Aquarele/Zdrențurosul

by Traian Demetrescu

ZDRENȚUROSUL

Tu nu mă poțĭ iubĭ pe mine:
Tu eștĭ frumoasă, eu… frumos
Dar tu eștĭ bine îmbrăcată,
  Și eu sînt zdrențuros.

Tu n’o să te opreștĭ o clipă
Durerea mea să mi-o asculțĭ;
Tu trecĭ în faĭetonu-țĭ mîndru,
  Eu prin noroĭ, desculț.

Și n’o să’mĭ fie dat norocul
Odată să te chĭem pe nume:
Tu’mĭ parĭ din visurĭ că facĭ parte,
  Pe cînd eu sînt din lume.

Oh, cerul este plin de soare,
Pămîntu’ĭ plin de frumusețe…
Dar pentru ce nu’ĭ fericită
  O inimă sub zdrențe?