Sari la conținut

Țara latină cea mai depărtată în Europa: Portugalia/3. Lisabona

Țara latină cea mai depărtată în Europa: Portugalia (1928)
de Nicolae Iorga, ilustrații de Sterie Becu
3. Lisabona
Nicolae IorgaSterie Becu46647Țara latină cea mai depărtată în Europa: Portugalia — 3. Lisabona1928Nicolae Iorga

III.

Lisabona


Te chemi așa: un biblic Betleem,
Dar nu-s aici capele solitare
Spre pomenirea blând’a Celui care
Scăpă o lume ’ntreagă de blestem.

Stau uriașe ziduri supt crenele
Și stâlpii cu măiestre săpături
Cuprind pe ei tot felul de făpturi,
Din lumi străine, de supt ceruri grele.

Stă globul imperial alăturea de cruce
Și funii înodate spun călătorii
Și cuceriri: spre țeri de feerii
Cu Vasco călăuz gândul se duce.

Lisabona se anunță printr’un amestec, indescifrabil pentru străin, de construcții și grupuri de case despărțite prin terenuri de cultură care dau hrana de fiecare zi capitalei portughese. O imensă zidire roșie cu cupole maure e locul unde se dau cursele de tauri pe care reformatorul din secolul al XVIII-lea al țerii, marchisul de Pombal, le-a oprit de a fi sângeroase: riscul luptătorilor e mai mare în unele privinți, dar spectacolul nu se menține cu cai spintecați și cu măcelărirea savantă a bestiei înfuriate. Cartiere de muncitori flutură la ferești drapelele rufelor de mai multe colori. Trenul străbate răpede stațiuni la care nu se oprește. Apoi un lung tunel duce de-a dreptul la cheiul de coborâre.


A fost aici o cetate veche ca aceia de la Santarem, pe care, însă, teribilul cutremur de la 1755 o dărâmă cu desăvârșire, într’o catastrofă cu care se poate asămana numai aceia de la Lima; focul ieșit din ruine mistui imensul rug în care periră vre-o 40.000 de oameni, ale căror rămășițe s’au risipit în vânt. Pombal, ministrul filosofic al regelui Ioan al V-lea, o refăcu din nou, din ce a fost odată păstrându-se numai o parte din suburbiile populare. Străzi drepte, care pe atunci erau destul de largi, iar astăzi zugrumă adesea o circulație abundentă de mașini, fură trase în toate direcțiile. Supt domniile următoare, pănă la a lui Pedro al IV-lea, cetatea nouă se desăvârși și astăzi ea ocupă, pe dealuri, pe povârnișuri, în fund, o foarte largă suprafață de pământ pănă la malul Tagelui, care e de fapt, cu toate că se arată la mai mulți chilometri mai departe de turnul însemnând confluența, un țerm de mare.

Fluviul dă cetății viață și farmec. El însă, cu apucăturile lui maritime, aruncându-și valurile pe plaja de nisip și mișcându-se în ritm de flux și reflux, nu poate străbate, ci numai mărgeni. Dincolo de dânsul, pe șirul de coline rotunde, se urcă numai case de plăcere la țară. Orașul tot e dincoace, privind la valurile ce se zbat și la mărețele vapoare care străbat larga întindere de ape.


In insula de mult lipită de țerm vechii regi ridicaseră un puternic turn de pază care se ține și astăzi neatins în mândria lui, cu sălile joase boltite, cu scările care duc la logii și la terase, pănă la vârful unde timpurile noastre au așezat farurile de călăuzire. Mai încolo, în față cu albia veche, dom Emanuel și fiul său Ioan au ridicat una din cele mai mari mănăstiri din lume, închinând-o BetleemuPagină:Nicolae Iorga - Ţara latină cea mai departată în Europa - Portugalia - Note de drum și conferințe.pdf/26 Pagină:Nicolae Iorga - Ţara latină cea mai departată în Europa - Portugalia - Note de drum și conferințe.pdf/27 Pagină:Nicolae Iorga - Ţara latină cea mai departată în Europa - Portugalia - Note de drum și conferințe.pdf/28 Pagină:Nicolae Iorga - Ţara latină cea mai departată în Europa - Portugalia - Note de drum și conferințe.pdf/29 Pagină:Nicolae Iorga - Ţara latină cea mai departată în Europa - Portugalia - Note de drum și conferințe.pdf/30 Pagină:Nicolae Iorga - Ţara latină cea mai departată în Europa - Portugalia - Note de drum și conferințe.pdf/31

Palatul din Cintra
Palatul din Cintra
Palatul din Cintra