nu se vedeà, și a fost acolo până în ziua aceasta.
10. Nu erà în sicriu alt fără numai două table, care le-a pus Moisì în Horiv, când au pus Domnul legătură cu fiii lui Israil, după ieșirea lor din pământul Eghipetului.
11. Și a fost după ce au ieșit preoții din sfânta, că toți preoții cari s’au aflat s’au sfințit, că nu s’a ținut rândul.
12. Și Leviții și cântăreții toți cu fiii lui Asaf, cu Eman, cu Iditun și cu fiii lui și cu frații lui îmbrăcați cu veșminte de vison, cu chimvale și cu alăute și cu cobze stau înaintea jertfelnicului, și cu dânșii o sută și douăzeci de preoți sunând cu trâmbițele.
13. Și s’a făcut un glas trâmbițând și cântând și glăsuind într’un glas, ca să se mărturisească și să laude pre Domnul, și dacă au înălțat glas în trâmbițe și în chimvale și în organe de cântări, au zis:
14. Mărturisiți-vă Domnului, că este bun, că în veac este mila lui, și casa s’a umplut de norul slavei Domnului, și nu puteau stà preoții să slujească de nor, că umplusese slava Domnului casa lui Dumnezeu.
CAP. 6.
[modifică]
Atunci a zis Solomon: Domnul au zis că lăcuește în negură.
2. Și eu am zidit casă numelui tău sfântă ție, și gata, ca să lăcuești într’însa în veac.
3. Și și-a întors împăratul fața sa, și bine a cuvântat toată adunarea lui Israil, și toată adunarea lui Israil stà înainte.
4. Și a zis: bine este cuvântat Domnul Dumnezeul lui Israil cel ce au grăit cu gura sa către David tatăl meu, și cu mâinile sale au plinit zicând:
5. Din ziua care am scos pre poporul meu din pământul Eghipetului, n’am ales cetate din toate semințiile lui Israil, întru care să se zidească casă, ca să fie numele meu acolo, și n’am ales pre alt om să fie povățuitor preste poporul meu Israil;
6. Ci am ales Ierusalimul, ca să fie numele meu acolo, și am ales pre David, ca să fie preste poporul meu Israil.
7. Și a avut în inimă David tatăl meu, ca să zidească casă numelui Domnului Dumnezeului lui Israil.
8. Și au zis Domnul către David tatăl meu: pentrucă ai gândit în inima ta ca să zidești casă numelui meu, bine ai făcut că ai gândit aceasta în inima ta.
9. Însă tu nu-mi vei zidì casă, ci fiul tău, care va ieșì din coapsele tale, acela va zidì casă numelui meu.
10. Și au plinit Domnul cuvântul acesta, care l-au grăit, și eu m’am sculat în locul lui David tatăl meu, și am șezut pre scaunul lui Israil, precum au grăit Domnul, și am zidit casă numelui Domnului Dumnezeului lui Israil.
11. Și am pus într’însa sicriul, în care este legea Domnului care o au pus lui Israil.
12. Și a stătut în preajma jertfelnicului Domnului înaintea a toată adunarea lui Israil, și a întins mâinile sale.
13. Că făcuse Solomon amvon de aramă de cinci coți de lung și de cinci coți de larg și de trei coți de înalt, și l-a pus în mijlocul curții sfintei, și a stătut preste el și a îngenunchiat înaintea a toată adunarea lui Israil, și a întins mâinile sale spre cer, și a zis:
14. Doamne Dumnezeul lui Israil! Nu este asemenea ție Dumnezeu în cer și pre pământ, cel ce păzești legătura și mila cu slugile tale cele ce umblă înaintea ta cu toată inima sa.
15. Cel ce ai păzit slugii tale lui David tatălui meu, cuvintele câte i-ai grăit lui, și ai grăit cu rostul tău și cu mâinile tale ai plinit, precum este în ziua aceasta.
16. Și acum Doamne Dumnezeul lui Israil! Păzește slugii tale, lui David tatălui meu cele ce i-ai grăit lui, zicând: nu va lipsì din tine bărbat înaintea mea, care să șază pre scaunul lui Israil, însă de vor păzì fiii tăi calea sa, și vor umblà în legea mea, cum ai umblat tu.
17. Și acum Doamne Dumnezeul lui Israil, credincios să fie cuvântul tău, care l-ai grăit slugii tale lui David.
18. Că cu adevărat, au lăcuì-va Dumnezeu cu oamenii pre pământ? De vreme ce cerul și cerul cerului, nu sunt destule ție, cum va fi casa aceasta care am zidit?
19. Caută spre rugăciunea slugii tale și spre cererea mea Doamne Dumnezeule! Ca să auzi cererea mea și rugăciunea cu care se roagă sluga ta înaintea ta astăzi.
20. Ca să fie ochii tăi deschiși spre casa aceasta ziua și noaptea și spre locul acesta, care ai zis să se cheme numele tău într’însul, ca să asculți rugăciunea cu care se roagă sluga ta în locul acesta.
21. Și să auzi rugăciunea slugii tale și a poporului tău Israil, care se vor rugà în locul acesta, și tu să asculți din locul lăcașului tău din cer, și să auzi, și milostiv să fii.
22. De va greșì cineva aproapelui său, și va luà asupra sa jurământ, ca să facă jurământ, să vie și să jure înaintea jertfelnicului în casa aceasta,
23. Tu să asculți din cer, și să faci și să judeci pre robii tăi, ca să răsplătești celui fărădelege și să întorci căile lui în capul lui, și să îndreptezi pre cel drept răsplătind fiecăruia după dreptatea lui.
24. De se va frânge poporul tău Israil înaintea vrăjmașilor, de vor greșì ție, și se vor întoarce și se vor mărturisì numelui tău, și se vor rugà și se vor cucerì înaintea ta în casa aceasta,
25. Tu să auzi din cer, și milostiv să fii păcatelor poporului tău Israil, și să-i întorci pre ei în pământul care l-ai dat lor și părinților lor.
26. Când se va închide cerul și nu va plouà pentrucă au greșit ție, și se vor rugà în locul acesta și vor lăudà numele tău, și se vor întoarce dela păcatele lor pentrucă i-ai smerit pre ei,
27. Tu să asculți din cer, și milostiv să fii păcatelor robilor și poporului tău Israil, și să le arăți lor calea cea bună pre care să umble, și să dai ploaie pre pământul tău, care l-ai dat moștenire poporului tău.
28. Foamete de va fi pre pământ, moarte de va fi, stricăciune de aer, pălitură, lăcuste și omidă de va fì, și de ’i va necăjì vrăjmașul înaintea cetăților lor, sau orice bătae și necaz,
29. Toată rugăciunea și toată cererea, care se va face de orice om, sau de tot poporul lui Israil, de ’și va cunoaște omul bătaia sa și păcatul său, și va întinde mâinile sale spre casa aceasta,
30. Tu să-l auzi din cer din lăcașul tău cel gata, și să te milostivești și să dai omului după căile lui, precum vei cunoaște inima lui, că tu singur cunoști inima fiilor oamenilor.
31. Ca să se teamă de tine și să umble întru toate căile tale, în toate zilele în care vor trăì pre fața pământului ce l-ai dat părinților noștri,
32. Și tot streinul care nu este din poporul tău Israil, și va venì din pământ de departe pentru numele tău cel mare și mâna ta cea tare și brațul tău cel înalt, de va venì și se va închinà la locul acesta,
33. Tu să-l auzi din cer din lăcașul tău cel gata, și să faci toate ori câte te va rugà cel strein, ca să cunoască toate neamurile pământului numele tău, și să se teamă de tine, ca și poporul tău Israil, și să cunoască că numele tău s’a chemat preste casa aceasta, care am zidit.
34. Iar când va ieșì poporul tău la răsboiu asupra vrăjmașilor săi, în calea care vei trimite pre ei, de se vor rugà către tine pre calea cetății aceștia, care o ai ales întru ea, și a casei care o am zidit numelui tău,
35. Tu să asculți din cer rugăciunea lor și cererea lor, și să le faci lor dreptate.
36. Când vor greșì ție, că nu este om care să nu greșască, și vei bate pre dânșii și-i vei dà pre dânșii în mâinile vrăjmașilor, și-i vor duce în robie, cei ce i-au robit în pământul vrăjmașilor, în pământ departe sau aproape;
37. De-și vor întoarce inimile lor în pământul unde sunt robi, și acolo se vor întoarce și se vor rugà ție în robiea lor, zicând: păcătuit-am, făcut-am fărădelege și nedreptate;
38. Și se vor întoarce către tine cu toată inima lor și cu tot sufletul lor în pământul robiei lor, unde i-au dus pre ei, cei ce i-au robii pre ei, și se vor rugà întorși către calea ce duce la pământul lor, care l-ai dat părinților lor, și la cetatea care o ai ales și la casa, care o am zidit numelui tău,
39. Să auzi din cer, din lăcașul tău cel gata rugăciunea lor și cererea lor, și să faci judecată, și milostiv să fii poporului celui ce a păcătuit ție.
40. Și acum Doamne! Să fie ochii tăi deschiși și urechile tale să auză rugăciunea locului acestuia.
41. Și acum scoală-te Doamne Dumnezeule la odihna ta, tu și sicriul puterii tale; preoții tăi Doamne Dumnezeule s’au îmbrăcat întru mântuire, și cuvioșii tăi să se bucure cu cele bune.
42. Doamne Dumnezeule! Să nu întorci fața unsului tău, adu-ți aminte de milele tale care le-ai făcut lui David robului tău.
CAP. 7.
[modifică]
Dupăce a încetat Solomon a se rugà, s’a pogorît foc din cer, și a mistuit arderile de tot și jertfele, și s’a umplut casa de slava Domnului.
2. Și nu puteau preoții să intre în casa Domnului în vremea aceea, că se umpluse casa de slava Domnului.
3. Și toți fiii lui Israil când au văzut pogorându-se focul și slava lui Dumnezeu pre casă, au căzut cu fața la pământ pe pardoseala pietrii, și s’au închinat și au lăudat pre Domnul, că este bun, că în veac este mila lui.
4. Și împăratul și tot poporul aduceà jertfe înaintea Domnului.
5. Și a jertfit împăratul Solomon, douăzeci și două de mii de viței și o sută douăzeci de mii de oi, și a sfințit casa lui Dumnezeu împăratul și tot poporul.
6. Și preoții stau la pazele lor, și Leviții cu uneltele cele de cântări ale Domnului, care le-a făcut David împăratul, ca să se mărturisească înaintea Domnului, că în veac este mila lui, și cântau cântările care le-a dat David în mâna lor, iar preoții sunau cu trâmbițele înaintea lor, și tot Israilul stà.
7. Și a sfințit Solomon mijlocul curții cei din casa Domnului, pentrucă a făcut acolo arderile de tot și jertfele cele de mântuire, că jertfelnicul cel de aramă, care l-a făcut Solomon nu puteà cuprinde arderile de tot și jertfele și seul.
8. Și a făcut Solomon praznic în vremea aceea șapte zile, și tot Israilul cu el adunare mare foarte dela intrarea Imatului și până la pârîul Eghipetului.
9. Și a făcut în ziua a opta sfârșit, că sfințirea jertfelnicului a ținut șapte zile și serbarea șapte zile.
10. Și în douăzeci și trei ale lunii a șaptea a slobozit poporul la lăcașurile lor veseli și cu inimă bună pentru toate bunătățile, care au făcut Domnul lui David și lui Solomon și lui Israil poporului său.
11. Și a sfârșit Solomon casa Domnului și casa împăratului și toate câte a voit întru inima sa Solomon a face în casa Domnului și în casa sa, și a sporit.
12. Și s’au arătat Domnul lui Solomon noaptea, și i-au zis lui: auzit-am rugăciunea ta, și am ales casa aceasta, ca să fie mie casă de jertfă.
13. De voiu închide cerul, și nu va fi ploaie, și de voiu poruncì lăcustei să mănânce sadurile și de voiu trimite moarte în poporul meu,
14. Și de se va smerì poporul meu preste care se chiamă numele meu asupra lor, și se vor rugà și vor căutà fața mea, și se vor întoarce din căile lor cele rele, eu voiu auzì din cer, și milostiv voiu fì păcatelor lor, și voiu vindecà pământul lor.
15. Și acum ochii mei vor fi deschiși și urechile mele ascultătoare spre rugăciunea locului acestuia.
16. Și acum am ales și am sfințit casa aceasta, ca să fie numele meu într’însa până în veac, și vor fì ochii mei și inima mea acolo în toate zilele.
17. Și tu de vei umblà înaintea mea, cum a umblat David tatăl tău, și vei face toate câte am poruncit ție, și poruncile mele și judecățile mele de le vei păzì,
18. Voiu ridicà scaunul împărăției tale cum am făgăduit lui David tatălui tău, zicând: nu va lipsì din tine bărbat povățuitor întru Israil.
19. Iar de vă veți abate voi, și veți părăsì poruncile mele și rânduelele mele, care le-am dat înaintea voastră, și veți merge și veți slujì la alți dumnezei, și vă veți închinà lor,
20. Voiu mutà pre voi din pământul, care l-am dat vouă și casa aceasta, care o am sfințit numelui meu, o voiu lepădà dela fața mea, și o voiu dà pre ea de pildă și de poveste întru toate neamurile.
21. Și de casa aceasta, care acum este înaltă, tot cel ce va trece pre lângă ea, se va spăimântà, și va zice, pentruce au făcut Domnul așà pământului acestuia și casei aceștia?
22. Și vor răspunde: pentrucă au părăsit pre Domnul Dumnezeul părinților săi, care i-au scos pre ei din pământul Eghipetului, și s’au lipit de alți dumnezei, și s’au închinat lor și au slujit lor, și pentru aceea au adus preste ei toată răutatea aceasta.
CAP. 8.
[modifică]
Și a fost după douăzeci de ani, întru cari a zidit Solomon casa Domnului și casa sa,
2. Și cetățile care le-a dat Hiram lui Solomon, le-a zidit Solomon, și a făcut a lăcuì acolo pre fiii lui Israil.
3. Și a venit Solomon în Visova, și o a biruit.
4. Și a zidit Toedmorul în pustie și toate cetățile tari, care le-a zidit în Imat.
5. Și a zidit Vetoronul cel de sus și Vetoronul cel de jos, cetăți tari, ziduri, porți și zăvoare.
6. Și Valaatul și toate cetățile cele tari, care le aveà Solomon, și toate cetățile carelor și cetățile călăreților și câte a poftit Solomon a zidì în Ierusalim și în Livan și întru toată împărățiea sa.
7. Tot poporul rămas dela Heteu, dela Amoreu, dela Ferezeu, dela Eveu și dela Ievuseu, care nu sunt din Israil,
8. Ci erau din fiii lor, cei rămași cu ei pre pământ, pre carii nu i-au pierdut de tot fiii lui Israil, i-a supus pre ei Solomon supt dajdie până în ziua aceasta.
9. Și din fiii lui Israil n’a pus Solomon slugi împărăției sale, pentrucă aceștia erau oameni de răsboiu, și căpetenii și puternici, și mai mari preste care și preste călăreți.
10. Și aceștia sunt mai marii cârmuitorilor împăratului Solomon, două sute și cincizeci, carii povățuiau la lucru pre popor.
11. Și pre fata lui Faraon o a adus Solomon din cetatea lui David, în casa care i-a zidit ei, că a zis: nu va lăcuì femeia mea în cetatea lui David împăratul lui Israil, că este sfântă, pentrucă a intrat într’însa sicriul Domnului.
12. Atunci a adus Solomon arderi de tot Domnului pre jertfelnicul, care l-a zidit Domnului înaintea bisericii.
13. Că după rânduială în fiecare zi să se aducă, după poruncile lui Moisì, sâmbăta și la lună nouă și la sărbători, la trei vremi ale anului: la sărbătoarea azimelor, la sărbătoarea săptămânilor și la sărbătoarea corturilor.
14. Și a așezat după rânduială lui David tatălui său cetele preoților după slujbele lor, și Leviții la pazele sale, ca să laude și să slujească înaintea preoților după rânduială în fiecare zi, și portarii după cetele lor la fiecare poartă, că așà a poruncit David omul lui Dumnezeu.
15. N’a lăsat nimic din poruncile împăratului pentru preoți și pentru Leviți și pentru vistierie.
16. Și s’a gătit tot lucrul din ziua care s’a pus temelia până când a sfârșit Solomon casa Domnului.
17. Atunci s’a dus Solomon în Gasion-Gaver și în Elatul cel de lângă mare în pământul Idumeii.
18. Și a trimis Hiram prin mâna robilor săi corăbii și slugi cunoscători ai mării, și au mers cu slugile lui Solomon în Ofir, și au adus de acolo patru sute și cincizeci de talanți de aur, și au venit la împăratul Solomon.
CAP. 9.
[modifică]
Împărăteasa Sava a auzit de numele lui Solomon, și a venit să ispitească pre Solomon cu cuvinte întunecoase în Ierusalim, cu mare strălucire și cu cămile, care purtau mulțime de miresme, și aur și piatră scumpă, și a venit la Solomon și i-a grăit lui toate câte erà în sufletul ei.
2. Și i-a spus ei Solomon toate cuvintele ei, și n’a rămas nici un cuvânt la care să nu fi răspuns ei Solomon.
3. Și a văzut împărăteasa Sava înțelepciunea lui Solomon și casa care o a zidit,
4. Și bucatele meselor lui și șederea slugilor lui și starea slujitorilor lui și îmbrăcămintea lor și paharnicii lui și podoaba lor, și arderile de tot, care le aduceà în casa Domnului, și minunându-se a zis către împăratul:
5. Adevărat este cuvântul, care l-am auzit în pământul meu despre faptele tale și despre înțelepciunea ta.
6. Și n’am crezut cuvintele lor până când am venit, și au văzut ochii mei, și iată nu mi s’a spus mie jumătate din mulțimea înțelepciunii tale, întreci auzul care l-am auzit.
7. Fericiți sunt oamenii tăi, și fericite sunt slugile tale acestea, care stau înaintea ta pururea și aud înțelepciunea ta.
8. Fie Domnul Dumnezeul tău binecuvântat, cel ce bine au voit întru tine ca să te dea pre scaunul său împărat poporului tău, pentrucă au iubit Domnul Dumnezeul tău pre Israil, ca să-l întărească în veac, te-au dat pre tine preste el împărat, ca să faci judecată și dreptate.
9. Și a dat împăratului o sută și douăzeci de talanți de aur, și miresme multe foarte și piatră scumpă, și nu se aflà miresme ca acelea, care le-a dat împărăteasa Sava împăratului Solomon.
10. Și slugile lui Solomon și slugile lui Hiram aduceau aur lui Solomon din Ofir și lemne de pini și piatră scumpă.
11. Și a făcut împăratul lemnele cele de pini trepte la casa Domnului și la casa împăratului, și chitare și alăute cântăreților, cum nu s’a văzut mai nainte în pământul Iudei.
12. Și împăratul Solomon a dat împărătesei Savei toate câte a voit și a cerut, cu mult mai mult decât toate care a adus ea împăratului Solomon, și s’a întors în pământul său.
13. Și erà greutatea aurului, care se aduceà lui Solomon într’un an, șase sute șasezeci și șase de talanți de aur,
14. Afară de ce aduceau oamenii cei supuși și cei ce neguțătoreau, și toți împărații Araviei și domnii pământului, carii toți aduceau aur și argint împăratului Solomon.
15. Și a făcut împăratul Solomon două sute de scuturi de aur bătute, șase sute de auri curați erau pre un scut.
16. Și trei sute de paveze de aur bătute, trei sute de auri s’au cheltuit pre fiecare pavăză, și le-a pus împăratul în casa dumbrăvii Livanului.
17. Și a făcut împăratul scaun mare de dinți de elefant și l-a îmbrăcat cu plăci de aur,
18. Și șase trepte scaunului îmbrăcate cu aur, și reazem de aur supt picioare a pus scaunului, și reazemuri unul deoparte, altul de cealaltă parte la scaunul șederii, și doi lei stând lângă reazemuri,
19. Și doisprezece lei stând pre cele șase trepte deoparte și de alta, n’a mai fost așà întru toată împărățiea.
20. Și toate vasele casei împăratului Solomon erau de aur, și toate vasele casei dumbrăvii Livanului cu aur erau poleite, nu erà argintul socotit întru nimica în zilele împăratului Solomon.
21. Că corabiea împăratului mergeà în Tarsis cu slugile lui Hiram; odată în trei ani veneà corabiea din Tarsis împăratului, plină de aur, de argint, de dinți de elefant, de maimuțe și de păuni.
22. Și s’a mărit Solomon mai mult decât toți împărații, cu avuție și cu înțelepciune.
23. Și toți împărații pământului căutau fața lui Solomon, ca să auză înțelepciunea lui, care o au dat Dumnezeu în inima lui.
24. Și ei fiecare aduceau daruri lui: vase de argint, vase de aur, haine, smirnă aleasă, dulcețuri, cai și catâri în fiecare an.
25. Și erau la împăratul Solomon patru mii de iepe la care și douăsprezece mii călăreți, și i-a pus pre ei în cetățile carelor și cu împăratul în Ierusalim.
26. Și a fost povățuitor tuturor împăraților dela rîu și până la pământul celor de alt neam și până la hotarele Eghipetului.
27. Și a făcut împăratul să fie aur și argint în Ierusalim ca pietrile, și chedrii ca duzii de pre șes cu mulțimea.
28. Și se aduceà lui Solomon cai din Eghipet și din tot pământul.
29. Și celelalte fapte ale lui Solomon cele dintâiu și cele de apoi, iată acestea scrise sunt în cartea lui Natan prorocul, în cartea lui Ahia Siloniteanul și în vedeniile lui Ioil văzătorul asupra lui Rovoam feciorul lui Natan.
30. Și a împărățit Solomon preste tot Israilul patruzeci de ani.
31. Și a adormit Solomon cu părinții lui, și l-a îngropat în cetatea lui David tatăl său, și a împărățit Rovoam feciorul lui în locul său.
CAP. 10.
[modifică]
Și a venit Rovoam în Sihem, că în Sihem s’a adunat tot Israilul, ca să-l facă pre el împărat.
2. Și s’a făcut dacă a auzit Ierovoam feciorul lui Navat, care erà în Eghipet, unde fugise de fața lui Solomon împăratul, și lăcuià Ierovoam în Eghipet; deci s’a întors Ierovoam din Eghipet.
3. Și a trimis și i-a chemat pre dânsul, și a venit Ierovoam și toată adunarea la Rovoam zicând:
4. Tatăl tău a îngreuiat jugul nostru, și acum ușurează-l de sarcinele aspre ale tatălui tău și de jugul lui cel greu, care l-a pus preste noi, și vom slujì ție.
5. Și le-a zis lor: mergeți și așteptați până în trei zile, și veniți la mine, și s’a dus poporul.
6. Și a adunat împăratul Rovoam pre bătrânii cei ce stau înaintea lui Solomon tatăl său, când trăià el, zicând: cum mă sfătuiți voi, ca să răspunz norodului acestuia cuvânt?
7. Și i-au grăit lui, zicând: de vei face bine astăzi poporului acestuia, și le vei plăceà și le vei grăi lor cuvinte bune, vor fi ție slugi în toate bilele.
8. Și a lăsat sfatul bătrânilor, care i-au dat ei lui, și s’a sfătuit cu tinerii, cari au crescut împreună cu el, cei ce stau înaintea lui.
9. Și a zis lor: ce sfat îmi dați voi ca să răspunz cuvânt poporului acestuia, care a grăit către mine, zicând: ușurează jugul care l-a pus tatăl tău preste noi.
10. Și au grăit lui tinerii cei ce crescuse cu el, zicând: așà să zici poporului celui ce a grăit către tine, zicând: tatăl tău a îngreuiat jugul nostru, iar tu ușurează-l de pre noi, așà să grăești către dânșii: degetul meu cel mic mai gros este de cât coapsele tatălui meu.
11. Și acum tatăl meu v’a pedepsit pre voi cu jug greu, și eu voiu adaoge preste jugul vostru; tatăl meu v’a bătut pre voi cu bice, iar eu vă voiu bate cu scorpii.
12 Și a venit Ierovoam și tot poporul la Rovoam în ziua a treia, precum le-a grăit împăratul, zicând: întoarceți-vă la mine în ziua a treia.
13. Și a răspuns împăratul aspru, și a lăsat împăratul Rovoam sfatul bătrânilor.
14. Și a grăit către ei după sfatul tinerilor, zicând: tatăl meu a îngreuiat jugul vostru, și eu voiu adaoge preste el; tatăl meu v’a bătut pre voi cu bice, și eu vă voiu bate pre voi cu scorpii.
15. Și n’a ascultat împăratul de popor, că așà erà orânduit dela Dumnezeu ca să se întărească cuvântul Domnului, care l-au grăit prin mâna lui Ahia Siloniteanul de Ierovoam feciorul lui Navat.
16. Și văzând tot Israilul, că n’a ascultat împăratul de ei, a răspuns poporul către împăratul, zicând: ce parte este nouă întru David, și ce moștenire întru fiul lui Iesse? Mergi la lăcașurile tale Israile, acum vezi de casa ta Davide, și s’a dus tot Israilul la lăcașurile sale.
17. Și oamenii lui Israil, cei ce lăcuiau în cetățile Iudei au făcut pre Rovoam împărat preste ei.
18. Și a trimis la ei Rovoam împăratul pre Adoniram, care erà mai mare preste dări, și l-au ucis pre el fiii lui Israil cu pietre, și a murit, și a auzit împăratul Rovoam, și a grăbit a se suì în car, și a fugit în Ierusalim.
19. Și s’a desbinat Israil de casa lui David până în ziua aceasta.
CAP. 11.
[modifică]
Și a venit Rovoam în Ierusalim, și adunând seminția Iudei și a lui Veniamin, o sută și optzeci de mii de voinici, cari pot face răsboiu, a pornit răsboiu asupra lui Israil, ca să întoarcă împărățiea lui Rovoam.
2. Și au fost cuvântul Domnului către Samea omul lui Dumnezeu, zicând:
3. Grăește către Rovoam fiul lui Solomon și către tot Iuda și Veniamin, și le spune:
4. Acestea zice Domnul: să nu vă suiți, nici să dați răsboiu asupra fraților voștri, ci să se întoarcă fiecare la casa sa, că dela mine s’au făcut lucrul acesta, și au ascultat cuvântul Domnului, și întorcându-se n’au mai mers asupra lui Ierovoam.
5. Și a lăcuit Rovoam în Ierusalim, și a zidit cetăți tari în Iudea.
6. Și a zidit Vitleemul, Etanul și Tecoia,
7. Și Vetsura, Sokhotul și Odolamul,
8. Și Ghetul, Marisanul și Ziful,
9. Și Adorea, Lahisul și Azicà,
10. Și Saraa, Elomul și Hevronul. Acestea sunt cetățile tari ale lui Iuda și ale lui Veniamin.
11. Și le-a întărit cu ziduri, și a pus într’însele povățuitori și strânsuri de bucate, untdelemn și vin.
12. Și prin fiecare cetate scuturi și sulițe, întărindu-le foarte mult, și a împărățit preste Iuda și preste Veniamin.
13. Și preoții și Leviții, carii erau întru tot Israilul, s’au adunat la el din toate hotarele.
14. Că au lăsat Leviții lăcașurile moșiilor lor, și au mers la Iuda în Ierusalim, că i-au scos pre ei Ierovoam și fiii lui, ca să nu slujească Domnului.
15. Și a pus luiș preoți înălțimilor și idolilor și deșertăciunilor și vițeilor, pe care le-a făcut Ierovoam.
16. Și a scos dintre semințiile lui Israil pre cei cărora le da în cuget a căutà pre Domnul Dumnezeul lui Israil, și carii veniră în Ierusalim, ca să jertfească Domnului Dumnezeului părinților lor.
17. Și au întărit împărăția Iudei și au întărit pre Rovoam feciorul lui Solomon în trei ani, că a umblat în căile lui David și ale lui Solomon trei ani.
18. Și a luat luiș Rovoam femeie pre Moolat fata lui Ierimut, fiul lui David și pre Avighea fata lui Eliav, fiul lui Iesse.
19. Și i-a născut lui fiu pre Ieus și pre Samoria și pre Zaam.
20. Și după aceasta a luat luiș femeie pre Maahà fata lui Avesalom, și a născut lui pre Avia, pre Ieti, pre Ziza și pre Salimot.
21. Și a iubit Rovoam pre Maahà fata lui Avesalom mai mult decât pre toate femeile și țiitoarele sale, că optsprezece femei aveà și țiitori șasezeci, și a născut douăzeci și opt de feciori și șasezeci de fete.
22. Și a pus Rovoam căpetenie pre Avia al Maahei ca să povățuiască pre frații săi, că cugetau să-l facă pre el împărat.
23. Și a crescut mai mult decât toți frații săi, și a împărțit pre toți fiii săi în toate hotarele lui Iuda și ale lui Veniamin și în toate cetățile cele tari, și le-a dat lor hrană multă foarte și multe femei.
CAP. 12.
[modifică]
Și a fost după ce s’a gătit împărățiea lui Rovoam, și după ce s’a întărit el, a părăsit poruncile lui Dumnezeu și tot Israilul cu dânsul.
2. Și a fost în anul al cincilea al împărăției lui Rovoam, s’a suit Susachim împăratul Eghipetului asupra Ierusalimului, pentrucă a greșit înaintea Domnului,
3. Cu o mie și două sute de care și șasezeci de mii de călăreți, și nu erà număr mulțimei care a venit cu dânsul dela Eghipet: Livieni, Trogoditeni și Etiopeni.
4. Și a bătut cetățile cele tari, care erau în Iuda, și a venit în Ierusalim.
5. Și Samea prorocul a venit la Rovoam și la boierii lui Iuda, carii s’au adunat în Ierusalim de către fața lui Susachim, și le-a zis lor: așà zice Domnul, voi m’ați lăsat pre mine, și eu voiu lăsà pre voi în mâna lui Susachim.
6. Și s’au rușinat boierii lui Iuda și împăratul, și au zis: drept este Domnul.
7. Și dacă au văzut Domnul că s’au umilit, au fost cuvântul Domnului către Samea zicând: s’a umilit, nu-i voiu pierde pre ei, ci preste puțin voiu mântuì pre ei, și nu va venì mâniea mea preste Ierusalim, prin mâna lui Susachim,
8. Ci vor slujì lui, ca să cunoască slujba mea și slujba împărăției pământului.
9. Și s’a suit Susachim împăratul Eghipetului asupra Ierusalimului, și a luat vistieriile cele din casa Domnului și vistieriile cele din casa împăratului, toate le-a luat; luat-a și scuturile cele de aur care le-a făcut Solomon.
10. Și a făcut împăratul Rovoam scuturi de aramă în locul lor; iar preste el a pus Susachim pre mai marii alergătorilor, păzitoriii porții împăratului.
11. Și erà când intrà împăratul în casa Domnului, intrau păzitorii și alergătorii, și întorcându-se întâlneau pre arcași.
12. Deci pentrucă s’a umilit el, s’a întors dela el mâniea Domnului, și n’a pierit desăvârșit, că se mai găseà cevà bun în Iuda.
13. Și s’a întărit împăratul Rovoam în Ierusalim, și a împărățit, și de patruzeci și unul de ani erà Rovoam când s’a făcut împărat, și șaptesprezece ani a împărățit în Ierusalim în cetatea care o au ales Domnul ca să se numească numele lui acolo de toate semințiile fiilor lui Israil, și numele mumei lui erà Noomà Amoniteanca.
14. Și a făcut rău, că n’a îndreptat inima sa să caute pre Domnul.
15. Și întâmplările lui Rovoan cele dintâiu și cele de apoi și faptele lui au nu sunt scrise în cărțile lui Semea prorocul și ale lui Addo văzătorul, și s’a răsboit Rovoam asupra lui Ierovoam în toată vieața.
16. Și a murit Rovoam cu părinții săi, și s’a îngropat în cetatea lui David, și a împărățit Avià feciorul lui în locul lui.
CAP. 13.
[modifică]
În anul al optsprezecelea al împărăției lui Ierovoam, s’a făcut Avià împărat preste Iuda.
2. Trei ani a împărățit în Ierusalim, și numele mumei lui erà Maahà fata lui Uriil din Gavaon, și răsboiu erà între Avià și între Ierovoam.
3. Și a rânduit Avià la răsboiu o oștire puternică, de patru sute de mii de bărbați tari; iar Ierovoam a rânduit asupra lui la răsboiu o oștire de opt sute de mii de răsboinici tari.
4. Și s’a sculat Avià de pe culmea Somoron, care este în muntele lui Efraim, și a zis: ascultați Ierovoam și tot Israilul.
5. Nu știți voi, că Domnul Dumnezeul lui Israil au dat împărăție preste Israil în veac lui David, și fiilor lui așezământ veșnic?
6. Și s’a sculat Ierovoam feciorul lui Navat sluga lui Solomon fiul lui David, și s’a despărțit dela Domnul său.
7. Și s’au adunat la el bărbați pierzători fii fărădelege, și au stătut împrotiva lui Rovoam fiul lui Solomon, și Rovoam erà mai tânăr și fricos cu inima, și n’au stătut împrotiva feții lui.
8. Și acum voi ziceți, să stați împrotiva împărăției Domnului cei dată fiilor lui David, pentrucă voi sunteți mulțime mare, și cu voi sunt viței de aur, pre carii i-a făcut vouă Ierovoam dumnezei,
9. Ci ați lepădat preoții Domnului pre fiii lui Aaron și pre Leviți, și v’ați făcut vouă preoți din popor de rând al pământului; ori cine ar venì având mâinile pline cu viței din boi și cu șapte berbeci, se face preot celui ce nu este dumnezeu.
10. Iar noi pre Domnul Dumnezeul nostru nu l-am părăsit, și preoții lui slujesc Domnului, fiii lui Aaron și Leviții.
11. Și după rânduelele lor jertfesc Domnului arderi de tot dimineața și seara, și miresmele tămâerii și pun pâini înainte peste masa cea curată, și sfeșnicul cel de aur și candele aprinse, ca să arză seara, că păzim noi rânduelele Domnului Dumnezeului părinților noștri, iar voi l-ați părăsit pre dânsul.
12. Și iată cu noi este în frunte Domnul și preoții lui, și trâmbițele sunătoare care ne dau nouă semn. Fiii lui Israil nu dați răsboiu asupra Domnului Dumnezeului părinților noștri, că nu veți sporì.
13. Iar Ierovoam a întors pre cei ce stau la pândă ca să vie dindărătul lui Iuda, și el a venit dinaintea lui; iar cei ce pândeau, dindărăt.
14. Și întorcându-se Iuda, iată erà lui răsboiul dinainte și dinapoi, și a strigat către Domnul, și preoții au trâmbițat cu trâmbițele.
15. Și au strigat bărbații Iudei, și a fost când strigau bărbații Iudei, Domnul au bătut pre Ierovoam și pre Israil înaintea lui Avià și a Iudei.
16. Și au fugit fiii lui Israil de către fața Iudei, și i-au dat pre ei Domnul în mâinile lor.
17. Și i-au bătut pre ei Avià și poporul lui băiae mare, și au căzut răniți din Israil cinci sute de mii de bărbați tari.
18. Și s’au smerit fiii lui Israil în ziua aceea, și s’au întărit fiii Iudei, pentrucă au nădăjduit spre Domnul Dumnezeul părinților lor.
19. Și a gonit Avià dinapoia lui Ierovoam, și a luat dela el cetățile acestea: Vetilul și satele lui, Iesinà și satele ei și Efronul și satele lui.
20. Și n’a mai putut Ierovoam încă a se împrotivì în toată vieața sa lui Avià, și l-au lovit pre el Domnul, și a murit.
21. Și s’a întărit Avià, și ș’a luat luiș patrusprezece femei, și a născut feciori douăzeci și doi și șasesprezece fete.
22. Și celelalte întâmplări ale lui Avià și faptele lui și cuvintele lui, scrise sunt în cartea prorocului Addo.
CAP. 14.
[modifică]
Și a murit Avià cu părinții săi, și l-a îngropat pre el în cetatea lui David, și a împărățit Asa fiul său în locul lui; în zilele lui Asa s’a odihnit pământul Iudei zece ani.
2. Și a făcut Asa ce este bun și drept înaintea Domnului Dumnezeului său.
3. Și a stricat jertfelnicile streinilor și cele de pre înălțimi, și a sfărâmat stâlpii și a tăiat desișurile.
4. Și a zis Iudei ca să caute pre Domnul Dumnezeul părinților lor, și să păzească legea și poruncile lui.
5. Și a stricat din toate cetățile Iudei jertfelnicile și idolii, și a fost în pace împărățiea lui.
6. Și a zidit cetăți tari în pământul Iudei, că a fost în pace pământul; și n’a avut el răsboiu în anii aceștia, că l-au odihnit pre el Domnul.
7. Și a zis Iudei: să zidim cetățile acestea, și să facem ziduri și turnuri și porți și zăvoare în pământul care îl stăpânim; că precum noi am cercetat pre Domnul Dumnezeul nostru, așà ne-au cercetai și el pre noi, și ne-au dat pace prin prejur, și bine ne-a mers nouă.
8. Și a avut Asa ostași cari purtau arme, și ridicau scuturi și suliți în pământul Iudei, trei sute de mii, și în pământul lui Veniamin păvăzași și arcași două sute și optzeci de mii; toți aceștia erau răsboinici tari.
9. Și s’a sculat asupra lor Zare Etiopul cu oaste de o mie de mii și cu trei sute de care, și a venit până la Marisa.
10. Și a ieșit Asa înaintea lui, și a rânduit răsboiul în valea despre miazănoapte la Marisa.
11. Și a strigat Asa către Domnul Dumnezeul său, și a zis: Doamne, nu este cu neputință ție a mântuì cu mulți sau cu puțini; întărește-ne pre noi Doamne Dumnezeul nostru, că spre tine nădăjduim, și întru numele tău am venit asupra mulțimei aceștia mari; Doamne tu ești Dumnezeul nostru, să nu se întărească omul asupra ta.
12. Și au bătut Domnul pre Etiopeni înaintea Iudei, și au fugit Etiopenii.
13. Și i-a gonit pre ei Asa și poporul lui până la Ghedor, și au căzut Etiopenii, cât nu erà întru ei scăpare, că s’au frânt înaintea Domnului și înaintea puterii lui; și luară prăzi multe.
14. Și au tăiat satele lor împrejurul Ghedorului, că au fost spaima Domnului preste dânșii, și au prădat toate cetățile lor, că multe prăzi au adus ei cu sine.
15. Încă și sălașurile agoniselelor lor, și pre Alimazoni au tăiat, și au luat oi multe și cămile, și s’au întors în Ierusalim.
CAP. 15.
[modifică]
Și au fost Duhul Domnului preste Azaria feciorul lui Odid.
2. Și a ieșit înaintea lui Asa și înaintea a tot Iuda și a lui Veniamin, și a zis: ascultați-mă pre mine Asa și tot Iuda și Veniamin, Domnul este cu voi, pentrucă voi sunteți cu el; și de-l veți căutà pre el, se va arătà vouă; și de-l veți părăsì pre el, părăsì-va pre voi.
3. Și zile multe au trecut lui Israil, fără de Dumnezeul cel adevărat și fără de preot învățător și fărădelege.
4. Și când se vor întoarce către Domnul Dumnezeul lui Israil, și-l vor căutà pre el, îl vor aflà.
5. Ci în vremea aceea nu este pace celui ce iese și celui ce intră, că spaima Domnului este preste toți cei ce lăcuesc în țări.
6. Și va da răsboiu neam asupra neamului, și cetate asupra cetății; că Dumnezeu i-au spăimântat pre ei cu tot necazul.
7. Iar voi întăriți-vă, și să nu slăbească mâinile voastre, că este plata lucrului vostru.
8. Și dacă a auzit Asa cuvintele acestea și prorocia lui Azaria prorocul, s’a întărit și a scos toate urîciunile din tot pământul Iudei și al lui Veniamin și din cetățile cari le-a ținut Ierovoam în muntele lui Efraim, și a înnoit jertfelnicul Domnului, care erà înaintea bisericii Domnului.
9. Și a adunat pre Iuda și pre Veniam și pre veneticii cari lăcuiau cu el dela Efraim și dela Manasì și dela Simeon, că s’au lipit către el mulți din Israil dacă au văzut ei, că Domnul Dumnezeul lui este cu ei.
10. Și s’au adunat în Ierusalim în luna a treia în anul al cincisprezecelea al împărăției lui Asa.
11. Și au jertfit Domnului în ziua aceea din prăzile care le-au adus, viței șapte sute și oi șapte mii.
12. Și au făcut legătură, ca să caute pre Domnul Dumnezeul părinților lor, din toată inima și din tot sufletul lor.
13. Și tot care nu va căutà pre Domnul Dumnezeul lui Israil, cu moarte să moară dela tânăr până la bătrân și dela bărbat până la femeie.
14. Și au jurat întru Domnul cu glas mare și cu strigare și cu trâmbiță și cu buciumi, și s’a veselit tot Iuda pentru jurământ,
15. Că din tot sufletul au jurat, și cu toată voia l-au căutat pre el, și s’au aflat lor, și i-au odihnit pre ei Domnul prin prejur.
16. Și pre Maaha muma sa o a mutat, ca să nu slujească Astartei, și a tăiat idolul, și l-a ars în pârîul chedrilor.
17. Însă cele de pre înălțimi nu le-a stricat, că încă erau în Israil; iar Asa a fost drept cu inima în toată viața sa.
18. Și a băgat în casa Domnului cele sfinte ale lui David tatălui său, și cele sfinte ale casei lui Dumnezeu, argint și aur și vase.
19. Și răsboiu n’a fost până la anul al treizeci și cinci al împărăției lui Asa.
CAP. 16.
[modifică]
În anul al treizeci și opt al împărăției lui Asa s’a suit Vaasa împăratul lui Israil asupra lui Iuda, și a zidit Rama spre a nu lăsà să iasă nici să intre la Asa împăratul lui Iuda.
2. Și a luat Asa argint și aur din vistieriile casei Domnului și a casei împăratului, și a trimis la fiul lui Ader împăratul Siriei, care lăcuià în Damasc, zicând:
3. Pune legătură între mine și între tine, și între tatăl meu și între tatăl tău, iată am trimes ție aur și argint, vino de ia deasupra mea pre Vaasa împăratul lui Israil, și să se ducă dela mine.
4. Și a ascultat fiul lui Ader de împăratul Asa, și a trimes pre căpeteniile oastei sale asupra cetăților lui Israil, și a bătut Aionul și Danul și Avelmainul și toate ținuturile lui Neftalim.
5. Și a fost dacă a auzit Vaasà, a părăsit a zidì Rama, și a încetat lucrul lui.
6. Și Asa împăratul a luat pre tot Iuda, și a luat pietrile Ramei și lemnele ei, care le-a zidit Vaasà, și a zidit cu ele Gavae și Masfa.
7. Și în vremea aceea a venit Anania prorocul la Asa împăratul Iudei, și i-a zis lui: pentrucă ai nădăjduit în împăratul Siriei, și n’ai nădăjduit spre Domnul Dumnezeul tău, pentru aceea s’a luat puterea Siriei din mâna ta.
8. Au nu erau Etiopenii și Livieenii, putere multă vitează, și călăreți mulți foarte, și pentrucă ai nădăjduit spre Domnul i-au dat în mâinile tale.
9. Că ochii Domnului privesc preste tot pământul, ca să întărească pre cei ce cu toată inima deplin sunt către dânsul, n’ai știut aceasta? De acum vei aveà răsboiu.
10. Și s’a mânieat Asa pre proroc, și l-a pus în temniță, că se mâniase, și a pierdut Asa pre unii din popor în vremea aceea.
11. Și iată faptele lui Asa cele dintâiu și cele de apoi scrise sunt în cartea împăraților lui Iuda și a lui Israil.
12. Și s’a bolnăvit Asa în anul al treizeci și nouă al împărăției sale de picioare foarte tare, și în boala sa n’a căutat pre Domnul, ci pre doftori.
13. Și a adormit Asa cu părinții săi, și a murit în anul al patruzeci și unul al împărăției sale.
14. Și l-au îngropat pre dânsul în mormântul care l-au săpat în cetatea lui David.
15. Și l-au pus pre el pre pat, și l-au umplut de mirosituri și cu feluri de miruri, a făcătorilor de miruri, și i-au făcut lui îngropăciune mare foarte.
CAP. 17.
[modifică]
Și a împărățit Iosafat fiul său în locul lui, și s’a întărit Iosafat preste Israil.
2. Și a pus oaste în toate cetățile întărite ale Iudei, și a rânduit căpetenii în toate cetățile Iudei și în cetățile lui Efraim, care le-a fost luat Asa tatăl său.
3. Și au fost Domnul cu Iosafat, pentrucă a umblat în căile cele dintâiu ale lui David tatăl său, și n’a căutat idolii,
4. Ci pre Domnul Dumnezeul tatălui său a căutat, și întru poruncile tatălui său a umblat, și nu după faptele lui Israil.
5. Și au îndreptat Domnul împărățiea în mâna lui, și a dat tot Iuda daruri lui Iosafat, și a dobândit avuție și slavă multă.
6. Și s’a înălțat inima lui în calea Domnului, încă a stricat și cele de pre înălțimi și desișurile din pământul Iudei.
7. Și în anul al treilea al împărăției lui a trimis pre căpeteniile sale pre cei mai viteji: pre Avdia, pre Zaharia, pre Natanail și pre Mihea ca să învețe în cetățile Iudei.
8. Și împreună cu ei pre Leviții: Semea, Natania, Zavdia, Asiil, Semeramot, Ionatan, Adonia, Tovia, Tovadonia, și împreună cu acești Leviți pre Elisama și Ioram preoții.
9. Și învățau în Iuda, și aveau cu dânșii cartea legii Domnului, și umblau prin cetățile Iudei, și învățau poporul.
10. Și frica Domnului a cuprins toate împărățiile pământului cele de prin prejurul Iudei, și nu dau răsboiu asupra lui Iosafat.
11. Și cei de alt neam aduceau lui Iosafat daruri, argint și dări, și Aravii aduceau lui berbeci de oi șapte mii și șapte sute, și țapi șapte mii și șapte sute.
12. Și Iosafat a sporit și s’a înălțat mult, și a zidit în Iudeia lăcașuri și cetăți tari.
13. Și lucruri multe a făcut el în Iudeia, și ostași viteji și puternici erau în Ierusalim.
14. Și acesta este numărul lor după casele lor părintești; în Iuda mai mari preste mii: Edna cel dintâiu, care aveà trei sute de mii de ostași viteji.
15. Și după el Ioanan povățuitorul, care aveà două sute și optzeci de mii.
16. Apoi Amasia al lui Zari, care de bună voie s’a afierosit Domnului, și aveà două sute de mii ostași viteji.
17. Și din Veniamin viteazul Eliadà, care aveà săgetari și păvăzași două sute de mii.
18. Și după el Iozavad, care aveà o sută și optzeci de mii de răsboinici viteji.
19. Aceștia sunt slujitorii împăratului, afară de cei ce i-a pus împăratul în cetățile cele tari în toată Iudeia.
CAP. 18.
[modifică]
Și a dobândit Iosafat avuție și mărire multă, și s’a făcut ginere lui Ahaav.
2. Și s’a pogorît după câțivà ani la Ahaav în Samaria, și a junghiat Ahaav lui oi și viței mulți, și poporului celui cu dânsul, că-l iubeà pre el, și s’a suit cu el la Ramot Galaad.
3. Și a zis Ahaav împăratul lui Israil către Iosafat împăratul Iudei: merge-vei cu mine la Ramot Galaad? Și i-a răspuns lui: cum sunt eu, așà și tu, și cum este poporul tău, așà și poporul meu, cu tine la răsboiu.
4. Și a zis Iosafat către împăratul lui Israil: întreabă astăzi pre Domnul.
5. Și a adunat împăratul lui Israil pre proroci patru sute de bărbați, și le-a zis lor: merge-voiu în Ramot Galaad să dau răsboiu, au lăsà-mă-voiu? Iar ei au zis: suie-te și-l va da Dumnezeu în mâinile împăratului.
6. Iar Iosafat a zis: nu mai este aici vre un proroc al Domnului, ca să-l întrebăm pre el?
7. Și a răspuns împăratul lui Israil către Iosafat: este încă un bărbat, prin care putem întrebà pre Domnul, ci eu l-am urît, pentrucă nu prorocește bune pentru mine, ci în toate zilele sale rele, acesta este Mihea feciorul lui Iemvla, și a zis Iosafat: să nu grăiască împăratul așà.
8. Și a chemat împăratul lui Israil pre un famen, și i-a zis: degrabă chiamă pre Mihea feciorul lui Iemvla.
9. Și împăratul lui Israil și Iosafat împăratul Iudei ședeà fiecare pre scaunul său, și îmbrăcați cu veșminte, ședeau înaintea porții Samariei, și toți prorocii proroceau înaintea lor.
10. Și Sedechia feciorul lui Hanaan, ș’a făcut luiș coarne de fier, și a zis: acestea zice Domnul: cu aceste coarne voiu împunge Siria până se va săvârșì.
11. Și toți prorocii proroceau așà zicând: suie-te la Ramot Galaad, și vei fi norocos, și-l va da Domnul în mâinile împăratului.
12. Iar solul care a mers să cheme pre Mihea, i-a grăit lui zicând: iată au grăit prorocii cu o gură bune pentru împăratul, să fie dar și cuvintele tale, ca ale lor, și să grăești bune.
13. Și a zis Mihea: viu este Domnul, că orice va zice Dumnezeu către mine, acestea voiu grăì.
14. Și a venit la împăratul, și i-a zis lui împăratul: Mihee, merge-voiu la Ramot Galaad să dau răsboiu, au nu? Și a răspuns: mergi și vei fì norocos, și se vor da în mâinile voastre.
15. Și a zis către el împăratul: de câte ori te jur ca să nu grăiești către mine, fără numai adevărul în numele Domnului.
16. Și a răspuns: văzut-am pre Israil risipiți în munți ca oile, care nu au păstor, și au zis Domnul: n’au povățuitor aceștia, să se întoarcă fiecare la casa sa cu pace.
17. Și a zis împăratul lui Israil către Iosafat: nu ți-am spus, că nu prorocește pentru mine bune, ci rele.
18. Și a zis Mihea, nu așà, ascultați cuvântul Domnului: văzut-am pre Domnul șezând pre scaunul său, și toată oastea cerului stà împrejur deadreapta și deastânga lui.
19. Și au zis Domnul: cine va înșelà pre Ahaav împăratul lui Israil ca să se suie și să cază în Ramot Galaad? Și ziceà unul așà, și unul așà.
20. Deci a ieșit un duh, și a stătut înaintea Domnului, și a zis: eu voiu înșelà pre el, și au zis Domnul: cu ce?
21. Iar el a zis: voiu ieșì, și voiu fi duh mincinos în gura tuturor prorocilor lui, și au zis: înșelà-l-vei, și-l vei birui, ieși și fă așà.
22. Și acum iată au dat Domnul Duh mincinos în gura tuturor prorocilor tăi acestora, iar Domnul au grăit asupra ta rele.
23. Și s’a apropiat Sedechia feciorul lui Hanaan, și a lovit pre Mihea preste falcă, zicându-i lui: pe care cale au trecut Duhul Domnului dela mine, ca să grăiască către tine.
24. Și a zis Mihea: iată vei vedeà în ziua aceea când vei intrà din cămară în cămară, ca să te ascunzi.
25. Și a zis împăratul lui Israil: luați pre Mihea, și-l duceți la Emir mai marele cetății și la Ioas mai marele fiu al împăratului.
26. Și veți zice, așà a zis împăratul: puneți pre acesta în temniță, și să mănânce pâine de necaz și să beà apă de necaz, până mă voiu întoarce cu pace.
27. Și a zis Mihea: dacă te vei întoaree cu pace, n’au grăit Domnul întru mine, și a zis: auziți noroadele toate.
28. Și s’a suit împăratul lui Israil și Iosafat împăratul Iudei la Ramot Galaad.
29. Și a zis împăratul lui Israil către Iosafat: mă voiu acoperì și voiu intrà în răsboiu, iar tu îmbracă haina ta; și s’a acoperit împăratul lui Israil, și a intrat în răsboiu.
30. Și împăratul Siriei a poruncit celor mai mari preste care, carii erau cu dânsul, zicând: nu bateți pre cel mic sau pre cel mare, fără numai pre împăratul lui Israil singur.
31. Și a fost dacă au văzut mai marii carelor pre Iosafat, au zis: împăratul lui Israil este, și l-au înconjurat să-l bată, și a strigat Iosafat și Domnul l-au mântuit, și i-au întors pre ei Dumnezeu dela el.
32. Și a fost dacă au văzut mai marii carelor, că nu erà împăratul lui Israil, s’au întors dela dânsul.
33. Și un bărbat întinzând arcul, bine chibzuind, a lovit pre împăratul lui Israil între plămâni și între piept, și a zis cărăușului său: întoarce mâna ta, și mă scoate din răsboiu că sunt rănit.
34. Și a încetat răsboiul în ziua aceea, și împăratul lui Israil a stătut în car în preajma Siriei până seara, și a murit când apuneà soarele.
CAP. 19.
[modifică]
Și s’a întors Iosafat împăratul Iudei cu pace la casa sa în Ierusalim.
2. Și a ieșit întru întâmpinarea lui Iu al lui Anan prorocul, și i-a zis lui: împărate Iosafat, cum ajuți păcătosului și iubești pre cel urît de Domnul? Pentru aceea s’au mânieat asupra ta Domnul.
3. Dar ai și fapte bune, că ai stricat desișurile în pământul Iudei și ai îndreptat inima ta ca să caute pre Domnul.
4. Și a lăcuit Iosafat în Ierusalim, și iarăși a ieșit la poporul cel din Virsavee, până la muntele lui Efraim, și i-a întors pre ei către Domnul Dumnezeul părinților lor.
5. Și a pus judecători în toate cetățile tari ale Iudei, în fiecare cetate.
6. Și a zis judecătorilor: vedeți ce faceți voi, că nu omului judecați, ci Domnului, și cu voi cuvintele judecății.
7. Și acum să fie frica Domnului preste voi, și păziți și faceți, că nu este la Domnul Dumnezeul nostru nedreptate, nici caută la față, nici ia daruri.
8. Și în Ierusalim a pus Iosafat din preoți și din Leviți și din căpeteniile părintești ale lui Israil la judecata Domnului, ca să judece pre cei ce lăcuiau în Ierusalim.
9. Și le-a poruncit lor zicând: așà să faceți, cu frica Domnului, și cu adevăr și cu inimă dreaptă.
10. Că oricine va venì să se judece la voi dintre frații voștri, cari lăcuesc în cetăți, fie pentru sânge, fie pentru poruncă, fie pentru rânduială, fie pentru îndreptări și judecăți, povățuiți-i ca să nu greșască Domnului, și să nu vie urgie preste voi și preste frații voștri, așà să faceți, și nu veți greșì.
11. Și iată Amaria preotul va fi povățuitor preste voi întru tot lucrul Domnului, și Zavdia fiul lui Ismail va fi povățuitor în casa Iudei întru tot lucru împăratului, și cărturarii și Leviții sunt înaintea feții voastre, întăriți-vă și faceți, și va fi Domnul cu cel bun.
CAP. 20.
[modifică]
După acestea au venit fiii lui Moav și fiii lui Amon, și împreună cu ei din Amaniteni asupra lui Iosafat ca să deà răsboiu.
2. Și au venit și au spus lui Iosafat zicând: venit-au asupra ta mulțime multă de preste mare, dela Siriea, și iată sunt în Asasan-Tamar, care este Engadi.
3. Și s’a speriat Iosafat și ș’a îndreptat fața sa, ca să caute pre Domnul, și a hotărît post în tot Iuda.
4. Și s’a adunat Iuda ca să cheme pre Domnul, și au venit dela toate cetățile Iudei să cheme pre Domnul.
5. Și s’a sculat Iosafat întru adunarea Iudei în Ierusalim în casa Domnului înaintea curții cei nouă.
6. Și a zis: Doamne Dumnezeul părinților mei, au nu tu ești Dumnezeu în cer sus, și domnești preste toate împărățiile neamurilor, și în mâna ta este tăriea și puterea? Și nu este cine să steà împrotiva ta.
7. Au nu ești tu Domnul cel ce ai pierdut pre cei ce lăcuiau pământul acesta dinaintea norodului tău Israil, și l-ai dat pre el seminției lui Avraam celui iubit al tău în veac?
8. Și au lăcuit într’însul și au zidit întru el casă sfântă numelui tău, zicând:
9. De vor venì asupra noastră rele, sabie, judecată, moarte, foamete, să stăm înaintea casei aceștia și înaintea ta, că numele tău este preste casa aceasta, și să strigăm către tine din necazul nostru, și ne vei auzì, și ne vei mântuì.
10. Și acum iată fiii lui Amon și ai lui Moav și cei din muntele Siir, printre cari n’ai lăsat pre Israil, ca să treacă când a ieșit din pământul Eghipetului, ci s’a abătut dela ei, și nu i-a pierdut pre ei.
11. Și acum iată ei s’au pornit a venì asupra noastră, să ne scoață pre noi din moștenirea noastră care ne-ai dat nouă.
12. Doamne Dumnezeul nostru, au nu vei judecà pre dânșii? Că nu putem noi stà împrotiva acestei mulțime multă, care a venit asupra noastră.
13. Și nu știm ce vom face lor, ci numai către tine sunt ochii noștri.
14. Și tot Iuda stă înaintea Domnului, și pruncii lor și femeile lor.
15. Și preste Oziil al lui Zaharia, al lui Vaneu, al lui Eleiil, al lui Mattania levitul cel din fiii lui Asaf preste el s’a făcut Duhul Domnului întru adunare.
16. Și a zis: ascultați tot Iuda și cei ce lăcuiți în Ierusalim și împăratul Iosafat, acestea zice Domnul vouă înșivă: să nu vă speriați, nici să vă temeți de fața acestei gloate multă, că nu este al vostru răsboiul, ci al lui Dumnezeu.
17. Mâine să vă pogorîți asupra lor, că iată se vor suì spre culmea Asis, și veți aflà pre ei la obârșia rîului din pustia Ieriil.
18. Nu voi vă veți răsboì, acestea înțelegeți și veți vedeà mântuirea Domnului cu voi, Iuda și Ierusalimul, să nu vă temeți, nici să vă spăimântați a ieșì mâine întru întâmpinarea lor, că Domnul va fi cu voi.
19. Și plecându-se Iosafat pre fața sa, și tot Iuda și lăcuitorii Ierusalimului au căzut înaintea Domnului, ca să se închine lui.
20. Și s’au sculat Leviții din fiii lui Kaat și din fiii lui Kore, să laude pre Domnul Dumnezeul lui Israil cu glas mare foarte.
21. Și mânecând dimineața au ieșit la pustia Tecoe, și când ieșau ei a stătut Iosafat, și a strigat și a zis: ascultați-mă Iuda și cei ce lăcuiți în Ierusalim, credeți Domnului Dumnezeului nostru, și vă veți întărì, credeți prorocului lui, și veți aveà noroc.
22. Și sfătuindu-se cu poporul, a pus pre psalți și pre cântăreți, să mărturisească și să laude sfințenia sa, mergând înaintea oastei și zicând: mărturisiți-vă Domnului că în veac este mila lui.
23. Și când au început ei a lăudà și a mărturisì, au dat Domnul răsboiu între fiii lui Amon și ai lui Moav și ai celor din muntele Siir, carii ieșise asupra Iudei, și au fost bătuți.
24. Că s’au sculat fiii lui Amon și Moav asupra celor ce lăcuesc în muntele Siir, ca să-i piarză și să-i sfărâme pre ei, și după ce au sfârșit pre cei ce lăcuesc în Siir, s’au sculat unii pre alții să se piarză.
25. Și cei din Iuda au venit la culmea pustiei, și au privit și au văzut mulțimea, și iată erau toți morți căzuți pre pământ, nici unul nu erà scăpat.
26. Și a ieșit Iosafat și poporul lui, ca să ia prăzile lor, și au aflat dobitoace multe și unelte și vestminte și vase de preț, și i-au prădat pre ei, și în trei zile au luat ei prăzile, că erau multe.
27. Și a fost în ziua a patra s’au adunat în valea binecuvântării, că acolo au binecuvântat pre Domnul, pentru aceea au chemat numele locului aceluia: valea binecuvântării până în ziua aceasta.
28. Și s’a întors tot bărbatul Iudei în Ierusalim și Iosafat povățuitorul lor cu bucurie mare, că i-au bucurat pre ei Domnul pentru vrăjmașii lor.
29. Și au intrat în Ierusalim cu lăute și cu cobze și cu trâmbițe în casa Domnului.
30. Și a cuprins frica Domnului pre toate împărățiile pământului, auzind că Domnul au dat răsboiu asupra vrăjmașilor lui Israil.
31. Și a fost în pace împărăția lui Iosafat, și l-au odihnit pre ei Dumnezeul lui despre cei din prejur.
32. Și a împărățit Iosafat preste Iuda, și a fost de treizeci și cinci de ani când a început a împărățì, și douăzeci și cinci de ani a împărățit în Ierusalim, și numele mumei lui erà Azuva fata lui Sali.
33. Și a umblat în căile tatălui său Asa, și nu s’a abătut dela ele ci a făcut ce este drept înaintea Domnului.
34. Însă cele de pre înălțimi mai erau, și poporul încă nu-și îndreptase inima sa către Domnul Dumnezeul părinților săi.
35. Iar celelalte fapte ale lui Iosafat, cele dintâiu și cele de apoi, iată scrise sunt în cărțile lui Iu al lui Anani, care a scris cartea împăraților lui Israil.
36. Și după acestea s’a unit Iosafat împăratul Iudei cu Ohozia împăratul lui Israil care nu încetà de a săvârșì fărădelegi.
37. S’a înțeles cu el ca să facă corăbii să meargă în Tarsis, și au făcut corăbii în Gasion-gaver.
38. Și a prorocit Eliezer al lui Dodia din Marisis asupra lui Iosafat, zicând: pentrucă te-ai însoțit cu Ohozia, au rupt Domnul lucrul tău și au sfărâmat corăbiile tale, și n’a putut merge în Tarsis.
CAP. 21.
[modifică]
Și a adormit Iosafat cu părinții săi, și s’a îngropat lângă ei în cetatea lui David, și a împărățit Ioram fiul său în locul lui.
2. Și a avut el șase frați, fii ai lui Iosafat: Azaria, Ieil, Zaharia, Azaria, Mihail și Zafatia, toți aceștia erau fiii lui Iosafat împăratul Iudei.
3. Și le-a dat tatăl lor daruri multe, argint și aur și arme cu cetățile cele întărite în pământul Iudei, iar împărăția o a dat lui Ioram, că acesta erà cel dintâiu născut.
4. Și luând Ioram împărăția tatălui său, s’a întărit, și a ucis pre toți frații săi cu sabia și dintre boierii lui Israil.
5. De treizeci și doi de ani erà Ioram, când a început a împărățì și opt ani a împărățit în Ierusalim.
6. Și a umblat în calea împăraților lui Israil, precum a făcut casa lui Ahaav, că fata lui Ahaav erà femeie lui, și a făcut rele înaintea Domnului.
7. Ci n’au vrut Domnul să piarză de tot casa lui David pentru legătura, care au făcut cu David, și precum au zis lui, că-i va da lui și fiilor lui luminător în totdeauna.
8. În zilele acelea s’a despărțit Edom de Iuda, și ș’a pus luiș împărat.
9. Și a mers Ioram cu boierii săi și cu toată călărimea, și sculându-se noaptea au bătut pre Edom, care îl încunjurase pre el și căpeteniile carelor, și a fugit poporul la lăcașurile sale.
10. Și s’a despărțit Edom de Iuda până în ziua aceasta, și s’a despărțit Lovna în vremea aceea dela mâna lui pentrucă au părăsit pre Domnul Dumnezeul părinților săi.
11. Și pentrucă și el a făcut înălțimi în cetățile Iudei, și pre cei ce lăcuiau în Ierusalim i-a făcut să curvească, și a amăgit pre Iuda.
12. Și a venit la el scrisoare dela Ilie prorocul, zicând: acestea zice Domnul Dumnezeul lui David tatălui tău, pentrucă n’ai umblat pre calea lui Iosafat tatăl tău și pre căile lui Asa împăratul lui Iuda,
13. Ci ai umblat pre căile împăraților lui Israil, și ai făcut pre Iuda să curvească și pre cei ce lăcuesc în Ierusalim, precum a curvit casa lui Ahaav, și ai ucis pre frații tăi, fiii tatălui tău cei mai buni decât tine.
14. Iată Domnul te va bate pre tine cu rană mare, întru poporul tău și întru fiii tăi și întru femeile tale și întru toată casa ta.
15. Și tu vei cădeà în boală grea, în boala pântecelui, până când îți vor ieșì măruntaele tale cu boala din zi în zi.
16. Și au ridicat Domnul asupra lui Ioram pre cei de alt neam și pre Arapi, cei ce sunt în hotar cu Etiopii.
17. Și s’au suit asupra lui Iuda, și l-au asuprit, și au luat toată averea, care au aflat în casa împăratului, și pre fiii lui și pre fetele lui, și nu i-a rămas lui fecior, fără numai Ohozia cel mai mic dintre fiii săi.
18. Și după acestea toate, l-au lovit pre el Domnul cu o boală de pântece fără leac.
19. Și a fost din zi în zi, și când s’au împlinit doi ani de zile, i-a ieșit măruntaele de boală, și a murit de boală rea, și nu ia făcut lui poporul îngropăciune, ca îngropăciunea părinților lui.
20. De treizeci și doi de ani erà când a început a împărățì, și opt ani a împărățit în Ierusalim, și s’a dus fără laudă, și s’a îngropat în cetatea lui David, dar nu în mormânturile împăraților.
CAP. 22.
[modifică]
Cei ce lăcuiau în Ierusalim, au făcut împărat în locul lui pre Ohozia fiul lui cel mic, pentrucă pre toți cei mai mari i-au ucis tâlharii Araviei și Alimazonii, ce venise asupra lor, și a împărățit Ohozia fiul lui Ioram împăratul Iudei.
2. De douăzeci de ani erà Ohozia, când a început a împărățì, și un an a împărățit în Ierusalim, și numele mumei lui Gotolia fata lui Amvri.
3. Și acesta a umblat pre calea casei lui Ahaav, că muma sa erà lui sfetnic la păcat.
4. Și a făcut rele înaintea Domnului, ca și casa lui Ahaav, cari erau lui sfetnici, după ce a murit tatăl său, ca să-l piarză pre el.
5. Și în sfaturile lor a umblat și a mers cu Ioram feciorul lui Ahaav împăratul lui Israil la răsboiu asupra lui Azail împăratul Siriei la Ramot-Galaad, și au lovit săgetătorii pre Ioram.
6. Și s’a întors Ioram în Iezrael să se vindece de rane, după ce l-au lovit pre el Sirienii la Ramot când da el răsboiu asupra lui Azail împăratul Siriei, și Ohozia fiul lui Ioram împăratul Iudei s’a pogorît să vază pre Ioram fiul lui Ahaav în Iezrael, pentrucă erà bolnav.
7. Și dela Dumnezeu a fost perirea lui Ohozia venind la Ioram, că după ce a venit el, a ieșit împreună cu el Ioram la Iu feciorul lui Namesì unsul Domnului asupra casei lui Ahaav.
8. Și a fost după ce a făcut Iu izbândă asupra casei lui Ahaav, a aflat pre boierii Iudei și pre rudeniile lui Ohozia, slujind lui Ohozia, și i-a ucis pre ei.
9. Și a zis Iu: să caute pre Ohozia, care erà ascuns în Samaria, și l-au prins și l-au adus la Iu, și l-au ucis pre el, și l-au îngropat pre el, că a zis: feciorul lui Iosafat este, care a căutat pre Domnul cu toată inima sa, și nu erà în casa lui Ohozia cine să poată împărățì.
10. Iar Gotolia muma lui Ohozia văzând că a murit fiul ei, s’a sculat și a pierdut toată sămânța împărătească în casa Iudei.
11. Și a luat Iosaveet, fata împăratului, pre Ioas fiul lui Ohozia, și l-a furat pre el dintre fiii împăratului, pe când îi ucideau, și l-a dat pre el și hrănitoarea lui în cămara de dormit, și l-a ascuns pre el Iosaveet fata împăratului Ioram, sora lui Ohozia, femeia lui Iodae preotul, și l-a ascuns pre el dela fața Gotoliei, și nu l-a omorît pre el.
12. Și a fost cu ei în casa lui Dumnezeu ascuns șase ani, și Gotolia a împărățit în țară.
CAP. 23.
[modifică]
Iar în anul al șaptelea s’a îmbărbătat Iodae, și a luat pre cei mai mari preste sute: pre Azaria fiul lui Ioram, pre Ismail fiul lui Ionan, pre Azaria fiul lui Ovid, pre Maasia fiul lui Adia și pre Elisafan fiul lui Zaharia, împreună cu sine în casa Domnului.
2. Și a cutreerat prin Iuda, și a adunat pre Leviți din toate cetățile Iudei și pre mai marii caselor părintești din Israil, și a venit în Ierusalim.
3. Și a făcut toată adunarea Iudei legătură în casa lui Dumnezeu cu împăratul, și le-a arătat lor pre fiul împăratului, și le-a zis lor: iată fiul împăratului, să împărățească precum au grăit Domnul de casa lui David.
4. Și acum iată ce aveți să faceți: a treia parte dintre voi, să intre sâmbăta dintre preoți și dintre Leviți la porțile intrărilor,
5. Și a treia parte în casa împăratului, și a treia parte în poarta cea din mijloc, și tot poporul în curțile casei Domnului.
6. Și să nu intre în casa Domnului, fără numai preoții și Leviții și cari slujesc din Leviți, ei să intre că sfinți sunt, și tot poporul să păzească rânduelele Domnului.
7. Și Leviții vor încunjurà pre împăratul fiecare cu arma în mână, și să ucidă pe oricine va intrà în casă și vor fi cu împăratul când iese și când intră.
8. Și au făcut Leviții și tot Iuda, precum le-a poruncit lor Iodae preotul, și a luat fiecare pre bărbații săi cari intrau în săptămână și pre cei ce ieșeau din săptămână, că n’a slobozit Iodae preotul pre cei rânduiți.
9. Și a dat Iodae preotul la cei preste sute rânduiți săbiile și scuturile și armele, care erau ale împăratului David în casa Domnului.
10. Și a pus pre tot poporul pre fiecare cu armele sale dela colțul cel drept al casei, până la colțul cel stâng al casei, înaintea jertfelnicului și înaintea casei împrejurul împăratului.
11. Și au scos pre fiul împăratului, și i-au pus lui cunună împărătească și mărturia, și l-au făcut pre el împărat, și l-au uns pre el Iodae preotul și fiii lui, și a zis: să trăiască împăratul!
12. Și a auzit Gotolia glasul poporului celui ce alergà, și al celui ce mărturiseà și lăudà pre împăratul, și a intrat la împăratul în casa Domnului.
13. Și căutând, iată împăratul stà pre scaunul său, și la intrare boierii și trâmbițașii și boierii în jurul împăratului, și tot poporul pământului se veseleà și sunau cu trâmbițele, și cântăreții cântau în organe cântări de laudă, și ș’a rupt Gotolia haina sa, și a strigat și a zis: sfat viclean!
14. Și a ieșit Iodae preotul, și a poruncit sutașilor și mai marilor oastei, și le-a zis lor: scoateți-o afară din casă, și ieșiți după ea și o omorîți cu sabia, că a zis preotul: să nu moară în casa Domnului.
15. Și au pus mâinele pre ea și scoțându-o pre poarta călăreților casei împăratului, a omorît-o pre ea acolo.
16. Și a pus Iodae legătură între sine și între popor și între împăratul, ca să fie popor Domnului.
17. Și a intrat tot poporul pământului în casa lui Vaal, și o a stricat pre ea, și altarele ei și idolii lui i-au sfărâmat și pre Mattan preotul lui Vaal l-au omorît înaintea jertfelnicelor lui.
18. Și a așezat Iodae preotul rânduelele casei Domnului prin mâna preoților și a Leviților cum le-a hotărît David în casa Domnului, și a adus arderi de tot Domnului, precum este scris în legea lui Moisì, cu veselie și cu cântări cum rânduise David.
19. Și a pus portari la porțile casei Domnului, ca să nu intre cel ce este necurat la tot lucrul.
20. Și a luat pre căpetenii și pre ostași și pre boierii poporului și pre tot poporul pământului, și a suit pre împăratul în casa Domnului, și a intrat prin poarta cea mai dinlăuntru în casa împăratului, și a pus pre împăratul să șază pre scaunul împărăției.
21. Și s’a bucurat tot poporul pământului, și cetatea s’a odihnit, și pre Gotolia o a omorît cu sabiea.
CAP. 24.
[modifică]
De șapte ani erà Ioas când a început a împărățì, și patruzeci de ani a împărățit în Ierusalim, și numele mumei lui erà Savia din Virsavee.
2. Și a făcut Ioas cele bune înaintea Domnului, cât a viețuit Iodae preotul.
3. Și ș’a luat Iodae două femei, și i-au născut lui fii și fete.
4. Și a fost după acestea, ș’a pus în gând Ioas, ca să dreagă casa Domnului.
5. Și a adunat pe preoți și pre Leviți, și le-a zis lor: ieșiți prin cetățile Iudei, și adunați dela tot Israilul argint ca să întărim casa Domnului din an în an, și grăbiți la lucru, și n’au grăbit Leviții.
6. Și a chemat împăratul Ioas pre Iodae căpetenia, și i-a zis lui: pentru ce n’ați avut grije? Să silești pre Leviți ca să aducă dela Iuda și dela Ierusalim darea care o a rânduit Moisì robul lui Dumnezeu, ca să aducă Israil la cortul mărturiei.
7. Că Gotolia erà fărădelege, și fiii ei au jefuit casa lui Dumnezeu, pentrucă și cele sfinte ale casei Domnului le-a hărăzit Vaalimilor.
8. Și a zis împăratul: să se facă o ladă, și să se pue la poarta casei Domnului afară.
9. Și să strige în Iuda și în Ierusalim, ca să aducă Domnului, precum a zis Moisì robul lui Dumnezeu lui Israil în pustie.
10. Și au dat toți boierii și tot poporul, și aduceau și băgau în lădiță până se umpleà.
11. Și a fost după ce se aduceà lada la cârmuitorii împăratului prin mâna Leviților, și dacă vedeau că este mult argint, veneà logofătul împăratului și cârmuitorul preotului cel mare, și deșertà lada, și o ridicà și o puneà la locul ei; așà făceà în toate zilele, și adunà argint mult.
12. Și l-a dat pre el împăratul și Iodae preotul celor ce lucrau la lucrul casei Domnului, și năimeà pietrari și teslari, ca să dreagă casa Domnului, și fauri de fier și de aramă ca să dreagă casa Domnului.
13. Și s’au apucat lucrătorii de lucru, și au sfârșit a drege lucrurile cu mâinile lor, și au adus casa Domnului în starea ei, și o a dres.
14. Și dacă o au sfârșit, au adus la împăratul și la Iodae rămășița argintului, și au făcut vase în casa Domnului, vase de slujbă la arderile de tot, și cădelnițe de aur și de argint, și a adus arderi de tot în casa Domnului totdeauna, în toate zilele lui Iodae.
15. Și a îmbătrânit Iodae și erà plin de zile, și a murit fiind de o sută și treizeci de ani.
16. Și l-au îngropat pre el în cetatea lui David cu împărații, pentrucă a făcut bine cu Israil, cu Dumnezeu și cu casa lui.
17. Și a fost după moartea lui Iodae au intrat boierii Iudei, și s’au închinat împăratului, atunci a ascultat de ei împăratul.
18. Și au lăsat calea Domnului Dumnezeului părinților lor, și au slujit astartelor și idolilor, și s’a făcut urgie preste Iuda și preste Ierusalim în ziua aceasta.
19. Și a trimis la ei proroci ca să-i întoarcă pre ei către Domnul și n’au ascultat și le-au mărturisit lor și n’au ascultat.
20. Și Duhul Domnului au umplut pre Azaria al lui Iodae preotul, și s’a sculat asupra poporului, și a zis: acestea zice Domnul, pentru ce vă abateți voi dela poruncile Domnului? Nu veți sporì, că ați părăsit pre Domnul, și el vă va părăsì pre voi.
21. Și s’au sculat asupra lui, și l-au ucis cu pietre din porunca lui Ioas împăratul în curtea casii Domnului.
22. Și nu ș’a adus aminte Ioas de mila, care a făcut Iodae tatăl lui cu dânsul, și a omorît pre fiul lui, și când mureà a zis: vază Domnul și să judece.
23. Și a fost după sfârșitul anului, s’a sculat asupra lui puterea Siriei, și a venit asupra Iudei și asupra Ierusalimului, și a pierdut pre toți boierii din popor, și toate prăzile lor le-a trimis la împăratul Damascului.
24. Că cu puțini oameni a venit puterea Siriei, și Dumnezeu au dat în mâinile lor putere multă foarte, pentrucă au lăsat ei pre Domnul Dumnezeul părinților săi, și cu Ioas au făcut judecăți.
25. Și după ce s’au dus ei dela dânsul lăsându-l în boale mari, s’au ridicat asupra lui slugile lui, pentru sângele fiului lui Iodae preotul, și l-au omorît pre el pre patul lui, și a murit; și l-au îngropat în cetatea lui David, însă nu l-au îngropat în mormântul împăraților.
26. Și cei ce s’au ridicat asupra lui, au fost Zaved al lui Samaat Amaniteanul și Iozaved al lui Samarit Moaviteanul,
27. Și fiii lui toți, și au venit la el toți cinci, și l-au omorît pre el; și celelalte fapte ale lui, iată scrise sunt în cartea împăraților, și a împărațit Amasia fiul său în locul lui.
CAP. 25.
[modifică]
De douăzeci și cinci de ani erà Amasia, când a început a împărățì, și douăzeci și nouă de ani a împărățit în Ierusalim, și numele mumei lui erà Ioadim din Ierusalim.
2. Și a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, însă nu cu toată inima.
3. Și a fost după ce a întemeiat împărățiea în mâna sa, a omorît pre slugile sale, care omorîse pre împăratul tatăl său.
4. Iar pre fiii lor nu i-a omorît după porunca legii Domnului, cum este scris în lege în cartea lui Moisì, precum au poruncit Domnul, zicând: să nu moară părinții pentru fii, nici fiii să nu moară pentru părinți, ci fiecare pentru păcatul său să moară.
5. Și a adunat Amasia casa Iudei, și a pus pre ei după casele lor părintești preste mii și preste sute întru tot Iuda și în Ierusalim, și i-a numărat pre ei dela douăzeci de ani în sus, și a aflat trei sute de mii aleși, cari puteau ieșì la răsboiu țiind sulița și pavăza.
6. Și au năimit dela Israil o sută de mii puternici la vîrtute pentru o sută de talanți de argint.
7. Și a venit un om al lui Dumnezeu la el, zicând: împărate, să nu meargă cu tine oastea lui Israil, că nu este Domnul cu Israil și cu toți fiii lui Efraim.
8. Că de gândești că vei biruì cu aceștia, te va înfrânge Domnul înaintea vrăjmașilor, că dela Domnul este să te întărești și să biruești.
9. Și a zis Amasia către omul lui Dumnezeu: ce voiu face cu suta cea de talanți, care o am dat oastii lui Israil? Și a zis omul lui Dumnezeu: poate Domnul să deà ție mai mult decât aceștia.
10. Și a despărțit Amasia oastea care a venit la dânsul dela Efraim, ca să se ducă la locul lor, iar ei s’au mânieat foarte pre Iuda, și s’au întors la locul lor cu urgie și mânie.
11. Și Amasia s’a întărit, și aluat pre poporul său, și s’a dus în valea sărei, și a bătut acolo pre fiii lui Siir, zece mii.
12. Și zece mii au prins vii fiii Iudei, și i-au adus pre ei în vârful stâncii, și i-au aruncat pre ei din vârful stâncii, și toți au crăpat.
13. Iar ostașii pre cari i-a întors Amasia, să nu meargă cu el la răsboiu, au năvălit asupra cetăților Iudei, dela Samaria până la Vetoron, și au bătut într’însele trei mii, și au luat prăzi multe.
14. Și a fost după ce a venit Amasia dela bătaia Idumeii, și a adus la el pre dumnezeii fiilor lui Siir, i-au pus pre ei loruș dumnezei, și s’au închinat înaintea lor și le-au jertfit lor.
15. Și s’au mânieat Domnul pre Amasia, și au trimis la el un proroc, și au zis lui: pentruce ai căutat pre dumnezeii poporului cari n’au scos pre poporul său din mâna ta.
16. Și a fost după ce au grăit către dânsul i-au zis lui: au doar sfetnic împăratului te-am pus pre tine? Ia seama să nu fii bătut, și a tăcut prorocul, zicând: cunosc că vreà Domnul să te piarză, pentrucă ai făcut aceasta, și n’ai ascultat de sfatul meu.
17. Și s’a sfătuit Amasia împăratul Iudei, și a trimis la Ioas fiul lui Ioahas, fiul lui Iu, împăratul lui Israil, zicând: vino și să ne vedem de față.
18. Și a trimis Ioas împăratul lui Israil la Amasia împăratul Iudei, zicând: spinul cel din Livan a trimis la chedrul cel din Livan, zicând: dă fata ta feciorului meu de femeie, și iată vor venì hiarele țarinii cele din Livan; și au venit hiarele, și au călcat pre spin.
19. Ai zis, iată am bătut Idumeia, și te sumețește inima ta cea grea, acum șezi în casa ta, pentruce întărîți răutate asupra ta? Că vei cădeà tu și Iuda cu tine.
20. Și n’a ascultat Amasia, că dela Domnul s’au făcut ca să-l deà pre el în mâna lui Ioas, pentrucă a căutat pre dumnezeii Idumeenilor.
21. Și s’a suit Ioas împăratul lui Israil, și s’a văzut unul cu altul, el și Amasia împăratul Iudei în Vetsamis, care este a Iudei.
22. Și Iuda fiind bătut de către Israil, a fugit fiecare la lăcașul său.
23. Și pre Amasia împăratul Iudei, fiul lui Ioas, fiul lui Ioahaz, l-a prins Ioas împăratul lui Israil în Vetsamis, și l-a dus la Ierusalim, și a surpat din zidul Ierusalimului dela poarta lui Efraim, până la poarta unghiului, patru sute de coți.
24. Și a luat tot aurul și argintul și toate uneltele, care s’au aflat în casa Domnului, la Avdedom, și vistieriile casei împăratului, și pre fiii celor luați zălog, și s’a întors în Samaria.
25. Și a trăit Amasia fiul lui Ioas împăratul Iudei după ce a murit Ioas feciorul lui Ioahaz împăratul lui Israil, cinsprezece ani.
26. Și celelalte fapte ale lui Amasia, cele dintâiu și cele de pre urmă, scrise sunt în cartea împăraților Iudei și ai lui Israil.
27. În vremea în care s’a depărtat Amasia dela Domnul s’a făcut asupra lui sfat viclean, și el a fugit din Ierusalim în Lahis, și a trimis după dânsul în Lahis, și l-a omorît pre dânsul acolo.
28. Și l-au luat pre el pre cai, și l-au îngropat pre el cu părinții lui în cetatea lui David.
CAP. 26.
[modifică]
Și a luat tot poporul pământului pre Ozia, care erà în vârstă de șasesprezece ani, și l-a făcut pre el împărat în locul lui Amasia tatăl său.
2. Acesta a zidit Elatul, pre care l-a întors Iudei după ce a adormit împăratul cu părinții săi.
3. De șasesprezece ani erà Ozia, când a început a împărățì, și cincizeci și doi de ani a împărățit în Ierusalim, și numele mumei lui erà Iehelia din Ierusalim.
4. Și a făcut ce este plăcut înaintea Domnului precum a făcut Amasia tatăl său.
5. Și el a căutat pre Domnul cât a trăit Zaharia cel ce învățà frica Domnului, și cât timp a căutat pre Domnul, i-au ajutat lui Domnul.
6. Și a ieșit și a dat răsboiu asupra celor de alt neam, și a stricat zidurile Ghetii, zidurile Iavnirei și zidurile Azotului, și a zidit cetăți în Azot și întru cei de alt neam.
7. Și l-au întărit pre el Domnul asupra celor de alt neam și asupra Aravilor, cari lăcuesc în pietre și asupra Mineilor.
8. Și au dat Mineii daruri lui Ozia, și a ieșit vestea lui până la hotarul Eghipetului, că se întărise foarte.
9. Și a zidit Ozia turnuri în Ierusalim, la poarta unghiului, la poarta văii și la unghiuri, și le-a întărit.
10. Și a zidit turnuri în pustie, și a săpat puțuri multe, că aveà vite multe la Sefila în vale și la șes, plugari și vieri în munți și în Carmil, că erà iubitor de plugărie.
11. Și aveà Ozia oștire a face răsboiu, și a ieșì cu rânduială la răsboiu și a intrà cu rânduială la număr, și erà numărul lor prin mâna lui Ieil logofătul, prin mâna lui Maasin judecătorul, și prin mâna lui Anania ajutătorul împăratului.
12. Numărul căpeteniilor între răsboinicii cei viteji erà două mii și șase sute.
13. Și cu dânșii oaste de răsboiu trei sute șapte mii și cinci sute, aceștia erau cari făceau răsboiu, cu putere multă și ajutau împăratului asupra vrăjmașilor.
14. Și a făcut Ozia la toată oastea scuturi, sulițe, coifuri, platoșe, arce și praștii de pietre.
15. Și a făcut în Ierusalim unelte cu meșteșug născocite, ca să fie în turnuri și în unghiuri a azvârlì cu săgeți și cu pietre mari, și s’a auzit meșteșugul lor până departe, că el se ajutà minunat cu dânsele până ce s’a întărit.
16. Și după ce s’a întărit, s’a înălțat inima lui cât s’a stricat pre sine, și a păcătuit împrotiva Domnului Dumnezeului său, și a intrat în biserica lui Dumnezeu ca să tămâeze preste jertfelnicul tămâerilor.
17. Și a intrat după el Azaria preotul și cu el preoții Domnului optzeci de oameni vîrtoși, și au stătut împrotiva lui Ozia împăratul, și i-au zis lui:
18. Nu se cuvine ție Ozie a tămâià Domnului, ci preoților fiilor lui Aaron, celor sfințiți să tămâeze; ieși din acest loc sfânt, că te-ai depărtat dela Domnul, și nu va fì ție aceasta spre mărire dela Domnul Dumnezeu.
19. Și s’a mânieat Ozia, și aveà în mâna sa cădelnița, ca să tămâeze în biserică, și când s’a mânieat el pe preoți, s’a ivit lepra pe fruntea lui înaintea preoților în casa Domnului lângă jertfelnicul tămâerilor.
20. Și s’a întors către dânsul Azaria preotul cel mare și preoții, și iată el erà lepros în frunte, și l-a scos pre el de acolo, că și el grăbià să iasă, că l-au mustrat pre el Domnul.
21. Și Ozia împăratul a fost lepros până la ziua morții sale, și în casă osebită ședeà lepros, că a fost scos din casa Domnului, iar Ioatam fiul lui cârmuià împărăția, judecând poporul pământului.
22. Și celelalte fapte ale lui Ozia cele dintâiu și cele de pre urmă, sunt scrise de Isaia prorocul fiul lui Amos.
23. Și a adormit Ozia cu părinții săi, și l-au îngropat pre el cu părinții lui în câmpul mormintelor împăraților, că a zis: lepros este, și a împărățit Ioatam fiul său în locul lui.
CAP. 27.
[modifică]
De douăzeci și cinci de ani erà Ioatam, când a început a împărățì, și șasesprezece ani a împărățit în Ierusalim, și numele mumei lui erà Ierusa fata lui Sadoc.
2. Și a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, precum a făcut Ozia tatăl lui, dar n’a intrat în biserica Domnului și poporul încă păcătuià.
3. Acesta a zidit poarta casii Domnului cea înaltă, și la zidul Opel a zidit multe.
4. Și a zidit cetăți în muntele Iudei, și în dumbrăvi lăcașuri și turnuri.
5. Acesta a făcut răsboiu asupra împăratului fiilor lui Amon, și l-a biruit pre el, și-i dau lui fiii lui Amon pe an o sută de talanți de argint și zece mii de măsuri de grâu, și de orz zece mii, acestea i-a dat lui împăratul fiilor lui Amon pe an, în anul dintâiu și în anul al doilea și al treilea.
6. Și s’a întărit Ioatam pentrucă ș’a îndreptat căile înaintea Domnului Dumnezeului său.
7. Și celelalte întâmplări ale lui Ioatam, și răsboiul și faptele lui, iată scrise sunt în cartea împăraților lui Iuda și ai lui Israil.
8. În vârstă de douăzeci și cinci de ani erà, când a început a împărățì, și șasesprezece ani a împărățit în Ierusalim.
9. Și a adormit Ioatam cu părinții săi, și s’a îngropat în cetatea lui David, și a împărățit Ahaz fiul său în locul lui.
CAP. 28.
[modifică]
De douăzeci de ani erà Ahaz, când a început a împărățì, și șasesprezece ani a împărățit în Ierusalim, și n’a făcut ce este drept înaintea Domnului ca David tatăl lui.
2. Ci a umblat pre căile împăraților lui Israil, că și cioplite a făcut.
3. Și idolilor a jertfit în valea Venenom, și a trecut pre fiii săi prin foc după urîciunile neamurilor, pre care le-au scos Domnul dela fața fiilor lui Israil.
4. Și tămâia preste cele înalte și pre dealuri și supt tot desișul.
5. Și l-au dat pre el Domnul Dumnezeu în mâna împăratului Siriei, și l-a bătut pre el, și a robit din împărățiea lui robime multă, și o a dus în Damasc, și l-au dat pre el în mâinile împăratului lui Israil, și l-a bătut pre el cu rană mare.
6. Și a ucís Fachee fiul lui Romelie împăratul lui Israil din Iuda într’o zi o sută și douăzeci de mii de bărbați puternici la vîrtute, pentrucă au părăsit ei pre Domnul Dumnezeul părinților lor.
7. Și a ucis Zehri viteazul lui Efraim pre Maasia fiul împăratului și pre Ezrica povățuitorul casei lui și pre Elcana ajutătorul împăratului.
8. Și au robit fiii lui Israil din frații lor trei sute de mii, femei și fii și fete, și prăzi multe au luat dela ei, și au dus prăzile în Samaria.
9. Și erà acolo un proroc al Domnului, Oded numele lui, și a ieșit întru întâmpinarea oastii celor ce veneau la Samaria, și le-a zis lor: iată mânia Domnului Dumnezeului părinților voștri preste Iuda, și i-au dat pre ei în mâinele voastre, și ați ucis dintru ei cu atâta cruzime că a ajuns până la ceruri.
10. Și acum pre fiii lui Iuda și Ierusalimul voi ziceți să-i supuneți să vă fie robi și roabe, au nu iată eu sunt cu voi, să mărturisesc Domnului Dumnezeului vostru?
11. Și acum ascultați-mă pre mine, și întoarceți robimea care ați robit din frații voștri, că urgia mâniei Domnului este preste voi.
12. Și s’au sculat cei mai mari din fiii lui Efraim, Udia al lui Ioan, Varahia al lui Mosolamot, Ezechia al lui Sellim și Amasia al lui Eldan, asupra celor ce veneau dela răsboiu.
13. Și au zis lor: nu băgați la noi robimea aceasta, ca să nu păcătuim Domnului, pentru ce vreți să adaogeți preste păcatele noastre și preste necunoștința noastră? Că mult este păcatul nostru și mânia Domnului preste Israil.
14. Și au lăsat răsboinicii robimea și prăzile înaintea boierilor și înaintea a toată adunarea.
15. Și s’au sculat bărbații cari chemau numele Domnului, și au luat robimea, și pre toți cei goli i-au îmbrăcat din prăzi, i-au îmbrăcat și i-au încălțat, și le-au dat lor să mănânce și să beà, și i-au uns pre ei, și au ajutorat cu vite pre tot cel neputincios, și i-au dus pre ei în Ierihon cetatea Finichilor la frații lor, și s’au întors în Samaria.
16. În vremea aceea a trimes împăratul Ahaz la împăratul Asur, să-i ajute lui și întru aceasta.
17. Că se ridicase Idumeenii, și au lovit în Iuda, și au robit robime.
18. Și cei de alt neam s’au ridicat, și robiau cetățile șesului despre miazăzì a Iudei, și au luat Vetsamisul și cele din casa Domnului și cele din casa împăratului și dintr’ale boierilor, și a dat împăratul lui, Ailonul și Galironul, Sohonul și satele lui, Tamna și satele ei, Gamza și satele ei, și a lăcuit acolo.
19. Că au smerit Domnul pre Iuda pentru Ahaz împăratul Iudei, pentrucă foarte s’a depărtat dela Domnul.
20. Și a venit la el Talga-Felasar împăratul lui Asur, și l-a bătut pre el.
21. Și a luat Ahaz cele din casa Domnului și cele din casa împăratului și dintr’ale boierilor, și le-a dat împăratului lui Asur, măcar că acela nu i-a fost lui într’ajutor.
22. Ci numai ca să-l necăjească pre el, și a adaos a se depărtà dela Domnul, și a zis împăratul Ahaz:
23. Căutà-voiu pre dumnezeii Damascului, cari mă bat pre mine, și a zis: că dumnezeii împăratului Siriei ajută lor, pentru aceea voiu jertfì lor, și-mi vor ajutà mie, iar ei au fost spre piedică lui și la tot Israilul.
24. Și a depărtat Ahaz vasele casei Domnului, și le-a stricat, și a închis ușile casei Domnului, și ș’a făcut luiș jertfelnice în tot unghiul în Ierusalim.
25. Și în fiecare cetate din Iuda a făcut înălțimi, ca să tămâieze dumnezeilor streini, și au mâniat pre Domnul Dumnezeul părinților lor.
26. Și celelalte întâmplări ale lui, și faptele lui cele dintâiu și cele de apoi, iată scrise sunt în cartea împăraților lui Iuda și ai lui Israil.
27. Și a adormit Ahaz cu părinții săi, și s’a îngropat în cetatea lui David, și nu l-au pus pre el în mormintele împăraților lui Israil, și a împărățit Ezechia fiul său în locul lui.
CAP. 29.
[modifică]
Ezechia a început a împărățì, când era de douăzeci și cinci de ani, și douăzeci și nouă de ani a împărățit în Ierusalim, și numele mumei lui erà Avia fata lui Zaharia.
2. Și a făcut ce este drept înaintea Domnului precum a făcut David tatăl lui.
3. Și a fost după ce a stătut împărat în luna dintâiu, a deschis ușile casei Domnului, și le-a grijit.
4. Și a băgat pe preoți și pre Leviți, și i-a pus la laturea cea de către răsărit.
5. Și le-a zis lor: ascultați-mă Leviți, acum vă curățiți și curățiți casa Domnului Dumnezeului părinților voștri, și scoateți necurăția dintru cele sfinte.
6. Că s’au depărtat părinții noștri și au făcut ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului nostru, și l-au părăsit pre el și ș’au întors fața sa de către lăcașul Domnului, și au dat dosul.
7. Și au închis ușile bisericii și au stins luminile, și tămâie n’au tămâiat și arderi de tot n’au adus în biserica Dumnezeului lui Israil.
8. Și s’au mâniat cu mânie Domnul pre Iuda și pre Ierusalim, și i-au dat pre ei întru spaimă, întru stingere și întru șuerare, cum vedeți voi cu ochii voștri.
9. Și iată s’au rănit părinții noștrii cu sabie, fiii noștri, fetele noastre și femeile noastre s’au robit în pământ strein pentru acestea.
10. Acum dar puneți în inima voastră, ca să faceți legătură cu Domnul Dumnezeul lui Israil, și el va întoarce iuțimea mâniei sale de către noi.
11. Și acum nu lăsați, că pre voi v’au ales Domnul să stați înaintea lui, să slujiți lui și să-i fiți lui slujitori, și să-i tămâiați.
12. Și s’au sculat Leviții Maat al lui Amasi și Ioil al lui Azaria, din fiii lui Kaat și din fiii lui Merari Kis al lui Avdi, și Azaria al lui Ilaelil, și din fiii lui Gherson Iodaad al lui Zemat și Ioadam, aceștia sunt fiii lui Ioaha.
13. Și din fiii lui Elisafan: Zamvri și Ieil. Și din fiii lui Asaf: Zaharia și Mattania.
14. Și din fiii lui Eman: Ieil și Semei, și din fiii lui Iditun: Samea și Oziil.
15. Și au adunat ei pre frații săi, și s’au curățit din porunca împăratului după porunca Domnului, ca să curățească casa Domnului.
16. Și au intrat preoții înlăuntru în casa Domnului, ca să curățească, și au scos toată necurățiea, care s’a aflat în casa și în curtea casei Domnului, și o au luat Leviții, și o au dus în pârîul chedrilor afară.
17. Și au început în ziua dintâiu a lunii nouă cei dintâiu a se curățì, și în ziua a opta a lunei au intrat în biserica Domnului și au curățit casa Domnului în opt zile, și în ziua a șasesprezece a lunei cei dintâiu au săvârșit.
18. Și au intrat înlăuntru la Ezechia împăratul și i-au zis: curățit-am toate cele din casa Domnului, jertfelnicul arderii de tot și vasele lui, masa punerii înainte și vasele ei.
19. Și toate vasele, care le-a pângărit împăratul Ahaz întru împărăția sa, după ce s’a depărtat dela Domnul, le-am gătit și le-am curățit, iată sunt înaintea jertfelnicului Domnului.
20. Și a mânecat Ezechia împăratul, și a adunat pre mai marii cetății, și s’a suit în casa Domnului.
21. Și a adus viței șapte, berbeci șapte, miei șapte, iezi de capre șapte, jertfă pentru păcat, pentru împărăție, pentru cele sfinte și pentru Israil, și a zis fiilor lui Aaron preoților să se suie pre jertfelnicul Domnului.
22. Și au jertfit viței, și au luat preoții sângele, și l-au turnat preste jertfelnic, și au junghiat berbecii, și au turnat sângele preste jertfelnic, și au junghiat mieii și au vărsat sângele preste jertfelnic.
23. Și au adus iezii cei pentru păcat înaintea împăratului și a adunării, și au pus mâinile lor preste ei.
24. Și i-au junghiat pre ei preoții și au stropit cu sângele lor preste jertfelnic, ca să facă curățire pentru tot Israilul, că a zis împăratul: pentru tot Israilul să fie arderea de tot, și cele pentru păcat.
25. Și a pus pre Leviți în casa Domnului, cu chimvale și cu alăute și cu cobze după porunca lui David împăratul și a lui Gad văzătorul împăratului și a lui Natan prorocul, că din porunca Domnului erà rânduiala aceea dată prin proroci,
26. Și au stătut Leviții cu organele lui David și preoții cu trâmbițile.
27. Și a zis Ezechia: să aducă arderea de tot peste jertfelnic, și când a început a aduce arderea de tot, au început a cântà Domnului, și trâmbițile și organele lui David împăratul lui Israil.
28. Și toată adunarea se închinà, și cântăreții cântau, și trâmbițele răsunau până ce s’a săvârșit arderea de tot.
29. Și după ce au săvârșit aducerea, s’a plecat împăratul și toți câți erau cu dânsul, și s’au închinat Domnului,
30. Și a zis Ezechia împăratul și mai marii Leviților, să laude pre Domnul cu cuvintele lui David și ale lui Asaf prorocul, și lăudau cu veselie, și căzură și se închinară Domnului.
31. Și a răspuns Ezechia, și a zis: acum ați umplut mâinile voastre Domnului, apropiați-vă și aduceți jertfe de laudă în casa Domnului, și a adus adunarea jertfe și laude în casa Domnului, și tot cel ce-l lăsà inima a adus arderi de tot.
32. Și a fost numărul arderii de tot care a adus adunarea: viței șaptezeci, berbeci o sută, miei două sute, toate acestea spre ardere de tot Domnului.
33. Și se afierosiră viței șase sute, oi trei mii.
34. Iar preoții erau puțini, și nu puteau să jupoaie arderea de tot, și le ajutà lor frații lor Leviții până ce s’a săvârșit lucrul și până ce s’au curățit preoții, că Leviții mai lesne se curățesc decât preoții.
35. Și arderi de tot erau multe, cu seul jertfei cei de împăcare și cu turnările arderii de tot, și s’a isprăvit lucrul în casa Domnului.
36. Și s’a bucurat Ezechia și tot poporul, pentrucă a îmblânzit poporul pre Dumnezeu, căci fără de veste s’a făcut slujba.
CAP. 30.
[modifică]
A trimes Ezechia la tot Israilul și la Iuda, și a scris cărți la Efraim și la Manasì să vie la casa Domnului în Ierusalim, să facă Paștile Domnului Dumnezeului lui Israil.
2. Și s’au sfătuit împăratul și boerii și toată adunarea din Ierusalim ca să facă Paștile în luna a doua.
3. Că n-au putut să-l facă în vremea aceea, că preoții nu se curățise de ajuns, și poporul nu se adunase în Ierusalim.
4. Și a plăcut cuvântul înaintea împăratului și înaintea adunării.
5. Și a dat poruncă să se facă vestire în tot Israilul, dela Virsavee până la Dan, ca să vie să facă Paștile Domnului Dumnezeului lui Israil în Ierusalim, că de multă vreme nu se făcuse precum erà scris.
6. Și au mers vestitorii cu scrisorile dela împăratul și dela boieri în tot Israilul și Iuda, după porunca împăratului zicând: fiii lui Israil! Întoarceți-vă la Domnul Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Israil, și veți întoarce pre cei scăpați, cei rămași din mâna împăratului din Asur.
7. Și nu fiți ca părinții voștri și ca frații voștri, cari s’au depărtat dela Domnul Dumnezeul părinților săi, și i-au dat pre ei în pustiire precum vedeți voi.
8. Și nu vă învârtoșați cerbicele voastre ca părinții voștri; dați slavă Domnului Dumnezeu, și intrați în sfântă casa lui, care o au sfințit în veac, și slujiți Domnului Dumnezeului vostru, și el va întoarce dela voi iuțimea mâniei sale.
9. Că de vă veți întoarce voi la Domnul, frații voștri și fiii voștri vor aveà milă înaintea tuturor celor ce i-au robit pre ei, și el va întoarce pre voi în pământul vostru, că milostiv și îndurat este Domnul Dumnezeul nostru, și nu va întoarce fața sa de către voi, de ne vom întoarce la dânsul.
10. Și vestitorii mergeau din cetate în cetate în muntele lui Efraim, și până la Manasì și la Zavulon, dar erau batjocoriți și luați în râs.
11. Numai oamenii dela Assir și dela Manasì și dela Zavulon s’au umilit, și au venit în Ierusalim și în Iuda.
12. Și au fost mâna Domnului, și le-au dat lor o inimă, ca să vie să facă după porunca împăratului și a boierilor cu cuvântul Domnului.
13. Și s’a adunat în Ierusalim popor mult, ca să facă sărbătoarea azimelor în luna a doua, adunare multă foarte.
14. Și s’a sculat și a stricat jertfelnicele cele din Ierusalim, și toate întru care tămâià minciunilor, le-au surpat și le-au aruncat în pârîul chedrilor.
15. Și a junghiat mielul Pascal în a patrusprezece a lunei a doua, și preoții și Leviții s’au mărturisit și s’au curățit, și au adus ardere de tot în casa Domnului.
16. Și au stătut la locul lor după rânduiala lor, după porunca lui Moisì omul lui Dumnezeu, și preoții luau sângele din mâna Leviților.
17. Mulți din adunare nefiind curățiți, Leviții junghiau mielul pascal în locul celor ce nu s’au putut curățì Domnului.
18. Că mai mulți din norod dela Efraim și dela Manasì și dela Isahar și dela Zavulon nu se curățise, ci mâncase Paștile împrotiva scripturii, deci s’a rugat Ezechia pentru ei zicând:
19. Domnul este bun să se milostivească spre toată inima, care se îndreptează să caute pre Domnul Dumnezeul părinților săi, și nu după curățenia celor sfinte.
20. Și au ascultat Domnul pre Ezechia, și au iertat poporul.
21. Și au făcut fiii lui Israil cei ce s’au aflat în Ierusalim sărbătoarea azimelor șapte zile cu bucurie mare, lăudând pre Domnul din zi în zi, și Preoții și Leviții cu organe Domnului.
22. Și a grăit Ezechia la inima tuturor Leviților cari înțelegeau mai bine ale Domnului, și au săvârșit sărbătoarea azimelor șapte zile jertfind jertfe de mântuire, și mărturisindu-se Domnului Dumnezeului părinților lor.
23. Și s’a sfătuit adunarea împreună, să facă alte șapte zile, și a făcut alte șapte zile cu bucurie.
24. Că Ezechia a dat adunării o mie de viței și șapte mii de oi, și boierii au dat poporului o mie de viței și zece mii de oi, și mulțime din cele afierosite Preoților.
25. Că s’a veselit toată adunarea, și Preoții și Leviții, și toată adunarea Iudei, și cei ce s’au aflat din Ierusalim, și nemernicii carii au venit din pământul lui Israil, și cei ce lăcuesc în Iuda.
26. Și s’a făcut veselie mare în Ierusalim, că din zilele lui Solomon fiul lui David împăratul lui Israil, nu s’a făcut prasnic ca acesta în Ierusalim.
27. Și s’au sculat Preoții și Leviții, și au binecuvântat pre Dumnezeu, și s’au auzit glasul lor și rugăciunea lor în lăcașul cel sfânt al lui în cer.
CAP. 31.
[modifică]
Dupăce au sfătuit toate acestea, a eșit tot Israilul, cei ce s’au aflat în cetățile Iudei, și au zdrobit stâlpii și au tăiat desișurile și au stricat cele înalte și capiștile din toată Iudeia și din Veniamin și din Efraim și din Manasì până în sfârșit, și s’a întors tot Israilul, fiecare la moșia sa și la cetățile sale.
2. Și a așezat Ezechia rânduelele Preoților și ale Leviților, și rânduelele fiecăruia, după slujba lui, Preoților și Leviților, la arderea de tot și la jertfa mântuirii, și a lăudà și a mărturisì și a slujì în porțile curții casei Domnului.
3. Precum și partea împăratului din averile lui la arderea de tot cea de dimineața și cea de seara, și arderile de tot cele de sâmbăta și de lună nouă, și la sărbători scrise în legea Domnului.
4. Și a zis poporului și celor ce lăcuiesc în Ierusalim: să deà partea Preoților și a Leviților, ca să se întărească întru slujba casei Domnului.
5. Și după ce a dat porunca, au adus fiii lui Israil pârga grâului și a vinului și a untuluidelemn și a mierii și a toată roadă țarinii; zeciuiala toată au adus o mulțime.
6. Și fiii lui Israil și ai lui Iuda și cei ce lăcuiau în cetățile Iudei, au adus și ei zeciuială din viței și din oi și zeciuială din capre, afierosindu-le Domnului Dumnezeului lor, le-au adus și le-au pus grămezi, grămezi.
7. În luna a treia a început grămezile a se face, și în luna a șaptea s’au săvârșit.
8. Și au venit Ezechia și boierii, și au văzut grămezile, și au binecuvântat pre Domnul și pre poporul lui Israil.
9. Și a întrebat Ezechia pe Preoți și pre Leviți despre grămezi.
10. Și a răspuns către el Azaria preotul mai marele casei lui Sadoc zicând: de când a început a se aduce pârga aceasta în casa Domnului am mâncat și am băut, și a mai rămas foarte mult, că Domnul au binecuvântat pre poporul său, și mulțimea rămășițelor este aceasta.
11. Și a zis Ezechia: să gătească cămări în casa Domnului, și au gătit.
12. Și a băgat acolo pârga și zeciuelele cu credință și a pus preste ele cârmuitor pre Honenia Levitul și pre Semea fratele lui, al doilea după dânsul.
13. Și Ieil, Ozia, Naet, Asail, Ierimot, Iozavad, Eliil, Samahia, Maat, Vanaia și fiii lui erau puși prin Honenia și prin Semei fratele lui precum a poruncit Ezechia împăratul și Azaria povățuitorul casei Domnului.
14. Și Core al lui Iemna levitul, portarul despre răsărit, erà preste daruri, ca să deà pârga Domnului și cele prea sfinte.
15. Și prin mâna lui Odom, a lui Veniamin, a lui Isus, a lui Semei, a lui Amaria și a lui Sohonia prin mâna preoților cu credință, să deà fraților săi pre rând celui mare și celui mic.
16. Afară de partea bărbătească cea de trei ani și mai sus, la tot cel ce intră în casa Domnului la lucrul cel de toate zilele, la slujba rânduelei rândului lor.
17. Aceasta este socoteala preoților după casele lor părintești: Leviții întru rânduielile lor dela douăzeci de ani și mai sus la rând.
18. Punându-se în socoteală la fiecare naștere: fiii și fetele lor, la toată mulțimea, pentrucă cu credință curățau locul cel sfânt.
19. Și pentru fiii lui Aaron cei ce preoțesc și cei din cetăți, în fiecare cetate s’au numit bărbați anume, cari să deà parte la toată partea bărbătească dintre preoți, și la tot cel numărat dintre Leviți.
20. Așà a făcut Ezechia în tot Iuda, și a făcut ce este bun și ce este drept înaintea Domnului Dumnezeului său.
21. Și întru tot lucrul, care a început a lucrà în casa Domnului, și în lege și în porunci a căutat pre Dumnezeul său din tot sufletul său și a făcut și a sporit.
CAP. 32.
[modifică]
Și după cuvintele acestea, și adevărul lor, s’a sculat Senaherim împăratul Asirienilor, și a venit asupra Iudei, și a tăbărît asupra cetăților celor cu ziduri, și a zis ca să le ià.
2. Și văzând Ezechia că a venit Senaherim, și hotărîrea lui, ca să deà răsboiu asupra Ierusalimului,
3. S’a sfătuit cu bătrânii săi și cu vitejii să astupe apele izvoarelor, care erau afară de cetate, și l-au ajutat pre el.
4. Și a adunat popor mult, și a astupat apele izvoarelor și rîul care curge prin cetate zicând: să nu vie împăralul lui Asur, și să afle apă multă, și să biruiască.
5. Și s’a întărit Ezechia, și a zidit tot zidul cel surpat și turnuri, și afară înainte alt zid, și a întărit turnul cetății lui David, și a gătit arme multe.
6. Și a pus pre mai marii răsboiului preste popor, și s’au strâns la dânsul în ulița porții văii, și le-a grăit lor zicând:
7. Întăriți-vă și vă îmbărbătați, și nu vă temeți, nici vă speriați de fața împăratului lui Asur, și de fața tuturor neamurilor celor ce sunt cu el, că mai mulți sunt cu noi decât cu el.
8. Cu el sunt brațe trupești, iar cu noi Domnul Dumnezeul nostru, ca să ne mântuiască și să bată răsboiul nostru; și s’a întărit poporul cu cuvintele acestea ale lui Ezechia împăratul Iudei.
9. Și după aceasta a trimes Senaherim împăratul Asirienilor pre slugile sale asupra Ierusalimului, și el erà la Lahis, și toată oștirea lui cu el, și a trimes la Ezechia împăratul Iudei și la tot Iuda cel din Ierusalim zicând:
10. Așà grăește Senaherim împăratul Asirienilor: spre cine nădăjduiți voi de ședeți în cetate în Ierusalim?
11. Au nu Ezechia vă înșală pre voi ca să vă deà pre voi la moarte, la foamete și la sete, zicând: Domnul Dumnezeul nostru ne va mântuì pre noi din mâna împăratului lui Asur?
12. Au nu acesta este Ezechia, care a stricat jertfelnicile lui, și cele înalte ale lui, și a zis Iudeilor și celor ce lăcuiesc în Ierusalim: înaintea jertfelnicului acestuia să vă închinați, și preste el să tămâiați?
13. Au nu știți ce-am făcut eu și părinții mei tuturor noroadelor țării lor? Putut-au dumnezeii neamurilor a tot pământul, să mântuiască pre poporul său din mâna mea?
14. Cine întru toți dumnezeii neamurilor acestora, pre care le-au pierdut părinții mei a putut să mântuiască pre poporul său din mâna mea, cum dar va puteà Dumnezeul vostru să vă mântuiască din mâna mea?
15. Acum dar să nu vă amăgească pre voi Ezechia, și să nu vă facă să nădăjduiți după acestea, și să nu-i credeți lui, că nu va puteà Dumnezeul a tot neamul și al împărăției să mântuiască pre poporul său din mâna mea, precum din mâna părinților mei, că Dumnezeul vostru nu vă va scăpà pre voi din mâna mea.
16. Și mai multe au grăit slugile lui asupra Domnului Dumnezeu, și asupra lui Ezechia slugii lui.
17. Și carte a scris cu care defăimà pre Domnul Dumnezeul lui Israil, și a grăit de dânsul zicând: precum dumnezeii neamurilor pământului n’au scos pre popoarele sale din mâna mea, așà nu va scoate Dumnezeul lui Ezechia pre poporul său din mâna mea.
18. Și au strigat cu glas mare evreește către poporul Ierusalimului cel de preste zid, ca să le ajute lor, și să surpe ca să ia cetatea.
19. Și au grăit de Dumnezeul Ierusalimului, ca și de dumnezeii popoarelor pământului, lucruri de mâini omenești.
20. Și s’a rugat Ezechia împăratul și Isaia prorocul fiul lui Amos pentru acestea, și a strigat la cer.
21. Și au trimes Domnul înger, și a sfărâmat pre tot cel tare și răsboinic și pre cei mai mari, și pre căpetenii în tabăra împăratului Asur, și ș’a întors fața sa cu rușine în pământul său, și a intrat în casa Dumnezeului său, și fiii lui cei ce au ieșit din coapsele lui l-au omorît pre el cu sabie.
22. Și au mântuit Domnul pre Ezechia și pre cei ce locuiau în Ierusalim din mâna lui Senaherim împăratul lui Asur, și din mâna tuturor, și i-au odihnit pre ei prin prejur.
23. Și mulți aduceau daruri Domnului în Ierusalim, și daruri lui Ezechia împăratul Iudei, și foarte s’au înălțat întru ochii tuturor neamurilor după acestea.
24. În zilele acelea s’a bolnăvit Ezechia împăratul de moarte, și s’a rugat către Domnul, și l-au ascultat pre el, și semn i-au dat lui.
25. Și nu după darul ce i-au făcut lui a răsplătit Ezechia, că s’a înălțat inima lui, și a fost asupra lui mânie și asupra Iudei și asupra Ierusalimului.
26. Și s’a smerit Ezechia din sumeția inimii sale, el și cei ce lăcuiau în Ierusalim, și n’a venit preste ei mânia Domnului în zilele lui Ezechia.
27. Și a avut Ezechia avuție și mărire multă foarte, și ș’a făcut luiși vistierii de argint, de aur, de piatră scumpă, de mirodenii, de arme și de vase de mult preț.
28. Și jitnițe de roadele grâului, ale vinului și ale untuluidelemn, și sate și ocoale de tot felul de vite, și stâni la munte.
29. Și cetăți ș’a zidit luiși și agoniseală de oi și de boi mulți, că i-au dat lui Domnul avere multă foarte.
30. Ezechia acesta a astupat ieșirea apei cea de sus, și o a îndreptat în jos către miazăzì a cetății lui David, și a sporit Ezechia întru toate lucrurile sale.
31. Și când bătrânii boierilor din Vavilon au fost trimiși la dânsul, ca să întrebe de semnul ce s’a făcut în țară, au îngăduit Dumnezeu să-l ispitească pre dânsul, ca să știe cele din inima lui.
32. Și celelalte fapte ale lui Ezechia, și mila lui, iată scrise sunt în prorociea lui Isaia prorocul fiul lui Amos, și în cartea împăraților lui Iuda și ai lui Israil.
33. Și a adormit Ezechia cu părinții săi, și l-au îngropat pre dânsul în partea cea de sus a mormintelor fiilor lui David, și mărire și cinste i-a dat lui la moartea lui tot Iuda, și cei ce locuiesc în Ierusalim, și a împărățit Manasì fiul său în locul lui.
CAP. 33.
[modifică]
De doisprezece ani erà Manasì, când a început a împărățì, și cincizeci și cinci de ani a împărățit în Ierusalim.
2. Și a făcut rele înaintea Domnului, după toate urâciunile neamurilor, pre care le-au pierdut Domnul dela fața fiilor lui Israil.
3. Și s’a întors, și a zidit cele înalte, care le-a stricat Ezechia tatăl lui, și a pus stâlpii vaalimilor, și a făcut desișuri, și s’a închinat la toată oastea cerului, și a slujit lor.
4. Și a zidit jertfelnic în casa Domnului, de care au zis Domnul: în Ierusalim va fi numele meu în veac.
5. Și a zidit jertfelnice la toată oastea cerului într’amândouă curțile casei Domnului.
6. Și treceà pre fiii săi prin foc în valea Venennom, și se descântà și se vrăjà și se fermecà, și a făcut grăitori din pântece și vrăjitori și multe rele a făcut înaintea Domnului, ca să-l întărâte pre el.
7. Și a pus idolul și chipul cel cioplit, care l-a făcut, în casa lui Dumnezeu, de care au zis Dumnezeu către David și către Solomon fiul lui: în casa aceasta și în Ierusalim care l-am ales din toate neamurile lui Israil, ca să puiu numele meu în veac.
8. Și mai mult nu voiu mișcà piciorul lui Israil din pământul care l-am dat părinților lor, însă de vor păzì a face toate, câte am poruncit lor, după toată legea și poruncile și judecățile cele prin mâna lui Moisì.
9. Și a înșelat Manasì pre Iuda și pre cei ce locuiau în Ierusalim, ca să facă ce este rău mai mult decât toate neamurile, care le-au pierdut Domnul dela fața fiilor lui Israil.
10. Și au grăit Domnul către Manasì și către poporul lui, și n’au ascultat.
11. Și au adus Domnul asupra lor căpeteniile oștirei împăratului lui Asur, și au prins pre Manasì în legături, și l-au legat cu obezi, și l-au dus în Vavilon.
12. Și fiind în necaz a căutat fața Domnului Dumnezeului său, și s’a smerit foarte înaintea feții Dumnezeului părinților săi.
13. Și s’a rugat către dânsul, și l-au auzit pre el, și au ascultat strigarea lui, și l-au întors pre el în Ierusalim, la împărăția lui, și a cunoscut Manasì, că Domnul însuși este Dumnezeu.
14. Și după acestea a zidit zid afară de cetatea lui David, dela amiazăzi către răsăritul lui Ghion până în pârîu, și către intrarea cea prin poarta peștelui, și a înconjurat Ofla spre poarta cea de prin prejur, și a pus în ea arme, și o a înălțat foarte, și a pus căpetenii de oștire preste toate cetățile cele tari ale Iudei.
15. Și a stricat pre dumnezeii cei streini, și cel cioplit din casa Domnului, și toate altarele care le-a zidit în muntele casei Domnului în Ierusalim și afară de cetate.
16. Și a dres jertfelnicul Domnului, și a adus pre el jertfe de mântuire și de laudă, și a zis Iudei, ca să slujească Domnului Dumnezeului lui Israil.
17. Însă poporul tămâià și pre înălțimi, nu numai Domnului Dumnezeului lor.
18. Și celelalte fapte ale lui Manasì, și rugăciunea lui cea către Dumnezeu, și cuvintele văzătorilor care le grăià către dânsul cu numele Dumnezeului lui Israil, iată sunt în cărțile împăraților lui Israil.
19. Și rugăciunea lui, și cum l-au ascultat pre el Dumnezeu, toate păcatele lui și fărădelegile lui, și locurile în care a zidit cele înalte, și a pus desișuri și idoli mai nainte de a se întoarce el, iată s’au scris în cărțile văzătorilor.
20. Și a adormit Manasì cu părinții săi, și l-au îngropat pre el în grădina casei lui, și a împărățit Amon fiul său în locul lui.
21. De douăzeci și doi de ani erà Amon, când a început a împărățì, și doi ani a împărățit în Ierusalim.
22. Și a făcut rele înaintea Domnului, cum a făcut Manasì tatăl lui, și tuturor idolilor, care i-a făcut Manasì tatăl lui, jertfià Amon și slujeà lor.
23. Și nu s’a smerit înaintea Domnului, cum s’a smerit Manasì tatăl său, că fiul său Amon a înmulțit păcatul.
24. Și s’au sculat asupra lui slugile lui, și l-au ucis pre el în casa lui.
25. Și au bătut poporul pământului pre cei ce s’au sculat asupra împăratului Amon, și au făcut împărat pre Iosia fiul lui în locul lui.
CAP. 34.
[modifică]
De opt ani erà Iosia, când a început a împărățì, și treizeci și unul de ani a împărățit în Ierusalim.
2. Și a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, și a umblat întru toate căile lui David tatăl său, și nu s’a abătut deadreapta sau deastânga.
3. În anul al optulea al împărăției sale fiind încă prunc a început a căutà pre Domnul Dumnezeul lui David tatăl său; iar în anul al doisprezecelea al împărăției sale, a început a curățì pre Iuda și Ierusalimul de cele înalte, de desișuri, de capiști și de idoli.
4. Și a stricat înaintea lui jertfelnicile Vaalimilor și cele înalte de pre ele, și a tăiat desișurile și cele cioplite, și cele vărsate le-a sfărâmat și le-a mărunțit și le-a topit, și le-a aruncat preste mormintele celor ce au jertfit lor.
5. Și oase de Preoți au ars pre jertfelnicile lor, și a curățit pre Iuda și Ierusalimul.
6. Și în cetățile lui Manasì și ale lui Efraim și ale lui Simeon și ale lui Neftalim, și în locurile lor prin prejur.
7. Și a stricat jertfelnicile lor și desișurile lor, și idolii i-a sfărâmat mărunt, și toate cele înalte le-a tăiat din tot pământul lui Israil, și s’a întors în Ierusalim.
8. Și în anul al optsprezecelea al împărăției sale, după ce a curățit pământul și casa, a trimis pre Safan fiul lui Eselia și pre Maasa mai marele cetății și pre Iuah fiul lui Iohaz scriitorul, să întărească casa Domnului Dumnezeului său.
9. Și a venit la Helchia preotul cel mare, și a dat argintul să-l pună în casa lui Dumnezeu, care l-au adunat Leviții cei ce păzesc poarta din mâna lui Manasì și a lui Efraim și dela boieri și dela toți ceilalți din Israil și dela fiii Iudei și ai lui Veniamin și dela cei ce lăcuiau în Ierusalim.
10. Și l-au dat în mâna lucrătorilor, carii sunt rânduiți în casa Domnului, și l-au dat celor ce fac lucrurile în casa Domnului, ca să tocmească și să întărească casa.
11. Și au dat teslarilor și zidarilor să cumpere pietre în patru muchi și lemne de grinzi, să căptușească casele, care le-au surpat împărații Iudei.
12. Și oamenii aceia erau cu credință preste lucruri, și preste ei erau priveghetori Iet și Avdia Leviții din fiii lui Merari și Zaharia și Mosolam din fiii lui Kaat, și tot Levitul și tot cel ce știà să cânte cu organe.
13. Și preste purtătorii cu umărul și preste lucrătorii de felurite lucruri, din Leviți erau logofeți și judecători și portari.
14. Și când scoteau ei argintul, care se puneà în casa Domnului, a aflat Helchia preotul cartea legii Domnului dată prin mâna lui Moisì.
15. Și a răspuns Helchia, și a zis către Safan logofătul: cartea legii am aflat în casa Domnului, și a dat Helchia cartea lui Safan.
16. Și a adus Safan cartea la împăratul, și a dat împăratului seamă, zicând: tot argintul s’a dat în mâna slugilor tale celor ce fac lucrurile.
17. Și a topit argintul care s’a aflat în casa Domnului, și l-a dat în mâna priveghetorilor și în mâna celor ce fac lucrul.
18. Și a dat de știre Safan logofătul împăratului, zicând: o carte mi-a dat mie Helchia preotul, și o a cetit Safan înaintea împăratului.
19. Și a fost dacă a auzit împăratul cuvintele legii, ș’a rupt hainele sale.
20. Și a poruncit împăratul lui Helchia și lui Ahicam feciorul lui Safan, și lui Avdom feciorul lui Mihea și lui Safan logofătul și lui Asaia slugii împăratului, zicând:
21. Mergeți și întrebați pre Domnul pentru mine și pentru tot ce a rămas în Israil și în Iuda, pentru cuvintele cărții ce s’a aflat, că mare este mâniea Domnului, care s’a ațâțat asupra noastră, pentrucă n’au ascultat părinții noștri cuvintele Domnului, ca să facă după toate cele scrise în cartea aceasta.
22. Și a mers Helchia, și cei ce le-a zis împăratul, la Olda prorocița femeia lui Selim, feciorul lui Tecoe, fiul lui Aras, care păzeà vestminte, acela lăcuià în Ierusalim în Masane, și i-au grăit ei acestea.
23. Iar ea le-a zis lor: așà zice Domnul Dumnezeul lui Israil: spuneți omului celui ce v’a trimis pre voi la mine,
24. Acestea zice Domnul: iată eu voiu aduce preste locul acesta rele, și preste cei ce lăcuesc într’însul toate cuvintele cele scrise în cartea cea cetită înaintea împăratului Iudei.
25. Pentrucă m’au părăsit pre mine, și au tămâiat la dumnezei streini, ca să mă mânie pre mine întru toate faptele mâinilor sale, și se va aprinde mânia mea în locul acesta, și nu se va stinge.
26. Și către împăratul Iudei, care v’a trimis pre voi să întrebați pre Domnul, așà să-i ziceți lui: acestea zice Domnul Dumnezeul lui Israil:
27. Cuvintele care le-ai auzit, și s’a înfrânt inima ta, și te-ai smerit de fața mea, dacă ai auzit cuvintele mele asupra locului acestuia și asupra celor ce locuiesc într’însul, și te-ai umilit înaintea mea, și ți-ai rupt hainele tale și ai plâns înaintea mea, și eu am auzit, zice Domnul.
28. Iată te adaog pre tine la părinții tăi, și te vei sălășluì în mormintele tale cu pace, și nu vor vedeà ochii tăi toate răutățile, care le voiu aduce eu preste locul acesta, și preste cei ce lăcuiesc pre dânsul, și au dus împăratului cuvântul.
29. Și a trimes împăratul, și a adunat pre bătrânii Iudei și ai Ierusalimului.
30. Și s’a suit împăratul în casa Domnului, și tot Iuda, și cei ce lăcuiesc în Ierusalim și Preoții și Leviții și tot poporul dela mic până la mare, și a cetit la auzul lor toate cuvintele cărței legii, care s’a aflat în casa Domnului.
31. Și a stat împăratul la locul său, și a pus legătură înaintea Domnului, că vor umblà după Domnul, și vor păzì poruncile lui și mărturiile lui și îndreptările lui cu toată inima și cu tot sufletul, și vor face cuvintele legii cele scrise în cartea aceasta.
32. Și a pus pre toți cei ce se aflau în Ierusalim și în Iuda și în Veniamin, și au făcut locuitorii Ierusalimului legătură în casa Domnului Dumnezeului părinților lor.
33. Și a scos Iosia toate urâciunile din tot pământul fiilor lui Israil, și a făcut pre toți cei ce s’au aflat în Ierusalim și în Israil, ca să slujească Domnului Dumnezeului lor, în toate zilele lui, nu s’au abătut dela Domnul Dumnezeul părinților lor.
CAP. 35.
[modifică]
Și a făcut Iosia Paștele Domnului Dumnezeului său în Ierusalim și a jertfit mielul pascal în ziua a patrusprezecea a lunei cei dintâiu.
2. Și a pus pre preoți la rânduiala lor, și i-a întărit pre ei la lucrurile casei Domnului.
3. Și a zis Leviților celor tari în tot Israilul ca să se sfințească pre sine Domnului, și a pus sicriul cel sfânt în casa care o a zidit Solomon fiul lui David împăratul lui Israil, și a zis împăratul: n’aveți a ridicà pre umăr nimica, acum dar slujiți Domnului Dumnezeului vostru și poporului său Israil.
4. Și vă gătiți după casele voastre părintești și după rândul vostru după scrisoarea lui David împăratul lui Israil, și prin mâna lui Solomon fiul lui.
5. Și stați în Biserică după cetele caselor voastre părintești, între frații voștri fiii poporului, și rânduiala casei părintești întru Leviți.
6. Și jertfiți Paștele și gătiți fraților voștri, ca să faceți după cuvântul Domnului prin mâna lui Moisì.
7. Și Iosia a dat pârgă fiilor poporului oi și miei și iezi din capre, toate pentru Paști, și numărul tuturor a fost treizeci de mii, și viței trei mii. Acestea din averea împăratului.
8. Și boierii au dat pârgă poporului și Preoților și Leviților; iar Helchia și Zaharia și Ieil, mai marii casei lui Dumnezeu, au dat și ei Preoților pentru Paști, oi și miei și iezi, două mii și șase sute, și viței trei sute.
9. Și Honenia, Vanea, Samea și Natanail fratele lui, și Asavia, Ieil și Iozavad mai marii Leviților, au dat pârgă și ei Leviților pentru Paști, oi cinci mii și viței cinci sute.
10. Așà s’a întocmit slujba, și au stătut Preoții la locul lor și Leviții la cetele lor, după porunca împăratului.
11. Și au jertfit Paștele și au turnat Preoții sângele din mâna lor, și Leviții au jupuit.
12. Și a întocmit arderea de tot ca să le deà lor după împărțire, după casele lor părintești fiilor poporului, ca să aducă Domnului precum este scris în cartea lui Moisì, așà și dimineața.
13. Și au fript mielul pascal la foc după rânduială; iar jertfele cele sfinte le-au fiert în căldări și în oale, și bine s’au isprăvit, și în grabă le-au împărțit la toți fiii poporului.
14. Și după aceea a gătit luiș și Preoților, că Preoții fiii lui Aaron avusese de lucru cu arderile de tot și cu seurile până în noapte, pentru aceea Leviții au gătit loruși și fraților săi fiilor lui Aaron.
15. Și cântăreții fiii lui Asaf la locul lor după poruncile lui David și Asaf și Eman și Iditom prorocii împăratului, și căpeteniile și portarii fiecărei porți, nu erà lor slobod să se miște dela slujba Sfintelor, că frații lor Leviții le găteau lor.
16. Așà s’a rânduit și s’a întocmit toată slujba Domnului în ziua aceea a săvârșì Paștele, și au adus arderi de tot pre jertfelnicul Domnului după porunca împăratului Iosia.
17. Și fiii lui Israil cari erau de față au făcut Paștele în vremea aceea și sărbătoarea azimelor, șapte zile.
18. Și n’au fost Paști asemenea acestuia întru Israil din zilele lui Samuil prorocul, și nici un împărat din Israil n’a făcut Paști Domnului precum a făcut Iosia, și Preoții și Leviții și tot Iuda și Israilul aflându-se de față și cei ce lăcuiau în Ierusalim.
19. În anul al optsprezecelea al împărăției lui Iosia s’a făcut Paștele acesta.
20. Dupăce Iosia a făcut toate acestea în Biserică, a ars împăratul Iosia și pre cei ce grăiau din pântece și pre gâcitori și pre Terafini, și idolii și carusim, cari erau în pământul Iudei și în Ierusalim, ca să întărească cuvintele legii cele scrise, în cartea care o a aflat Helchia preotul în casa Domnului. Asemenea lui n’a fost mai nainte de el, care să se fì întors către Domnul cu toată inima sa și cu tot sufletul său și cu toată vîrtutea sa, după toată legea lui Moisì, și după el n’a fost altul asemenea lui. Ci tot nu s’au întors Domnul de către iuțimea mâniei sale cei mari, că s’au mânieat cu iuțime Domnul pre Iuda, pentru toate întărâtările cu care l-a întărîtat pre el Manasì. Și au zis Domnul: și pre Iuda voiu lepădà dela fața mea, precum am lepădat pre Israil, și voiu părăsì cetatea care o am ales Ierusalimul și casa de care am zis, va fi numele meu acolo. Și s’a suit Faraon Nehao împăratul Eghipetului asupra împăratului Asirienilor la rîul Efratului ca să-i deà răsboiu în Harmis, și a mers împăratul Iosia întru întâmpinarea lui.
21. Și a trimis la el soli, zicând: ce este mie și ție împăratul Iudei? Nu asupra ta viu astăzi să fac răsboiu, ci asupra altuia care îmi face răsboiu, și Dumnezeu au zis că foarte să grăbesc, păzește-te de Dumnezeul cel ce este cu mine, ca să nu te piarză.
22. Și n’a întors Iosia fața sa de către dânsul, ci s’a gătit să deà asupra lui răsboiu, și n’a ascultat de cuvintele lui Nehao, cele din partea lui Dumnezeu, și a venit să se răsboiască în câmpul lui Maghedo.
23. Și au săgetat arcașii asupra împăratului Iosia, și a zis împăratul slugilor sale: luați-mă că sunt greu rănit.
24. Și l-au luat pre el slugile lui din car, și l-au pus în carul al doilea care aveà, și l-au adus în Ierusalim, și a murit și s’a îngropat cu părinții săi, și tot Iuda și Ierusalimul au plâns pentru Iosia.
25. Și a făcut Ieremia plângere pentru Iosia, și toți boierii și jupânesele au rostit plângere pentru Iosia până astăzi, și s’a dat poruncă pentru ea întru Israil, și iată s’a scris la plângeri.
26. Iar celelalte fapte ale lui Iosia și mila lui după cele scrise în legea Domnului și întâmplările lui cele dintâiu și cele de apoi, iată scrise sunt în cartea împăraților lui Israil și ai lui Iuda.
CAP. 36.
[modifică]
Și a luat poporul pământului pre Ioahaz feciorul lui Iosia, și l-a uns pre el, și l-a făcut împărat în locul tatălui său în Ierusalim.
2. În vârstă de douăzeci și trei de ani erà Ioahaz, când a început a împărățì, și trei luni a împărățit în Ierusalim, și numele mumei lui Amital fata lui Ieremia din Lovna, și a făcut rele înaintea Domnului, precum au făcut părinții lui; și l-a legat pre el Faraon Nehao în Delvatà în pământul Ematului ca să nu împărățească în Ierusalim.
3. Și l-a mutat împăratul la Eghipet, și a pus bir pe țară o sută de talanți de argint și un talant de aur.
4. Și a pus Faraon Nehao pre Eliakim fiul lui Iosia, împărat preste Iuda în locul lui Iosia tatăl lui, și i-a schimbat numele lui Ioakim, și pre Ioahaz fratele lui l-a luat Faraon Nehao, și l-a dus în Eghipet, și a murit acolo. Și argintul și aurul l-a dat lui Faraon; atunci a început țara a da bir după socoteală, ca să dea argintul precum a poruncit Faraon, și fiecine după putere cere argintul și aurul dela poporul țării, ca să-l dea lui Faraon Nehao.
5. De douăzeci și cinci de ani erà Ioakim, când a început a împărățì, și unsprezece ani a împărățit în Ierusalim, numele mumei lui Zehora, fata lui Nirim din Rama. Și a făcut rele înaintea Domnului precum au făcut părinții lui. În zilele acelea a venit Navuhodonosor împăratul Vavilonului la pământul acesta, și i s’a supus lui trei ani, apoi s’a despărțit dela el. Și au trimis Domnul asupra lor pre Haldei și pre tâlharii Sirienilor și pre tâlharii Moavitenilor și ai fiilor lui Amon și ai Samariei, și s’au despărțit după cuvântul acesta, după cuvântul Domnului, care l-au grăit prin mâna robilor săi proroci. Însă mâniea Domnului erà preste Iuda, ca să-l lepede pre el dela fața sa pentru toate păcatele pre care le-a săvârșit Manasì, și pentru sângele cel nevinovat care l-a vărsat Ioachim, și a umplut Ierusalimul cu sânge nevinovat, ci n’au vrut Domnul să-i piarză de tot pre ei.
6. Și s’a sculat Navuhodonosor împăratul Vavilonului asupra lui, și l-a legat pre el cu lanțuri de aramă, și l-a dus în Vavilon.
7. Și o parte din vasele casei Domnului le-a dus în Vavilon, și le-a pus în capiștea sa în Vavilon.
8. Și celelalte întâmplări ale lui Ioakim și toate câte a făcut, iată acestea scrise sunt în cartea întâmplărilor anilor împăraților Iudei, și a adormit Ioakim cu părinții săi, și s’a îngropat în Ganozai cu părinții săi, și a împărățit Iehonia fiul său în locul lui.
9. În vârstă de optsprezece ani erà Iehonia, când a început a împărățì, și trei luni și zece zile a împărățit în Ierusalim, și a făcut rele înaintea Domnului.
10. Și trecând anul a trimis împăratul Navuhodonosor, și l-a adus pre el în Vavilon cu vasele cele scumpe ale casei Domnului, și a făcut împărat pre Sedechia fratele tatălui său, preste Iuda și preste Ierusalim.
11. În vârstă de douăzeci și unul de ani erà Sedechia, când a început a împărățì, și unsprezece ani a împărățit în Ierusalim.
12. Și a făcut rele înaintea Domnului Dumnezeului său, și nu s’a rușinat de fața lui Ieremia prorocul și de cuvintele grăite de Domnul.
13. Și a viclenit asupra lui Navuhodonosor împăratul împrotiva jurământului ce i-l făcuse pre Dumnezeu, și ș’a învârtoșat cerbicea sa, și inima sa o a împetrit ca să nu se întoarcă către Domnul Dumnezeul lui Israil.
14. Și toți fruntașii lui Iuda și Preoții și poporul pământului au înmulțit a face fărădelege, după toate urîciunile neamurilor, și au pângărit casa Domnului cea din Ierusalim.
15. Și au trimis Domnul Dumnezeul părinților lor la ei prin mâna prorocilor săi, de grabă și trimițând solii săi, că nu se îndurà de poporul său și de lăcașul cel sfânt al lui.
16. Iar ei batjocoreau pre solii lui și defăimau cuvintele lui și râdeau de prorocii lui, până ce s’a suit mânia Domnului asupra poporului său cât nu erà leac.
17. Și a adus asupra lor pre împăratul Haldeilor, și a ucis pre tinerii lor cu sabie în casa cea sfântă a lui, și nu i s’au făcut milă de Sedechia, și spre fecioarele lor nu s’au milostivit, și pre bătrânii lor i-au dus, toate le-au dat în mâinile lor.
18. Și toate uneltile casei lui Dumnezeu, cele mari și cele mici și vistieriile casei Domnului și toate vistieriile împăratului și ale boierilor, toate le-au dus în Vavilon.
19. Și au ars casa Domnului și au surpat zidul Ierusalimului, și turnurile lui le-au ars cu foc și toate vasele scumpe s’au pierdut.
20. Și au mutat pre cei rămași în Vavilon, și i-au fost lui și fiilor lui robi, până la împărățiea Midilor.
21. Ca să se plinească cuvântul Domnului prin gura lui Ieremia, până când pământul s’a îndestulat a serbà sâmbetele sale, odihnindu-se tot timpul pustiirii sale, până s’au împlinit șaptezeci de ani.
22. În anul dintâiu al lui Kir împăratul Persilor, după ce s’a plinit cuvântul Domnului prin gura lui Ieremia, au deșteptat Domnul duhul lui Kir împăratul Persilor, și a poruncit să vestească în toată împărățiea sa cu scrisoare, zicând:
23. Acestea zice Kir împăratul Persilor: toate împărățiile pământului le-au dat mie Domnul Dumnezeul cerului, și el au poruncit mie să-i zidesc lui casă în Ierusalimul cel din Iudeia; oricare din voi este din poporul lui, fie Dumnezeul lui cu dânsul, și să plece.