Antioh Cantemir: Oda III
Aspect
Oda III
de
Antioh Cantemir
tradus în română de
Alecu Donici
- Nu credeți pre bărbatul cu fața zâmbitoare,
- Care pre cer vă jură al său prieteșug,
- Fugiți de-a lui cuvinte căci sunt otrăvitoare,
- Și vă menesc un jug.
- Când inima năuntru i s-ar putea străbate,
- Atunce s-ar cunoaște ipocritismul său,
- Deși s-arată-n față având simțiri curate,
- Dar sufletu-i e rău.
- El nu se cârmuiește decât de a sa voie,
- Cu orice-ndatorire nu-i intri în favor.
- Nu așteptați la dânsul vrun sprijin la nevoie,
- Sau vreun ajutor.
- De va vedea la altul un lucru ca să-i placă
- Înfierbântat de pizmă e-n stare a crăpa,
- În vecinic neastâmpăr nu știe cum să facă,
- Să-l poată căpăta.
- Când poate rău să facă prilejul el pândește,
- Și fără de pricină săracul asuprind,
- În grea ticăloșie pre oameni îmbrâncește,
- Spre a-i vedea pierind.
- Cucernici bătrânețe, nici cinstea cuvioasă,
- Nici sexul acela gingaș pre el nu mărginesc,
- De-a limbii lui viclene iuțeală veninoasă,
- Cu toții pătimesc.
- Acela numai care norocul îl păzește
- De n-are cunoștința-i nu e ținut de rău;
- Dumnezeiescul nume acel om nu hulește
- Căci n-are Dumnezeu.
- Cerescule părinte! Tu cârmuiești zidire
- Acea alcătuită cu însăși mâna ta;
- De a ipocriziei vicleană plăsmuire
- Grăbește-a ne scăpa!
- Repede dintre nouri săgeata acea iute
- Ce este hotărâtă pentru nelegiuiți,
- Și scapă omenirea de fiare neplăcute
- De răii ipocriți!