Vesele semnale
De la Wikisource
| Vesele semnale de Ştefan Octavian Iosif |
Nu plouă, norii, nici nu vor să treacă...
Stau în halat, privind mahmur afară ;
Mi-e lene rău ; urîtul mă omoară ;
Deschid fereastra : pîcla mă îneacă.
Mă culc s-adorm, dar somnul mi-e povară;
O dimineaţă umedă, posacă,
Pătrunde în odaia mea săracă...
O, de s-ar face-odată primăvară !
Dar... fulger alb a scăpărat în zare :
Se mişcă norii, izbucneşte ploaie :
Prelung şi surd un tunet vuie, creşte,
Răzbubuind voios în depărtare !
Eu joc de bucurie prin odaie,
Şi-n pod o rîndunică-mi ciripeşte...