Wikisource:Cutia cu nisip
De la Wikisource
| ←Ajutor:Cuprins | Cutia cu nisip |
| Bun venit la cutia cu nisip. Simte-te liber să foloseşti această pagină pentru a exersa modificări sau pentru a experimenta; vezi paginile de ajutor pentru informaţii detaliate. Cum acesta este un loc pentru teste, conţinutul adăugat aici va fi şters periodic. |
Wikisource:Cutia cu nisip/Stâna prădată
În vremea de demult, o gazdă a avut la oile sale un cioban. Sosind sărbătorile de Paşti, şi dorind şi acesta ca măcar o dată pe an să coboare în sat, a cerut voie de la stăpânul său, care, în locul lui, a trimis pe unica sa fată ca să aibă grijă de oi. Tâlharii de prin părţile locului, când au aflat aceasta, s-au dus la stână şi au vrut să mâne cu ei întreaga turmă de oi. În faţa acestei hotărâri, fata s-a rugat de căpitanul haducilor ca, înainte de a se duce cu oile, să o lase să cânte o dată din trâmbdiţă şi pe urmă să o lege de trunchiul arborelui. Căpitanul a lăsat-o. Era în prima zi de Paşti. Tot satul era în biserică. Preotul citea sfânta evanghelie când sunetul trâmbiţei a turburat sufletul gazdei. Fata a terminat de cântat, în timp ce căpitanul se pregătea să o lege şi apoi să plece cu turma. Fata s-a rugat să-i permită să cânte încă o dată - ceea ce căpitanul nu a refuzat. Tatăl ei înţelege alarma fiicei sale şi cheamă pe săteni afară din biserică. Trâmbiţa însă înceta Fişier:Exemplu.jpg
--Dorin Stef 13 octombrie 2008 19:00 (EEST)
[modifică] Ţâgura
Ziceau bătrânii că Ţâgura mânca Luna. Ţâgura e un fel de fiară care pătrunde în văzduh şi, când se întâlneşte cu luna, se tot luptă cu ea pe viaţă şi pe moarte. Dacă învinge Ţâgura o mănâncă pe Lună, dar ea nu moare de tot. Tot mai rămâne un firicel. Când te uiţi într-un vas sau într-o fântână, vezi bine cum se luptă Ţâgura cu Luna şi cum o mănâncă de nu mai rămâne din ea decât un firicel.Cand capul pleaca intr-o parte *Media:Exemplu.ogg
- “Când luna e asaltată de vârcolaci, dă semne de vremuire sau intemperii” (R. Vulcănescu, Mitologia..., 1987, p. 395).
- “Vârcolac - duh rău din mitologia românească; de obicei o clasă de strigoi, îndeletnicindu-se cu atacarea principalilor aştri, pe care îi mănâncă, producând în mod curent fazele lunii sau eclipsele de lună şi de soare” (V. Kerbach, Dicţionar de mitologie, 1989, p. 625).
--Dorin Stef 13 octombrie 2008 19:35 (EEST)
[modifică] nisip
[modifică] Nichita Stănescu
