Ardealul

by Emil Isac

Ardealul este fântână de aur.
Ardealul este mătase.
Ardealul este lacrămi pe pâine
Ardealul este dulce ca mierea —
Ardealul este ciobanul cu câine.
Ardealul este al copiilor balaur.

Ardealul este apa ce curge.
Ardealul este și foc și sânge.
Ardealul este mama ce plânge.
Ardealul este copilul ce zâmbește.
Și floarea ce crește.

El este visul fără deșteptare.
Nemărginit îi este hotarul.
Ardealul este Isus și Calvarul,
Ardealul este lanțul ce se sfarmă,
El este al paserilor larmă,
Este sânul de mamă și oțelul tare
Este flutur alb și muntele Mare.

Ardealule, Ardealule, Ardealule,
Orice plâns și cântec din tine pornește
Ardealule frumosule, mai frumos ești
Ca Luceafărul din lunile cerești.

Tu m’ai învățat să plâng și să cânt,
Pământul tău este mai mult decât pământ,
Ești fântână de aur
Și de argint ai găleată.
Și piatra la noaptea scânteiază
Și veșnicia te-a luat în pază,
Al meu ești, al nostru ești,
Povestea cea mai frumoasă între povești.