Visul lui Tudor Vladimirescu

Visul lui Tudor Vladimirescu

poezie populară culeasă de
Vasile Alecsandri


„Tudor, Tudor, Tudorel,
Dragul mamei voinicel!
De când mama ți-ai lăsat
Și olteni ți-ai adunat
Pe ciocoi să-i prinzi în gheară
Și s-alungi grecii din țară,
Mult la față te-ai schimbat
Și mi te-ai întunecat!
Spune, maică, ce te doare
Ca m-oi face vrăjitoare
De alean să te descânt,
Să calci vesel pe pământ.”
„Alei, maică! alei, dragă!
Curând visul mi-l dezleagă,
Că știi, maică! am visat
Buzduganu-mi fărâmat!
Sabia-mi cea bună, nouă
Am visat-o ruptă-n două,
Pușca mea cea ghintuită
Am visat-o ruginită!
Maică! pistoalele mele
Le-am visat făr' de oțele,
Apoi încă-am mai văzut
Șarpe galben prefăcut
Ce purta coarne de țap
Și creastă roșie-n cap,
El avea ochi vânzător,
Avea grai lingușitor
Și mă tot ruga mereu
Să mă duc la cuibul său.”
„Ba, ferească Dumnezeu,
Să nu te duci, fătul meu,
C-acel șarpe veninos
E vreun dușman ticălos,
Vreun hoț volintiraș
Și la inimă vrăjmaș.”
„Maică, măiculița mea,
Cum să scap de cursă rea?
Căci un glas prevestitor
Îmi tot spune c-am să mor”
„Dar să mori, drăguțul meu,
Facă ce-a vrea Dumnezeu!
Dar să știi tu de la mine
Că-un român voinic ca tine
Pân ce cade, pân' ce moare
Calcă șerpii în picioare,
Căci de-un șarpe-nveninat
I se iartă un păcat.”[1]

  1. Cunoscut este că visul prevestitor al viteazului Tudor Vladimirescu s-a împlinit! Fiind mișelește tras în lagărul lui Ipsilanti, șeful volintirilor greci, Tudor a fost și mai mișelește ucis de dânșii. Nu mai este dar îndoială că cântecul poporal desemnă pe Ipsilanti însuși prin șarpele cu ochiul vânzător, cu graiul lingușitor și cu creastă roșie în cap.