Tratatul de la Nisa

Salt la: navigare, căutare
Tratatul de la Nisa


DE MODIFICARE A TRATATULUI PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ, A TRATATELOR DE INSTITUIRE A COMUNITĂȚILOR EUROPENE ȘI A ANUMITOR ACTE CONEXE

(2001/C 80/01)

MAIESTATEA SA REGELE BELGIENILOR,

MAIESTATEA SA REGINA DANEMARCEI,

PREȘEDINTELE REPUBLICII FEDERALE GERMANIA,

PREȘEDINTELE REPUBLICII ELENE,

MAIESTATEA SA REGELE SPANIEI,

PREȘEDINTELE REPUBLICII FRANCEZE,

PREȘEDINTELE IRLANDEI,

PREȘEDINTELE REPUBLICII ITALIENE,

ALTEȚA SA REGALĂ MARELE DUCE DE LUXEMBURG,

MAIESTATEA SA REGINA OLANDEI,

PREȘEDINTELE FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA,

PREȘEDINTELE REPUBLICII PORTUGHEZE,

PREȘEDINTELE REPUBLICII FINLANDA,

MAIESTATEA SA REGELE SUEDIEI,

MAIESTATEA SA REGINA REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD,

AMINTIND importanța istorică a sfârșitului divizării continentului european,

DORIND să desăvârșească procesul inițiat prin Tratatul de la Amsterdam în vederea pregătirii funcționării instituțiilor Uniunii Europene într-o Uniune extinsă,

HOTĂRÂȚI să continue, pe această bază, negocierile de aderare pentru a le încheia cu succes, în conformitate cu procedura prevăzută de Tratatul privind Uniunea Europeană,

AU CONVENIT să modifice Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatele de instituire a Comunităților Europene și anumite acte conexe,

și au desemnat în acest scop ca plenipotențiari:

MAIESTATEA SA REGELE BELGIENILOR, pe

Dl. Louis MICHEL,

viceprim-ministru și ministrul afacerilor externe,

MAIESTATEA SA REGINA DANEMARCEI, pe

Dl. Mogens LYKKETOFT,

ministrul afacerilor externe,

PREȘEDINTELE REPUBLICII FEDERALE GERMANIA, pe

Dl. Joseph FISCHER,

ministrul federal al afacerilor externe și vicecancelar ,

PREȘEDINTELE REPUBLICII ELENE, pe

Dl. Georgios Papandreou,

ministrul afacerilor externe,

MAIESTATEA SA REGELE SPANIEI, pe

Dl. Josep PIQUÉ I CAMPS,

ministrul afacerilor externe

PREȘEDINTELE REPUBLICII FRANCEZE, pe

Dl Hubert VÉDRINE,

ministrul afacerilor externe,

PREȘEDINTELE IRLANDEI, pe

Dl. Bernard COWEN,

ministrul afacerilor externe,

PREȘEDINTELE REPUBLICII ITALIENE, pe

Dl. Lamberto DINI,

ministrul afacerilor externe,

ALTEȚA SA REGALĂ MARELE DUCE DE LUXEMBURG, pe

Dna Lydie POLFER,

viceprim-ministru , ministrul afacerilor externe și al comerțului exterior,

MAIESTATEA SA REGINA OLANDEI, pe

Dl. Jozias Johannes VAN AARTSEN,

ministrul afacerilor externe,

PREȘEDINTELE FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, pe

D-na Benita FERRERO-WALDNER,

ministrul federal al afacerilor externe,

PREȘEDINTELE REPUBLICII PORTUGHEZE, pe

Dl. Jaine GAMA,

ministru de Stat, ministrul afacerilor externe,

PREȘEDINTELE REPUBLICII FINLANDA, pe

Dl. Erkki TUOMIOJA,

ministrul afacerilor externe,

MAIESTATEA SA REGELE SUEDIEI, pe

D-na Anna LINDH,

ministrul afacerilor externe,

MAIESTATEA SA REGINA REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD, pe

Dl. Robin COOK,

ministrul afacerilor externe și al Commonwealth-ului,

CARE, după ce au făcut schimb de depline puteri, găsite în bună și cuvenită formă,

AU CONVENIT CELE CE URMEAZĂ:


Cuprins

Partea întâi: MODIFICĂRI DE FOND[modifică]

ARTICOLUL 1[modifică]

Tratatul privind Uniunea Europeană se modifică în conformitate cu dispozițiile prezentului articol.

  • Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 7

  • La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei și după obținerea avizului conform al Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate constata că există un risc clar de încălcare gravă a principiilor enunțate în articolul 6 alineatul (1), de către un stat membru și îi poate adresa acestuia recomandările corespunzătoare. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și, hotărând după aceeași procedură, poate cere unor personalități independente să prezinte într-un termen rezonabil un raport cu privire la situația din statul membru în cauză.

Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.

  • Consiliul, reunit la nivel de șefi de stat sau de guvern, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei și după obținerea avizului conform al Parlamentului European, poate constata existența unei încălcări grave și persistente a principiilor enunțate în articolul 6 alineatul (1), de către un stat membru, după ce a invitat guvernul acelui stat membru să-și prezinte observațiile.
  • În cazul în care a fost făcută constatarea menționată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării prezentului tratat, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ține seama de eventualele consecințe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor și obligațiilor persoanelor fizice și juridice .

Obligațiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul prezentului tratat rămân obligatorii în orice situație pentru statul membru respectiv.

  • Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide ulterior să modifice sau să revoce măsurile luate în temeiul alineatului (3), ca răspuns la modificarea situației care l-a determinat să impună măsurile respective.
  • În înțelesul prezentului articol, Consiliul hotărăște fără a ține seama de votul reprezentantului statului membru în cauză. Abținerile membrilor prezenți sau reprezentați nu împiedică adoptarea deciziilor menționate la alineatul (2). Majoritatea calificată este definită ca fiind aceeași proporție a voturilor ponderate ale membrilor Consiliului ca aceea stabilită la articolul 205 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunității Europene.

Prezentul alineat se aplică și în cazul suspendării dreptului de vot în conformitate cu alineatul (3).

  • În înțelesul alineatelor (1) și (2), Parlamentul European hotărăște cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor săi."
  • Articolul 17 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 17

  • Politica externă și de securitate comună cuprinde toate aspectele referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv definirea progresivă a unei politici de apărare comune, care ar putea conduce la o apărare comună, în cazul în care Consiliul decide astfel. În acest caz, Consiliul recomandă statelor membre să adopte o decizie în acest sens, în conformitate cu cerințele lor constituționale.

Politica Uniunii, în înțelesul prezentului articol, nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și de apărare a anumitor state membre, respectă obligațiile care decurg din Tratatul Atlanticului de Nord pentru anumite state membre care consideră că apărarea lor comună se realizează în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și este compatibilă cu politica comună de securitate și de apărare stabilită în acel cadru.

Definirea progresivă a unei politici de apărare comună este susținută, în măsura în care statele membre consideră potrivit, de cooperarea lor în materie de armament.

  • Aspectele vizate de prezentul articol includ misiunile umanitare și de evacuare, misiunile de menținere a păcii și misiunile cu forțe combative pentru gestionarea crizelor, inclusiv misiunile de restabilire a păcii.
  • Deciziile care au implicații în domeniul apărării, care fac obiectul prezentului articol, se adoptă fără a aduce atingere politicilor și obligațiilor menționate la alineatul (1) paragraful al doilea.
  • Prezentul articol nu împiedică dezvoltarea unei cooperări mai strânse între două sau mai multe state membre la nivel bilateral, în cadrul Uniunii Europei Occidentale (UEO) și al NATO în măsura în care această cooperare nu contravine cooperării prevăzute de prezentul titlu și nici nu o împiedică.
  • În vederea promovării atingerii obiectivelor definite de prezentul articol, dispozițiile acestuia vor fi reexaminate în conformitate cu articolul 48."
  • La articolul 23 alineatul (2) primul paragraf se adaugă următoarea liniuță:
  • "în cazul în care numește un reprezentant special în conformitate cu articolul 18 alineatul (5)."
  • Articolul 24 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 24

  • În cazul în care, în aplicarea prezentului titlu, este necesar să se încheie un acord cu unul sau mai multe state membre sau organizații internaționale, Consiliul poate autoriza președinția, sprijinită de Comisie dacă este cazul, să angajeze negocieri în acest scop. Astfel de acorduri se încheie de către Consiliu, la recomandarea președinției.
  • Consiliul hotărăște în unanimitate în cazul în care acordul se referă la o chestiune pentru care este necesară unanimitatea pentru adoptarea deciziilor interne.
  • În cazul în care acordul are ca scop punerea în aplicare a unei acțiuni comune sau a unei poziții comune, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată în conformitate cu articolul 23 alineatul (2).
  • Dispozițiile prezentului articol se aplică și domeniilor care intră sub incidența titlului VI. În cazul în care acordul se referă la o chestiune pentru care este necesară majoritatea calificată pentru adoptarea deciziilor sau a măsurilor interne, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată în conformitate cu articolul 34 alineatul (3).
  • Nici un acord nu obligă un stat membru al cărui reprezentant în Consiliu declară că statul membru respectiv este obligat să se conformeze propriilor norme constituționale; cu toate acestea, ceilalți membri ai Consiliului pot conveni că acordul se aplică cu titlu provizoriu.
  • Acordurile încheiate în condițiile stabilite de prezentul articol sunt obligatorii pentru instituțiile Uniunii."
  • Articolul 25 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 25

Fără a aduce atingere articolului 207 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, un Comitet politic și de securitate urmărește situația internațională în domeniile care țin de politica externă și de securitate comună și contribuie la definirea politicilor emițând avize adresate Consiliului, la cererea acestuia sau din proprie inițiativă. De asemenea, Comitetul supraveghează punerea în aplicare a politicilor convenite, fără a aduce atingere competențelor președinției și ale Comisiei.

În cadrul definit de prezentul titlu, comitetul exercită, sub autoritatea Consiliului, controlul politic și conducerea strategică a operațiunilor de gestionare a crizelor.

Consiliul poate autoriza comitetul ca, în vederea unei operațiuni de gestionare a crizei și pe durata acesteia, în conformitate cu cele stabilite de Consiliu, să ia deciziile corespunzătoare de control politic și de conducere strategică a operațiunii, fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 47."

  • Se adaugă următoarele articole:

"ARTICOLUL 27A

  • Cooperarea consolidată într-unul din domeniile menționate de prezentul titlu are ca scop să salvgardeze valorile și să servească interesele Uniunii în ansamblul său, afirmându-i identitatea ca forță coerentă pe scena internațională. Aceasta respectă:
  • principiile, obiectivele, orientările generale și coerența politicii externe și de securitate comună, precum și deciziile luate în cadrul acestei politici;
  • competențele Comunității Europene, și
  • coerența între ansamblul politicilor Uniunii și acțiunea sa externă.
  • Articolele 11 - 27 și articolele 27b - 28 se aplică în cazul cooperării consolidate prevăzute de prezentul articol, în afară cazului în care articolul 27c și articolele 43 - 45 dispun altfel.

ARTICOLUL 27B

Cooperarea consolidată în temeiul prezentului titlu se referă la punerea în aplicare a unei acțiuni comune sau a unei poziții comune. Aceasta nu poate privi chestiuni care au implicații militare sau în domeniul apărării.

ARTICOLUL 27C

Statele membre care intenționează să stabilească între ele o cooperare consolidată în temeiul articolului 27b adresează Consiliului o cerere în acest sens.

Cererea se transmite Comisiei și, pentru informare, Parlamentului European. Comisia dă avizul, în special cu privire la coerența dintre cooperarea consolidată avută în vedere și politicile Uniunii. Autorizarea se acordă de către Consiliu, care hotărăște în conformitate cu articolul 23 alineatul (2), al doilea și al treilea paragraf, cu respectarea articolelor 43 - 45.

ARTICOLUL 27D

Fără a aduce atingere competențelor președinției și ale Comisiei, Secretarul General al Consiliului, Înalt Reprezentant pentru politica externă și de securitate comună, asigură în special deplina informare a Parlamentului European și a tuturor membrilor Consiliului cu privire la punerea în practică a cooperărilor consolidate în domeniul politicii externe și de securitate comună.

ARTICOLUL 27E

Orice stat membru care dorește să participe la cooperarea consolidată instituită în temeiul articolului 27c notifică această intenție Consiliului și informează Comisia. Comisia transmite Consiliului un aviz în termen de trei luni de la data primirii notificării. În termen de patru luni de la data primirii notificării, Consiliul hotărăște atât cu privire la cerere cât și la eventualele măsuri specifice pe care le poate considera necesare. Decizia se consideră adoptată, cu excepția cazului în care Consiliul, hotărând cu majoritate calificată în același termen, decide să o suspende; în acest caz, Consiliul indică motivele acestei decizii și stabilește un termen de reexaminare a respectivei decizii.

În înțelesul prezentului articol, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată. Majoritatea calificată este definită ca fiind aceeași proporție a voturilor ponderate și aceeași proporție a numărului de membri în cauză ai Consiliului ca și cele stabilite la articolul 23 alineatul (2), paragraful al treilea."

  • La articolul 29 al doilea paragraf, a doua liniuță se înlocuiește cu următorul text:
  • "la o cooperare mai strânsă între autoritățile judiciare și alte autorități competente ale statelor membre, inclusiv prin intermediul Unității Europene de Cooperare Judiciară (Eurojust), în conformitate cu articolele 31 și 32."
  • Articolul 31 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 31

  • Acțiunea comună în domeniul cooperării judiciare în materie penală vizează, printre altele:
  • facilitarea și accelerarea cooperării între ministerele competente și autoritățile judiciare competente sau echivalentele acestora din statele membre în materie de procedură și executare a deciziilor, inclusiv, dacă este cazul, prin intermediul Eurojust;
  • facilitarea extrădării între statele membre;
  • asigurarea compatibilității normelor aplicabile în statele membre, în măsura necesară îmbunătățirii acestei cooperări;
  • prevenirea conflictelor de competențe între statele membre;
  • adoptarea progresivă a măsurilor de instituire a unor norme minimale referitoare la elementele constitutive ale infracțiunilor și la sancțiunile aplicabile în domeniul crimei organizate, al terorismului și al traficului de droguri.
  • Consiliul încurajează cooperarea prin intermediul Eurojust astfel:
  • permite Eurojust să contribuie la o bună coordonare între autoritățile naționale de urmărire penală din statele membre;
  • încurajează participarea Eurojust la cercetările privind criminalitatea transfrontalieră gravă, în special în caz de criminalitate organizată, ținând seama în special de analizele efectuate de Europol;
  • facilitează o strânsă cooperare între Eurojust și Rețeaua judiciară europeană în special pentru a facilita executarea comisiilor rogatorii și punerea în aplicare a cererilor de extrădare."
  • Articolul 40 se înlocuiește cu următoarele articole 40, 40a și 40b:

"ARTICOLUL 40

  • Cooperarea consolidată în unul dintre domeniile prevăzute de prezentul titlu are scopul de a permite Uniunii să devină mai rapid un spațiu de libertate , securitate și justiție , respectând în același timp competențele Comunității Europene și obiectivele stabilite de prezentul titlu.
  • Articolele 29 - 39 și articolele 40a, 40b și 41 se aplică formelor de cooperare consolidată prevăzute de prezentul articol, cu excepția dispozițiilor contrare ale articolelor 40a și 43 - 45 l.
  • Dispozițiile Tratatului de instituire a Comunității Europene care se referă la competența Curții de Justiție și la exercitarea acestei competențe se aplică prezentului articol, cât și articolelor 40a și 40b.

ARTICOLUL 40A

  • Statele membre care își propun să stabilească între ele o cooperare consolidată în temeiul articolului 40 adresează o cerere Comisiei, care poate prezenta Consiliului o propunere în acest sens. În cazul în care nu prezintă o astfel de propunere, Comisia comunică statelor membre în cauză motivele pentru care a procedat astfel. În acest caz, statele membre în cauză pot prezenta Consiliului o inițiativă pentru obținerea autorizației de cooperare consolidată.
  • Autorizația menționată la alineatul (1) se acordă de către Consiliu, care hotărăște cu majoritate calificată la propunerea Comisiei sau la inițiativa a cel puțin opt state membre și după consultarea Parlamentului European, în conformitate cu articolele 43 - 45. Voturile membrilor Consiliului se ponderează potrivit articolului 205 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunității Europene.

Un membru al Consiliului poate solicita sesizarea Consiliului European. După ce chestiunea a fost ridicată în Consiliul European, Consiliul poate hotărî în conformitate cu primul paragraf din prezentul alineat.

ARTICOLUL 40B

Orice stat membru care dorește să participe la o cooperare consolidată instituită în temeiul articolului 40a notifică intenția sa Consiliului și Comisiei, care, în termen de trei luni de la primirea notificării, transmite Consiliului un aviz, însoțit eventual de o recomandare referitoare la unele măsuri specifice pe care le consideră necesare pentru ca statul membru în cauză să participe la cooperarea respectivă. Consiliul hotărăște cu privire la cerere în termen de patru luni de la data primirii notificării. Decizia este considerată adoptată, cu excepția cazului în care Consiliul, hotărând cu majoritate calificată în același termen, decide să o suspende; în acest caz, Consiliul indică motivele acestei decizii și stabilește un termen de reexaminare a respectivei decizii.

În înțelesul prezentului articol, Consiliul hotărăște în condițiile prevăzute la articolul 44 alineatul (1)."

  • (nu se referă la versiunea în limba română).
  • Articolul 43 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 43

Statele membre care doresc să stabilească între ele o cooperare consolidată pot recurge la instituțiile, procedurile și mecanismele prevăzute de prezentul tratat și de Tratatul de instituire a Comunității Europene, cu condiția ca această cooperare:

  • să urmărească realizarea obiectivelor Uniunii și ale Comunității, apărarea și servirea intereselor acestora și să consolideze procesul lor de integrare;
  • să respecte tratatele menționate precum și cadrul instituțional unic al Uniunii;
  • să respecte acquis-ul comunitar și măsurile luate în temeiul celorlalte dispoziții ale tratatelor menționate;
  • să se mențină în limitele competențelor Uniunii sau ale Comunității și să nu se refere la domenii care țin de competența exclusivă a Comunității;
  • să nu dăuneze pieței interne așa cum este definită în articolul 14 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, și nici coeziunii economice și sociale stabilite în conformitate cu titlul XVII din același tratat.
  • să nu constituie un obstacol sau un mijloc de discriminare în schimburile dintre statele membre și să nu provoace denaturarea concurenței între acestea;
  • să reunească cel puțin opt state membre;
  • să respecte competențele, drepturile și obligațiile statelor membre care nu participă la această cooperare;
  • să nu aducă atingere dispozițiilor protocolului de integrare a acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene;
  • să fie deschisă tuturor statelor membre, în conformitate cu articolul 43b."
  • Se adaugă articolele următoare:

"ARTICOLUL 43A

Cooperarea consolidată poate fi considerată numai în ultimă instanță, în cazul în care s-a stabilit în Consiliu că obiectivele acestei cooperări nu pot fi atinse, într-un termen rezonabil, prin aplicarea dispozițiilor relevante ale tratatelor.

ARTICOLUL 43B

În momentul instituirii ei, cooperarea consolidată este deschisă tuturor statelor membre. Aceasta este în egală măsură deschisă statelor membre în orice moment, în conformitate cu articolele 27e și 40b din prezentul tratat și cu articolul 11a din Tratatul de instituire a Comunității Europene, sub rezerva respectării hotărârii inițiale și a deciziilor luate în acest cadru. Comisia și statele membre care participă la cooperarea consolidată veghează la încurajarea participării cât mai multor state membre."

  • Articolul 44 se înlocuiește cu următoarele articole 44 și 44a:

"ARTICOLUL 44

  • În vederea adoptării actelor și deciziilor necesare punerii în aplicare a unei cooperări consolidate menționate la articolul 43, se aplică dispozițiile instituționale relevante ale prezentului tratat și ale Tratatului de instituire a Comunității Europene. Cu toate acestea, deși toți membrii Consiliului pot lua parte la deliberări, la adoptarea hotărârilor iau parte numai cei care reprezintă statele membre participante la cooperarea consolidată. În ceea ce privește cooperarea consolidată stabilită în temeiul articolului 27c, majoritatea calificată este definită ca fiind aceeași proporție a voturilor ponderate și aceeași proporție a numărului de membri în cauză ai Consiliului ca și cele stabilite la articolul 205 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunității Europene și la articolul 23 alineatul (2), paragraful al doilea și al treilea din prezentul tratat. Unanimitatea este constituită numai cu voturile membrilor în cauză ai Consiliului.

Astfel de acte și decizii nu fac parte din acquis-ul Uniunii.

  • Statele membre aplică, în măsura în care le privește, actele și deciziile adoptate pentru punerea în aplicare a cooperării consolidate la care participă. Astfel de acte și decizii sunt obligatorii numai pentru statele membre care participă la această cooperare și sunt direct aplicabile, dacă este cazul, numai în aceste state. Statele membre care nu participă la cooperarea consolidată nu pot împiedica punerea sa în aplicare de către statele membre participante.

ARTICOLUL 44A

Cheltuielile care rezultă din punerea în aplicare a cooperării consolidate, altele decât costurile administrative ale instituțiilor, se suportă de statele membre participante, în afara cazului în care Consiliul, hotărând în unanimitate după consultarea Parlamentului European, decide altfel."

  • Articolul 45 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 45

Consiliul și Comisia asigură coerența acțiunilor întreprinse în temeiul prezentului titlu, precum și coerența acestor acțiuni cu politicile Uniunii și ale Comunității și cooperează în acest scop."

  • Articolul 46 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 46

Dispozițiile Tratatului de instituire a Comunității Europene, Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice care se referă la competența Curții de Justiție a Comunităților Europene și la exercitarea acestei competențe se aplică numai următoarelor dispoziții ale prezentului tratat:

  • dispozițiilor de modificare a Tratatului de instituire a Comunității Economice Europene în vederea instituirii Comunității Europene, dispozițiilor de modificare a Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și dispozițiilor de modificare a Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice;
  • dispozițiilor titlului VI, în condițiile prevăzute la articolul 35;
  • dispozițiilor titlului VII, în condițiile prevăzute la articolul 11 și 11a din Tratatul de instituire a Comunității Europene și la articolul 40 din prezentul tratat;
  • articolului 6 alineatul (2), în ceea ce privește acțiunea instituțiilor, în măsura în care Curtea are competență în temeiul Tratatelor de instituire ale Comunităților Europene și a prezentului tratat;
  • numai dispozițiilor de procedură ale articolului 7, pentru care Curtea hotărăște la cererea statului membru în cauză în termen de o lună de la data constatării de către Consiliu, stabilită de respectivul articol.
  • articolelor 46 - 53."

ARTICOLUL 2[modifică]

Tratatul de instituire a Comunității Europene se modică în conformitate cu dispozițiile prezentului articol.

  • Articolul 11 se înlocuiește cu următoarele articole 11 și 11a:

"ARTICOLUL 11

  • Statele membre care își propun să stabilească între ele o cooperare consolidată într-unul din domeniile menționate de prezentul tratat adresează o cerere Comisiei, care poate prezenta Consiliului o propunere în acest sens. În cazul în care nu prezintă o astfel de propunere, Comisia comunică statelor membre în cauză motivele pentru care a procedat astfel.
  • Autorizarea de a proceda la cooperarea consolidată menționată la alineatul (1) se acordă, cu respectarea articolelor 43 - 45 din Tratatul privind Uniunea Europeană, de către Consiliu, care hotărăște cu majoritate calificată la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European. În cazul în care cooperarea consolidată privește un domeniu care ține de procedura menționată la articolul 251 din prezentul tratat, este necesar avizul conform al Parlamentului European.

Un membru al Consiliului poate solicita sesizarea Consiliului European. După ce chestiunea a fost ridicată în Consiliul European, Consiliul poate hotărî în conformitate cu primul paragraf din prezentul alineat.

  • Actele și deciziile necesare punerii în aplicare a acțiunilor de cooperare consolidată se supun tuturor dispozițiilor relevante ale prezentului tratat, în afara cazului în care prezentul articol și articolele 43-45 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevăd altfel.

ARTICOLUL 11A

Orice stat membru care dorește să participe la cooperarea consolidată instituită în temeiul articolului 11 notifică această intenție Consiliului și Comisiei, care transmite Consiliului un aviz în termen de trei luni de la data primirii notificării. În termen de patru luni de la data primirii notificării, Comisia decide cu privire la cerere cât și la eventualele dispoziții specifice pe care le poate considera necesare."

  • La articolul 13, textul actual devine alineatul (1) și se adaugă următorul alineat (2):

"(2) Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care adoptă măsuri de încurajare comunitare, cu excepția oricărei armonizări a legilor și regulamentelor statelor membre, menite să susțină acțiunile întreprinse de statele membre pentru realizarea obiectivelor menționate la alineatul (1), Consiliul hotărăște în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251."

  • Articolul 18 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 18

  • Orice cetățean al Uniunii are dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor și condițiilor prevăzute de prezentul tratat și de dispozițiile adoptate în vederea aplicării sale.
  • În cazul în care o acțiune a comunității se dovedește necesară pentru atingerea acestui obiectiv și în care prezentul tratat nu a prevăzut puteri de acțiune în acest sens, Consiliul poate adopta dispoziții menite să faciliteze exercitarea drepturilor menționate la alineatul (1). Consiliul hotărăște în conformitate cu procedura menționată la articolul 251.
  • Alineatul (2) nu se aplică dispozițiilor referitoare la pașapoarte, cărți de identitate, permise de ședere sau oricare alt document asimilat și nici dispozițiilor referitoare la securitatea socială sau protecția socială."
  • La articolul 67 se adaugă următorul alineat:

"(5) Prin derogare de la alineatul (1), Consiliul adoptă, în conformitate cu procedura menționată la articolul 251:

  • măsurile prevăzute la articolul 63 punctul 1) și punctul 2) litera (a), cu condiția să adopte în prealabil și în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol o legislație comunitară care definește regulile comune și principiile de bază care reglementează aceste domenii;
  • măsurile prevăzute la articolul 65, cu excepția aspectelor legate de dreptul familiei."
  • Articolul 100 se înlocuiește cu textul următor:

"ARTICOLUL 100

  • Fără a aduce atingere celorlalte proceduri prevăzute de prezentul tratat, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate decide măsuri adecvate situației economice, în special în cazul în care apar dificultăți grave în aprovizionarea cu anumite produse.
  • În cazul în care un stat membru se confruntă cu dificultăți sau este serios amenințat de dificultăți grave, datorită unor catastrofe naturale sau unor evenimente excepționale situate în afara controlului său, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate acorda statului membru în cauză asistență financiară comunitară, în anumite condiții. Președintele Consiliului informează Parlamentul European cu privire la decizia adoptată."
  • Articolul 111 alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

"(4) Sub rezerva alineatului (1), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei și după consultarea BCE, decide cu privire la poziția pe care o ocupă Comunitatea la nivel internațional în ce privește chestiunile care prezintă un interes special pentru uniunea economică și monetară și la reprezentarea sale, în conformitate cu repartizarea competențelor prevăzută la articolele 99 și 105."

  • Articolul 123 alineatul (4) se înlocuiește cu textul următor:

"(4) În ziua intrării în vigoare a celei de-a treia etape, Consiliul, hotărând cu unanimitatea statelor membre care nu fac obiectul unei derogări, la propunerea Comisiei și după consultarea BCE, adoptă cursul de schimb la care se stabilesc irevocabil monedele acestor state și cursul de schimb stabilit irevocabil la care ECU înlocuiește aceste monede, iar ECU devine o monedă de sine stătătoare. Această măsură nu modifică în sine valoarea externă a ECU. Consiliul, hotărând cu majoritatea calificată a statelor membre mai sus menționate, la propunerea Comisiei și după consultarea BCE, ia celelalte măsuri necesare pentru ca ECU să fie introdus rapid ca monedă unică a acestor state membre. Se aplică articolul 122 alineatul (5) teza a doua. "

  • Articolul 133 se înlocuiește cu textul următor:

"ARTICOLUL 133

  • Politica comercială comună se bazează pe principii unitare, în special în ceea ce privește modificările tarifare, încheierea de acorduri tarifare și comerciale, uniformizarea măsurilor de liberalizare, politica de export, precum și măsurile de protecție comercială, printre care cele care vor fi luate în caz de dumping și de subvenții.
  • Comisia prezintă Consiliului propuneri pentru punerea în aplicare a politicii comerciale comune.
  • În cazul în care trebuie negociate acorduri cu unul sau mai multe state sau organizații internaționale, Comisia prezintă recomandări Consiliului, care o autorizează să deschidă negocierile necesare. Comisiei și Consiliului le revine responsabilitatea de a asigura compatibilitatea acordurilor negociate cu politicile și regulile interne ale Comunității.

Comisia conduce aceste negocieri în consultare cu un comitet special desemnat de Consiliu pentru a o sprijini în îndeplinirea acestei sarcini și în cadrul directivelor pe care Consiliul i le poate adresa. Comisia raportează periodic comitetului special în legătură cu stadiul negocierilor.

Dispozițiile relevante ale articolului 300 sunt aplicabile.

  • În exercitarea competențelor care îi sunt atribuite prin prezentul articol, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată.
  • Alineatele (1) - (4) se aplică, de asemenea, negocierii și încheierii de acorduri în domeniile comerțului cu servicii și al aspectelor comerciale ale proprietății intelectuale, în măsura în care aceste acorduri nu intră sub incidența alineatelor menționate și fără a aduce atingere alineatului (6).

Prin derogare de la alineatul (4), Consiliul hotărăște în unanimitate cu privire la negocierea și încheierea unui acord într-unul dintre domeniile menționate la primul paragraf, în cazul în care acest acord conține dispoziții pentru care este necesară unanimitatea pentru adoptarea regulilor interne sau în care un astfel de acord se referă la un domeniu în care Comunitatea încă nu și-a exercitat competențele în temeiul prezentului tratat, prin adoptarea de reguli interne.

Consiliul hotărăște în unanimitate cu privire la negocierea și încheierea unui acord orizontal, în măsura în care acesta privește și paragraful precedent sau alineatul (6) al doilea paragraf.

Prezentul alineat nu aduce atingere dreptului statelor membre de a menține și de a încheia acorduri cu țări terțe sau organizații internaționale, în măsura în care acordurile menționate respectă dreptul comunitar și celelalte acorduri internaționale în materie.

  • Consiliul nu poate încheia un acord în cazul în care acesta cuprinde dispoziții care depășesc competențele interne ale Comunității, în special în cazul în care ar antrena o armonizare a legilor sau regulamentelor statelor membre într-un domeniu în care prezentul tratat exclude o astfel de armonizare.

În această privință, prin derogare de la alineatul (5) primul paragraf, acordurile în domeniul comerțului serviciilor culturale și audiovizuale, al serviciilor educative, cât și al serviciilor sociale și de sănătate umană țin de competența comună a Comunității și a statelor sale membre. De aceea, negocierea unor astfel de acorduri necesită, în afară de decizia comunitară adoptată în conformitate cu dispozițiile relevante ale articolului 300, acordul comun al statelor membre. Acordurile negociate în acest fel se încheie împreună de Comunitate și statele membre.

Negocierea și încheierea acordurilor internaționale în domeniul transporturilor rămân sub incidența dispozițiilor titlului V și articolului 300.

  • Fără a aduce atingere alineatului (6) primul paragraf, Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, poate extinde aplicarea alineatelor (1) - (4) și la negocierile și acordurile internaționale referitoare la proprietatea intelectuală, în măsura în care acestea nu fac obiectul alineatului (5)."
  • Articolul 137 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 137

  • În vederea realizării obiectivelor menționate la articolul 136, Comunitatea susține și completează acțiunea statelor membre în domeniile următoare:
  • îmbunătățirea, în special, a mediului de muncă, pentru a proteja sănătatea și securitatea lucrătorilor;
  • condițiile de muncă;
  • securitatea socială și protecția socială a lucrătorilor;
  • protecția lucrătorilor în caz de reziliere a contractului de muncă;
  • informarea și consultarea lucrătorilor;
  • reprezentarea și apărarea colectivă a intereselor lucrătorilor și angajatorilor, inclusiv administrarea comună, sub rezerva alineatului (5);
  • condițiile de muncă pentru resortisanții din țările terțe care sunt rezidenți legali pe teritoriul Comunității;
  • integrarea persoanelor excluse de pe piața forței de muncă, fără a aduce atingere articolului 150;
  • egalitatea dintre bărbați și femei în ceea ce privește șansele pe piața forței de muncă și tratamentul la locul de muncă,;
  • lupta împotriva marginalizării sociale;
  • modernizarea sistemelor de protecție socială, fără a aduce atingere literei (c).

În acest scop, Consiliul:

  • poate adopta măsuri menite să încurajeze cooperarea între statele membre prin inițiative destinate să sporească cunoștințele, să dezvolte schimburile de informații și a celor mai bune practici, să promoveze abordările novatoare și să evalueze experiențele dobândite, cu excluderea oricărei armonizări a actelor cu putere de lege și a normelor administrative;
  • poate adopta în domeniile menționate la alineatul (1) literele (a)-(i), prin intermediul directivelor, recomandări minime aplicabile treptat, ținând seama de condițiile și de reglementările tehnice existente în fiecare dintre statele membre. Aceste directive evită impunerea constrângerilor administrative, financiare și juridice susceptibile să frâneze crearea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Consiliul hotărăște în conformitate cu procedura menționată la articolul 251 după consultarea Comitetului Economic și Social și a Comitetului Regiunilor, cu excepția domeniilor menționate la alineatul (1) literele (c), (d), (f) și (g) din prezentul articol, în privința cărora Consiliul hotărăște în unanimitate la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și a comitetelor menționate. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, poate decide ca procedura menționată la articolul 251 să fie aplicabilă alineatului (1) literele (d), (f) și (g) din prezentul articol.

  • Un stat membru poate încredința partenerilor sociali, la cererea lor comună, punerea în aplicare a directivelor adoptate în conformitate cu alineatul (2).

În acest caz, statul membru respectiv se asigură că, până cel târziu la data la care o directivă trebuie transpusă în conformitate cu articolul 249, partenerii sociali au luat măsurile necesare, pe bază de acord, iar statul membru în cauză ia toate măsurile necesare care să-i permită, în orice moment, să garanteze rezultatele impuse de directiva menționată.

  • Dispozițiile adoptate în temeiul prezentului articol:
  • nu aduc atingere dreptului recunoscut al statelor membre de a-și defini principiile fundamentale ale sistemului lor de securitate socială și nu trebuie să aducă atingere în mod semnificativ echilibrul financiar;
  • nu pot împiedica un stat membru să mențină sau să adopte măsuri de protecție mai stricte, compatibile cu prezentul tratat.
  • Dispozițiile prezentului articol nu se aplică remunerațiilor, dreptului de asociere, dreptului la grevă, și nici dreptului la lock-out."
  • Articolul 139 alineatul (2) al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

"Consiliul hotărăște cu majoritate calificată, cu excepția cazului în care acordul în cauză conține una sau mai multe dispoziții referitoare la unul din domeniile pentru care este necesară unanimitatea în temeiul articolului 137 alineatul (2). În această situație, Consiliul hotărăște în unanimitate."

  • Articolul 144 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 144

Consiliul, după consultarea Parlamentului European, instituie un comitet de protecție socială cu caracter consultativ, în scopul de a promova cooperarea în materie de protecție socială între statele membre și cu Comisia. Comitetul are ca misiune:

  • să urmărească situația socială și evoluția politicilor de protecție socială în statele membre și în Comunitate;
  • să faciliteze schimbul de informații, de experiență și de bune practici între statele membre și cu Comisia;
  • fără a aduce atingere articolului 207, să pregătească rapoarte, să formuleze avize sau să întreprindă alte activități în domeniile care țin de competența sa, atât la cererea Consiliului sau a Comisiei, cât și din proprie inițiativă.

Pentru îndeplinirea mandatului său, comitetul stabilește contacte adecvate cu partenerii sociali.

Fiecare stat membru și Comisia numesc doi membri ai comitetului."

  • Articolul 157 alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

"(3) Comunitatea contribuie la realizarea obiectivelor menționate la alineatul (1) prin politicile și acțiunile pe care le desfășoară în temeiul altor dispoziții prezentului tratat. Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura menționată la articolul 251 și după consultarea Comitetului Economic și Social, poate decide cu privire la unele măsuri specifice menite să sprijine acțiunile întreprinse în statele membre pentru realizarea obiectivelor menționate la alineatul (1).

Prezentul titlu nu constituie un temei pentru introducerea, de către Comunitate, a vreunei măsuri susceptibile să provoace denaturări ale concurenței sau să conțină dispoziții fiscale sau dispoziții referitoare la drepturile și interesele lucrătorilor salariați."

  • Articolul 159 al treilea paragraf se înlocuiește cu textul următor:

"În cazul în care se dovedesc necesare acțiuni specifice, în afara Fondurilor, și fără a aduce atingere măsurilor hotărâte în cadrul altor politici ale Comunității, Consiliul poate adopta astfel de acțiuni, hotărând în conformitate cu procedura menționată la articolul 251 și după consultarea Comitetului Economic și Social și a Comitetului Regiunilor.”'

  • La articolul 161 se adaugă următorul al treilea paragraf:

"Începând cu 1 ianuarie 2007, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, după avizul conform al Parlamentului European și după consultarea Comitetului Economic și Social și a Comitetului Regiunilor, în cazul în care perspectivele financiare multianuale aplicabile începând cu 1 ianuarie 2007 și acordul interinstituțional aferent sunt deja adoptate la această dată. În caz contrar, procedura prevăzută de prezentul alineat se aplică de la data adoptării lor."

  • Articolul 175 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

"(2) Prin derogare de la procedura de decizie prevăzută la alineatul (1) și fără a aduce atingere articolului 95, Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, după consultarea Parlamentului European, a Comitetului Economic și Social și a Comitetului Regiunilor, adoptă:

  • dispoziții în special de natură fiscală;
  • măsuri privind:
  • amenajarea teritoriului;
  • administrarea cantitativă a resurselor de apă sau care au legătură directă sau indirectă cu disponibilitatea resurselor menționate;
  • exploatarea solurilor, cu excepția managementului deșeurilor;
  • măsurile care aduc atingere în mod semnificativ opțiunii unui stat membru între diferite surse de energie și structura generală a alimentării sale cu energie.

Consiliul, hotărând în condițiile prevăzute la primul paragraf, poate preciza domeniile vizate în prezentul alineat pentru care deciziile se iau cu majoritate calificată."

  • La partea a treia, se adaugă următorul titlu:

"TITLUL XXI

COOPERARE ECONOMICĂ, FINANCIARĂ ȘI TEHNICĂ CU ȚĂRILE TERȚE

ARTICOLUL 181A

  • Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții ale prezentului tratat, în special celor titlului XX, Comunitatea desfășoară, în cadrul competențelor sale, acțiuni de cooperare economică, financiară și tehnică cu țări terțe. Aceste acțiuni sunt complementare celor întreprinse de statele membre și coerente cu politica de dezvoltare a Comunității.

Politica Comunității în acest domeniu contribuie la atingerea obiectivului general de dezvoltare și consolidare a democrației și statului de drept, cât și a obiectivului de respectare a drepturilor omului și libertăților fundamentale.

  • Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, adoptă măsurile necesare pentru punerea în aplicare a alineatului (1) Consiliul hotărăște în unanimitate cu privire la acordurile de asociere menționate la articolul 310 și la acordurile care urmează să se încheie cu statele candidate la aderarea la Uniune.
  • În cadrul competențelor lor respective, Comunitatea și statele membre cooperează cu țările terțe și cu organizațiile internaționale competente. Modalitățile de cooperare ale Comunității pot face obiectul unor acorduri între aceasta și părțile terțe interesate, care sunt negociate și încheiate în conformitate cu articolul 300.

Primul paragraf nu aduce atingere competenței statelor membre de a negocia în cadrul organismelor internaționale și de a încheia acorduri internaționale."

  • La articolul 189, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

"Numărul de membri ai Parlamentului European nu poate depăși șapte sute treizeci și doi."

  • La articolul 190, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

"(5) După avizul Comisiei și cu aprobarea Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată, Parlamentul European stabilește statutul și condițiile generale privind exercitarea funcțiilor membrilor săi. Consiliul hotărăște în unanimitate cu privire la orice regulă și orice condiție referitoare la regimul fiscal al membrilor sau foștilor membri."

  • La articolul 191 se adaugă un al doilea paragraf cu următorul text:

"Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura menționată la articolul 251, stabilește statutul partidelor politice la nivel european, în special regulile legate de finanțarea acestora."

  • La articolul 207, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

"(2) Consiliul este sprijinit de un Secretariat General, condus de un Secretar General, Înalt Reprezentant pentru politica externă și de securitate comună, asistat de un Secretar General adjunct însărcinat cu administrarea Secretariatului General. Secretarul General și Secretarul General adjunct sunt numiți de Consiliu, care hotărăște cu majoritate calificată.

Consiliul decide cu privire la organizarea Secretariatului General."

  • Articolul 210 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 210

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, stabilește salariile, indemnizațiile și pensiile președintelui și ale membrilor Comisiei, ale președintelui, judecătorilor, avocaților generali și grefierului Curții de Justiție, precum și ale membrilor și grefierului Tribunalului de Primă Instanță. Consiliul stabilește de asemenea, cu aceeași majoritate, toate indemnizațiile care țin loc de remunerație."

  • La articolul 214, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

"(2) Consiliul, reunit la nivel de șefi de stat sau de guvern și hotărând cu majoritate calificată, desemnează persoana pe care intenționează să o numească președinte al Comisiei; această desemnare se aprobă de Parlamentul European.

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată și de comun acord cu președintele desemnat, adoptă lista celorlalte persoane pe care intenționează să le numească membri ai Comisiei, listă stabilită potrivit propunerilor făcute de fiecare stat membru.

Președintele și ceilalți membri ai Comisiei astfel desemnați se supun, în calitate de colegiu, votului de aprobare al Parlamentului European. După aprobarea Parlamentului European, președintele și ceilalți membri ai Comisiei se numesc de Consiliu, care hotărăște cu majoritate calificată."

  • Articolul 215 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 215

În afara de schimbarea ordinară și de deces, funcțiile membrilor Comisiei încetează în mod individual prin demisie sau destituire.

Membrul demisionar sau decedat este înlocuit pentru restul mandatului de către un nou membru numit de Consiliu, care hotărăște cu majoritate calificată. Consiliul, hotărând în unanimitate, poate decide că nu este cazul ca o astfel de înlocuire să aibă loc.

În caz de demisie, destituire sau deces, președintele este înlocuit pentru restul mandatului. Pentru înlocuirea acestuia se aplică procedura prevăzută la articolul 214 alineatul (2).

Cu excepția cazurilor de demisie din oficiu prevăzută la articolul 216, membrii Comisiei rămân în funcție până când sunt înlocuiți sau până când Consiliul decide că nu este cazul ca o astfel de înlocuire să aibă loc, în conformitate cu al doilea paragraf din prezentul articol."

  • Articolul 217 se înlocuiește cu următorul text:

”ARTICOL 217

  • Comisia își îndeplinește misiunea cu respectarea orientărilor politice stabilite de președintele său, care decide și cu privire la organizarea sa internă în scopul asigurării coerenței, eficacității și caracterului colegial al acțiunii sale.
  • Responsabilitățile care incumbă Comisiei sunt structurate și repartizate membrilor săi de către președinte. Președintele poate modifica repartiția acestor responsabilități în cursul mandatului. Membrii Comisiei își exercită funcțiile atribuite de președinte sub autoritatea acestuia.
  • După aprobarea colegiului, președintele numește vicepreședinții dintre membrii Comisiei.
  • Un membru al Comisiei își prezintă demisia în cazul în care președintele îi cere acest lucru, după aprobarea colegiului."
  • La articolul 219, se elimină primul paragraf.
  • Articolul 220 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 220

Curtea de Justiție și Tribunalul de Primă Instanță asigură, în cadrul competențelor ce le revin, respectarea legii în interpretarea și aplicarea prezentului tratat.

În plus, pe lângă Tribunalul de Primă Instanță se pot institui, în condițiile prevăzute la articolul 225a, camere jurisdicționale însărcinate să exercite, în anumite domenii specifice, competențe jurisdicționale prevăzute de prezentul tratat.”

  • Articolul 221 se înlocuiește cu textul următor:

"ARTICOLUL 221

Curtea de Justiție este formată din câte un judecător pentru fiecare stat membru.

Curtea de Justiție se întrunește în camere sau în Marea Cameră, în conformitate cu regulile prevăzute în acest sens de Statutul Curții de Justiție.

În cazul în care există o prevedere statutară în acest sens, Curtea de Justiție se poate întruni și în ședință plenară."

  • Articolul 222 se înlocuiește cu textul următor:

"ARTICOLUL 222

Curtea de Justiție este asistată de opt avocați generali. La cererea Curții de Justiție, Consiliul, hotărând în unanimitate, poate mări numărul de avocați generali.

Avocatul general are rolul de a prezenta în ședință publică, cu deplină imparțialitate și în deplină independență, concluziile motivate cu privire la cauzele care, în conformitate cu Statutul Curții de Justiție, necesită intervenția sa."

  • Articolul 223 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 223

Judecătorii și avocații generali ai Curții de Justiție, aleși dintre persoane care oferă toate garanțiile de independență și care întrunesc condițiile cerute pentru exercitarea, în țările lor, a celor mai înalte funcții jurisdicționale, sau care sunt jurisconsulți de competență recunoscută, sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de șase ani.

La fiecare trei ani are loc înlocuirea parțială a judecătorilor și avocaților generali, în condițiile prevăzute de Statutul Curții de Justiție.

Judecătorii desemnează dintre ei pe președintele Curții de Justiție, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.

Judecătorii și avocații generali care își încheie mandatul pot fi numiți din nou.

Curtea de Justiție își numește grefierul și îi stabilește statutul.

Curtea de Justiție își stabilește regulamentul de procedură. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată."

  • Articolul 224 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 224

Tribunalul de Primă Instanță este format din cel puțin un judecător pentru fiecare stat membru. Numărul de judecători se stabilește prin Statutul Curții de Justiție. Statutul poate prevedea ca Tribunalul să fie asistat de avocați generali.

Membrii Tribunalului de Primă Instanță se aleg dintre persoane care oferă depline garanții de independență și care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcții jurisdicționale. Aceștia sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de șase ani. La fiecare trei ani are loc o înlocuire parțială. Membrii care și-au încheiat mandatul pot fi numiți din nou.

Judecătorii desemnează dintre ei pe președintele Tribunalului de Primă Instanță, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.

Tribunalul de Primă Instanță își numește grefierul și îi stabilește statutul.

Tribunalul de Primă Instanță își stabilește regulamentul de procedură în acord cu Curtea de Justiție. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată.

Cu excepția cazului în care Curtea de Justiție dispune altfel, dispozițiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justiție se aplică și Tribunalului de Primă Instanță."

  • Articolul 225 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 225

  • Tribunalul de Primă Instanță are competența să audieze și să decidă în primă instanță în acțiunile menționate la articolele 230, 232, 235, 236, și 238, cu excepția celor care sunt atribuite unei camere jurisdicționale și a celor rezervate prin statut Curții de Justiție. Statutul poate prevedea pentru Tribunalul de Primă Instanță competențe în alte categorii de acțiuni.

Deciziile pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță în temeiul prezentului alineat pot face obiectul unui recurs introdus la Curtea de Justiție, limitat la chestiuni de drept, în condițiile și limitele prevăzute de statut.

  • Tribunalul de Primă Instanță are competența de a audia și decide în acțiunile formulate împotriva deciziilor camerelor jurisdicționale instituite în conformitate cu articolul 225a.

Deciziile pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță în temeiul prezentului alineat pot face, în mod excepțional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiție, în condițiile și limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerența dreptului comunitar."

  • Tribunalul de Primă Instanță are competență de a audia și decide în cauze formulate în temeiul articolului 234, în domenii specifice stabilite de statut.

În cazul în care Tribunalul de Primă Instanță consideră că respectiva cauză necesită o decizie de principiu susceptibilă de a aduce atingere unității sau coerenței dreptului comunitar, acesta poate trimite cauza spre soluționare Curții de Justiție.

Deciziile pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță în chestiuni preliminare pot face, în mod excepțional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiție, în condițiile și limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerența dreptului comunitar."

  • Se adaugă articolul următor:

"ARTICOLUL 225A"

Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și a Curții de Justiție, sau la cererea Curții de Justiție și după consultarea Parlamentului European și a Comisiei, poate institui camere jurisdicționale competente să audieze și să decidă în primă instanță în anumite categorii de acțiuni formulate în domenii specifice.

Decizia de instituire a unei camere jurisdicționale stabilește regulile referitoare la compunerea acestei camere și precizează sfera competențelor care îi sunt atribuite.

Deciziile camerelor jurisdicționale pot face obiectul unui recurs în fața Tribunalului de Primă Instanță, limitat la chestiuni de drept sau, în cazul în care decizia de instituire a camerei o prevede, și la chestiuni de fapt.

Membrii camerei jurisdicționale se aleg dintre persoane care oferă depline garanții de independență și care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor funcții jurisdicționale. Aceștia sunt numiți de Consiliu, care hotărăște în unanimitate.

Camerele jurisdicționale își stabilesc regulamentul de procedură în acord cu Curtea de Justiție. Acest regulamentul se supune aprobării Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată.

Cu excepția cazului în care decizia de instituire a camerei jurisdicționale dispune altfel, dispozițiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justiție și dispozițiile Statutului Curții de Justiție se aplică camerelor jurisdicționale."

  • Se adaugă articolul următor:

”ARTICOLUL 229A

Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții ale prezentului tratat, Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, poate adopta dispoziții prin care atribuie Curții de Justiție, în măsura stabilită de Consiliu, competența de a decide cu privire la unele litigii legate de aplicarea actelor adoptate în temeiul prezentului tratat care creează titluri comunitare de proprietate industrială. Consiliul recomandă adoptarea acestor dispoziții de către statele membre, în conformitate cu normele lor constituționale."

  • Articolul 230 al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

"În acest scop, Curtea are competența de a se pronunța în acțiuni formulate de un stat membru, de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie, pentru motive de necompetență, de încălcare a unor norme fundamentale de procedură, de încălcare a prezentului tratat sau a oricărei norme de drept privind aplicarea acestuia ori de abuz de putere.

În aceleași condiții, Curtea de Justiție are competența de a se pronunța în acțiuni formulate de Curtea de Conturi și de BCE în scopul protejării prerogativelor acestora."

  • Articolul 245 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 245

Statutul Curții de Justiție se stabilește printr-un protocol separat.

Consiliul, hotărând în unanimitate la cererea Curții de Justiție și după consultarea Parlamentului European și a Comisiei, sau la cererea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și a Curții de Justiție, poate modifica dispozițiile statutului, cu excepția titlului I."

  • Articolul 247 se modifică după cum urmează:
  • alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

"(1) Curtea de Conturi se compune din câte un cetățean al fiecărui stat membru.";

  • alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

"(3) Membrii Curții de Conturi se numesc pentru o perioadă șase ani. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată după consultarea Parlamentului European, adoptă lista membrilor stabilită în conformitate cu propunerile făcute de fiecare stat membru. Mandatul membrilor Curții de Conturi poate fi reînnoit.

Membrii Curții de Conturi desemnează dintre ei pe președintele Curții de Conturi, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit."

  • Articolul 248 se modifică după cum urmează:
  • alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

"(1) Curtea de Conturi verifică totalitatea conturilor de venituri și cheltuieli Comunității. De asemenea, aceasta verifică totalitatea conturilor de venituri și cheltuieli ale oricărui organism creat de Comunitate, în măsura în care actul constitutiv nu exclude acest control.

Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European și Consiliului o declarație de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum și la legalitatea operațiunilor și înregistrarea acestora în conturi, declarație care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Declarația poate fi completată cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate comunitară.";

  • alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

"(4) Curtea de Conturi întocmește un raport anual după încheierea fiecărui exercițiu financiar. Acest raport se transmite celorlalte instituții ale Comunității și se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene împreună cu răspunsurile formulate de aceste instituții la observațiile Curții de Conturi.

În plus, Curtea de Conturi își poate prezenta în orice moment observațiile, în special sub forma unor rapoarte speciale cu privire la chestiuni specifice și poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte instituții ale Comunității.

Curtea de Conturi adoptă rapoarte anuale, rapoarte speciale sau avize cu majoritatea membrilor care o compun. Cu toate acestea, în vederea adoptării unor categorii de rapoarte sau de avize, aceasta își poate înființa camere interne, în condițiile prevăzute de regulamentul său de ordine interioară.

Aceasta sprijină Parlamentul European și Consiliul în exercitarea funcției lor de control al execuției bugetare.

Curtea de Conturi își stabilește regulamentul de ordine interioară. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată."

  • La articolul 254 alineatele (1) și (2), expresia "Jurnalul Oficial al Comunităților Europene" se înlocuiește cu expresia "Jurnalul Oficial al Uniunii Europene".
  • Articolul 257 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 257

Se instituie un Comitet Economic și Social cu caracter consultativ.

Comitetul este format din reprezentanții diferitelor componente cu caracter economic și social ale societății civile organizate, mai ales ai producătorilor, agricultorilor, transportatorilor, lucrătorilor, comercianților și meșteșugarilor, ai profesiunilor liberale, ai consumatorilor și ai interesului general."

  • Articolul 258 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 258

Numărul de membri ai Comitetului Economic și Social nu poate depăși trei sute cincizeci.

Numărul de membri ai Comitetului se stabilește după cum urmează:

Belgia 12
Danemarca 9
Germania 24
Grecia 12
Spania 21
Franța 24
Irlanda 9
Italia 24
Luxemburg 6
Olanda 12
Austria 12
Portugalia 12
Finlanda 9
Suedia 12
Regatul Unit 24

Membrii Comitetului nu trebuie să fie legați prin nici un fel de mandat imperativ. Aceștia își exercită funcțiile în deplină independență, în interesul general al Comunității.

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, stabilește indemnizațiile membrilor Comitetului."

  • La articolul 259, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

"(1) Membrii Comitetului se numesc, la propunerea statelor membre, pentru o perioadă de patru ani. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, adoptă lista membrilor stabilită potrivit propunerilor fiecărui stat membru. Mandatul membrilor Comitetului poate fi reînnoit.”

  • Articolul 263 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 263

Se instituie un comitet cu caracter consultativ, numit în continuare «Comitetul Regiunilor», format din reprezentanți ai comunităților regionale și locale și care sunt fie aleși în cadrul unei autorități regionale sau locale, , fie răspund din punct de vedere politic în față unei adunări alese.

Numărul de membri ai Comitetului Regiunilor nu poate depăși trei sute cincizeci.

Numărul de membri ai Comitetului Regiunilor se stabilește după cum urmează:

Belgia 12
Danemarca 9
Germania 24
Grecia 12
Spania 21
Franța 24
Irlanda 9
Italia 24
Luxemburg 6
Olanda 12
Austria 12
Portugalia 12
Finlanda 9
Suedia 12
Regatul Unit 24

Membrii Comitetului, precum și un număr egal de membri supleanți se numesc, la propunerea statelor membre respective, pentru o perioadă de patru ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, adoptă lista membrilor și a membrilor supleanți stabilită în conformitate cu propunerile fiecărui stat membru. La încheierea mandatului menționat la primul paragraf, în temeiul căruia au fost propuși, mandatul membrilor Comitetului încetează din oficiu și aceștia sunt înlocuiți pentru restul mandatului respectiv în conformitate cu aceeași procedură. Aceștia nu pot fi în același timp și membri ai Parlamentului European.

Membrii Comitetului nu trebuie să fie legați prin nici un fel de mandat imperativ. Aceștia își exercită funcțiile în deplină independență, în interesul general al Comunității."

  • Articolul 266 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 266

Banca Europeană de Investiții are personalitate juridică.

Membrii Băncii Europene de Investiții sunt statele membre.

Statutul Băncii Europene de Investiții face obiectul unui protocol anexat la prezentul tratat. Consiliul, hotărând în unanimitate, la cererea Băncii Europene de Investiții și după consultarea Parlamentului European și a Comisiei, sau la cererea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și a Băncii Europene de Investiții, poate modifica articolele 4, 44 și 12 și articolul 18 alineatul (5) din Statutul Băncii."

  • Articolul 279 se înlocuiește cu următorul text:

”ARTICOLUL 279

  • Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și obținerea avizului Curții de Conturi:
  • adoptă regulamentele financiare care precizează în special procedurile referitoare la întocmirea și execuția bugetului, precum și la prezentarea și verificarea conturilor;
  • stabilește regulile privind responsabilitatea controlorilor financiari, ordonatorilor de credite și contabililor și organizează controlul activității acestora;

Începând cu 1 ianuarie 2007, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și obținerea avizului Curții de Conturi.

  • Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și obținerea avizului Curții de Conturi, stabilește metodele și procedura prin care veniturile bugetare prevăzute de regimul resurselor proprii ale Comunității se pun la dispoziția Comisiei și definește măsurile care trebuie aplicate pentru a răspunde, dacă este cazul, necesităților trezoreriei."
  • Articolul 290 se înlocuiește cu următorul text:

”ARTICOLUL 290

Regimul lingvistic al instituțiilor Comunității se stabilește, fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute de Statutul Curții de Justiție, de către Consiliu, care hotărăște în unanimitate."

  • Articolul 300 se modifică după cum urmează:
  • alineatul (2), al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

"Prin derogare de la regulile stabilite la alineatul (3), se aplică aceleași proceduri pentru a decide suspendarea aplicării unui acord, cât și pentru a stabili poziția care urmează să se adopte în numele Comunității într-un organism creat printr-un acord, în cazul în care acest organism este chemat să adopte decizii cu efecte juridice, cu excepția deciziilor de completare sau de modificare a cadrului instituțional al acordului.

Parlamentul European este imediat și pe deplin informat cu privire la oricare decizie adoptată în temeiul prezentului alineat și care privește aplicarea provizorie sau suspendarea acordurilor sau stabilirea poziției Comunității într-un organism creat printr-un acord."

  • alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

"(6) Parlamentul European, Consiliul, Comisia sau un stat membru pot obține avizul Curții de Justiție cu privire la compatibilitatea acordului avut în vedere cu dispozițiile prezentului tratat. În cazul în care avizul Curții de Justiție este negativ, acordul poate intra în vigoare numai în condițiile stabilite la articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană."

  • Articolul 309 se modifică după cum urmează:
  • la alineatul (1), expresia "articolului 7 alineatul (2)" se înlocuiește cu expresia "articolului 7 alineatul (3),";
  • la alineatul (2), expresia "articolului 7 alineatul (1)" se înlocuiește cu expresia "articolului 7 alineatul (2),".

ARTICOLUL 3[modifică]

Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice se modifică în conformitate cu dispozițiile prezentului articol.

  • La articolul 107, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

"Numărul de membri ai Parlamentului European nu poate depăși șapte sute treizeci și doi."

  • La articolul 108, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

"(5) Parlamentul European stabilește statutul și condițiile generale privind exercitarea funcțiilor membrilor săi, după avizul Comisiei și cu aprobarea Consiliului care hotărăște cu majoritate calificată. Consiliul hotărăște în unanimitate cu privire la orice regulă și orice condiție legate de regimul fiscal al membrilor sau foștilor membri."

  • La articolul 121, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

"(2) Consiliul este sprijinit de un Secretariat General, condus de un Secretar General, Înalt Reprezentant pentru politica externă și de securitate comună, asistat de un Secretar General adjunct însărcinat cu administrarea Secretariatului General. Secretarul General și Secretarul General adjunct se numesc de Consiliu, care hotărăște cu majoritate calificată.

Consiliul decide cu privire la organizarea Secretariatului General."

  • La articolul 127, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

"(2) Consiliul, reunit la nivel de șefi de stat sau de guvern și hotărând cu majoritate calificată, desemnează persoana pe care intenționează să o numească președinte al Comisiei; desemnarea se aprobă de Parlamentul European.

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată și de comun acord cu președintele desemnat, adoptă lista celorlalte persoane pe care intenționează să le numească membri ai Comisiei, listă stabilită potrivit propunerilor făcute de fiecare stat membru.

Președintele și ceilalți membri ai Comisiei astfel desemnați se supun, în calitate de colegiu, votului de aprobare al Parlamentului European. După aprobarea Parlamentului European, președintele și ceilalți membri ai Comisiei se numesc de Consiliu, care hotărăște cu majoritate calificată."

  • Articolul 128 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 128

În afară de schimbarea ordinară și de deces, funcțiile membrilor Comisiei încetează în mod individual prin demisie sau destituire.

Membrul demisionar sau decedat este înlocuit pentru restul mandatului de către un nou membru numit de Consiliu, care hotărăște cu majoritate calificată. Consiliul, hotărând în unanimitate, poate decide că nu este cazul ca o astfel de înlocuire să aibă loc.

În caz de demisie, destituire sau deces, președintele este înlocuit pentru restul mandatului. Pentru înlocuirea acestuia se aplică procedura prevăzută la articolul 127 alineatul (2).

Cu excepția cazurilor de destituire prevăzute la articolul 129, membrii Comisiei rămân în funcție până când sunt înlocuiți sau până când Consiliul decide că nu este cazul ca o astfel de înlocuire să aibă loc, în conformitate cu al doilea paragraf din prezentul articol."

  • Articolul 130 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 130

  • Comisia își îndeplinește misiunea cu respectarea orientărilor politice stabilite de președintele său, care decide și cu privire la organizarea sa internă în scopul asigurării coerenței, eficacității și caracterului colegial al acțiunii sale.
  • Responsabilitățile care incumbă Comisiei se structurează și se repartizează membrilor săi de către președinte. Președintele poate modifica repartiția acestor responsabilități în cursul mandatului. Membrii Comisiei își exercită funcțiile atribuite de președinte sub autoritatea acestuia.
  • După aprobarea colegiului, președintele numește vicepreședinții dintre membrii Comisiei.
  • Un membru al Comisiei își prezintă demisia în cazul în care președintele îi cere acest lucru, după aprobarea colegiului."
  • La articolul 132, primul paragraf se elimină.
  • Articolul 136 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 136

Curtea de Justiție și Tribunalul de Primă Instanță asigură, în cadrul competențelor ce le revin , respectarea legii în interpretarea și aplicarea prezentului tratat.

În plus, pe lângă Tribunalul de Primă Instanță se pot institui, în condițiile prevăzute la articolul 140b, camere jurisdicționale însărcinate să exercite, în anumite domenii specifice, competențe jurisdicționale prevăzute de prezentul tratat.”

  • Articolul 137 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 137

Curtea de Justiție este formată din câte un judecător din fiecare stat membru.

Curtea de Justiție se întrunește în camere sau în Marea Cameră, în conformitate cu regulile prevăzute în acest sens de Statutul Curții de Justiție.

În cazul în care există o prevedere statutară în acest sens, Curtea de Justiție se poate întruni și în plen."

  • Articolul 138 se înlocuiește cu următorul text:

”ARTICOLUL 138

Curtea de Justiție este asistată de opt avocați generali. La cererea Curții de Justiție, Consiliul, hotărând în unanimitate, poate mări numărul de avocați generali.

Avocatul general are rolul de a prezenta în ședință publică, cu deplină imparțialitate și în deplină independență, concluzii motivate cu privire la cauzele care, în conformitate cu Statutul Curții de Justiție, necesită intervenția sa."

  • Articolul 139 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 139

Judecătorii și avocații generali ai Curții de Justiție, aleși dintre persoane care oferă toate garanțiile de independență și care întrunesc condițiile cerute pentru exercitarea, în țările lor, a celor mai înalte funcții jurisdicționale, sau care sunt jurisconsulți de competență recunoscută, sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru un termen de șase ani.

La fiecare trei ani are loc înlocuirea parțială a judecătorilor și avocaților generali, în condițiile prevăzute de Statutul Curții de Justiție.

Judecătorii desemnează dintre ei pe președintele Curții de Justiție, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.

Judecătorii și avocații generali care își încheie mandatul pot fi numiți din nou.

Curtea de Justiție își numește grefierul și îi stabilește statutul.

Curtea de Justiție își stabilește regulamentul de procedură. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată."

  • Articolul 140 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 140

Tribunalul de Primă Instanță este format din cel puțin un judecător pentru fiecare stat membru. Numărul de judecători se stabilește prin Statutul Curții de Justiție. Statutul poate prevedea ca Tribunalul să fie asistat de avocați generali.

Membrii Tribunalului de Primă Instanță sunt aleși dintre persoane care oferă depline garanții de independență și care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcții jurisdicționale. Aceștia sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de șase ani. La fiecare trei ani are loc o înlocuire parțială. Membrii care și-au încheiat mandatul pot fi numiți din nou.

Judecătorii desemnează dintre ei pe președintele Tribunalului de Primă Instanță, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul său poate fi reînnoit.

Tribunalul de Primă Instanță își numește grefierul și îi stabilește statutul.

Tribunalul de Primă Instanță își stabilește regulamentul de procedură în acord cu Curtea de Justiție. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată.

Cu excepția cazului în care Curtea de Justiție dispune altfel, dispozițiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justiție se aplică și Tribunalului de Primă Instanță."

  • Articolul 140a se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 140A

  • Tribunalul de Primă Instanță are competența să audieze și să decidă în primă instanță în acțiunile menționate la articolele 146, 148, 151, 152 și 153, cu excepția celor care sunt atribuite unei camere jurisdicționale și a celor rezervate prin statut Curții de Justiție. Statutul poate prevedea că Tribunalul de Primă Instanță are competență în alte categorii de acțiuni.

Deciziile pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță în temeiul prezentului alineat pot face obiectul unui recurs introdus la Curtea de Justiție, limitat la chestiuni de drept, în condițiile și limitele prevăzute de statut.

  • Tribunalul de Primă Instanță are competența să audieze și să decidă în acțiunile formulate împotriva deciziilor camerelor jurisdicționale instituite în temeiul articolului 140 B.

Deciziile pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță în temeiul prezentului alineat pot face, în mod excepțional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiție, în condițiile și limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerența dreptului comunitar."

  • Tribunalul de Primă Instanță are competența să audieze și să hotărască în cauze preliminare introduse în temeiul articolului 150, în materii specifice stabilite prin statut.

În cazul în care Tribunalul de Primă Instanță consideră că respectiva cauză necesită o decizie de principiu susceptibilă de a aduce atingere unității sau coerenței dreptului comunitar, acesta poate trimite cauza spre soluționare Curții de Justiție.

Deciziile pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță în chestiuni preliminare pot face, în mod excepțional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiție, în condițiile și limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerența dreptului comunitar."

  • Se adaugă articolul următor:

"ARTICOLUL 140B"

Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și a Curții de Justiție, sau la cererea Curții de Justiție și după consultarea Parlamentului European și a Comisiei, poate institui camere jurisdicționale competente să audieze și să decidă în primă instanță în anumite categorii de acțiuni formulate în domenii specifice.

Decizia de instituire a unei camere jurisdicționale stabilește regulile referitoare la compunerea acestei camere și precizează sfera competențelor care îi revin .

Deciziile camerelor jurisdicționale pot face obiectul unui recurs în fața Tribunalului de Primă Instanță, limitat la chestiuni de drept sau, în cazul în care decizia de instituire a camerei o prevede, și la chestiuni de fapt.

Membrii camerelor jurisdicționale se aleg dintre persoane care oferă depline garanții de independență și care au capacitatea necesară de a exercita funcții jurisdicționale. Aceștia se numesc de Consiliu, care hotărăște în unanimitate.

Camerele jurisdicționale își stabilesc regulamentul de procedură în acord cu Curtea de Justiție. Acest regulamentul se supune aprobării Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată.

Cu excepția cazului în care decizia de instituire a camerei jurisdicționale dispune altfel, dispozițiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justiție și dispozițiile statutului Curții de Justiție se aplică camerelor jurisdicționale."

  • La articolul 146, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

"În acest scop, Curtea are competența de a se pronunța în acțiuni formulate de un stat membru, de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie, pe motive de lipsă de competență, de vicii substanțiale de formă, de încălcare a prezentului tratat sau a oricărei norme de drept privind aplicarea sa ori de abuz de putere.

În aceleași condiții, Curtea de Justiție are competența de a se pronunța în acțiuni formulate de Curtea de Conturi în scopul salvgardării prerogativelor sale."

  • Articolul 160 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 160

Statutul Curții de Justiție se stabilește printr-un protocol separat.

Consiliul, hotărând în unanimitate la cererea Curții de Justiție și după consultarea Parlamentului European și a Comisiei, sau la cererea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și a Curții de Justiție, poate modifica dispozițiile statutului, cu excepția titlului I".

  • Articolul 160b se modifică după cum urmează:
  • alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

"(1) Curtea de Conturi se compune din câte un cetățean al fiecărui stat membru.";

  • alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

"(3) Membrii Curții de Conturi se numesc pentru o perioadă de șase ani. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată după consultarea Parlamentului European, adoptă lista membrilor stabilită în conformitate cu propunerile făcute de fiecare stat membru. Mandatul membrilor Curții de Conturi poate fi reînnoit.

Membrii Curții de Conturi desemnează dintre ei pe președintele Curții de Conturi, pentru un termen de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit."

  • Articolul 160c se modifică după cum urmează :
  • alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

"(1) Curtea de Conturi verifică totalitatea conturilor de venituri și cheltuieli ale Comunității. De asemenea, aceasta verifică totalitatea conturilor de venituri și cheltuieli ale oricărui organism creat de Comunitate, în măsura în care actul constitutiv nu exclude acest control.

Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European și Consiliului o declarație de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum și la legalitatea operațiunilor și la înregistrarea lor în conturi, declarație care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Declarația poate fi completată cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate comunitară.";

  • alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

"(4) Curtea de Conturi întocmește un raport anual după încheierea fiecărui exercițiu financiar. Raportul se transmite celorlalte instituții ale Comunității și se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, împreună cu răspunsurile formulate de aceste instituții la observațiile Curții de Conturi.

În plus, Curtea de Conturi își poate prezenta în orice moment observațiile, în special sub forma unor rapoarte speciale cu privire la unele chestiuni specifice și poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte instituții ale Comunității.

Curtea de Conturi adoptă rapoarte anuale, rapoarte speciale sau avize cu majoritatea membrilor săi. Cu toate acestea, în vederea adoptării unor categorii de rapoarte sau de avize, aceasta își poate înființa camere interne, în condițiile prevăzute de regulamentul său de ordine interioară.

Aceasta sprijină Parlamentul European și Consiliul în exercitarea funcției lor de control al execuției bugetare.

Curtea de Conturi își stabilește regulamentul de ordine interioară. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată."

  • La articolul 163, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

”Regulamentele se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acestea intră în vigoare la data stabilită prin aceste regulamente, sau, în lipsa acesteia, în cea de-a douăzeci și una zi de la publicarea lor."

  • Articolul 165 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 165

Se instituie un Comitet Economic și Social cu caracter consultativ.

Comitetul este format din reprezentanți ai diferitelor componente cu caracter economic și social ale societății civile organizate, respectiv ai producătorilor, ai agricultorilor, ai transportatorilor, ai lucrătorilor, ai comercianților și ai meșteșugarilor, ai profesiunilor liberale, ai consumatorilor și ai interesului general."

  • Articolul 166 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 166

Numărul de membri ai Comitetului Economic și Social nu poate depăși trei sute cincizeci.

Numărul de membri ai Comitetului se stabilește după cum urmează:

Belgia 12
Danemarca 9
Germania 24
Grecia 12
Spania 21
Franța 24
Irlanda 9
Italia 24
Luxemburg 6
Olanda 12
Austria 12
Portugalia 12
Finlanda 9
Suedia 12
Regatul Unit 24

Membrii Comitetului nu trebuie să fie legați prin nici un fel de mandat imperativ. Aceștia își exercită funcțiile în deplină independență, în interesul general al Comunității.

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, stabilește indemnizațiile membrilor Comitetului."

  • La articolul 167, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

"(1) Membrii Comitetului se numesc, la propunerea statelor membre, pentru o perioadă de patru ani. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, adoptă lista membrilor stabilită în conformitate cu propunerile fiecărui stat membru. Mandatul membrilor Comitetului poate fi reînnoit.”

  • Articolul 183 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 183

  • Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și obținerea avizului Curții de Conturi:
  • adoptă regulamentele financiare care precizează în special procedurile referitoare la întocmirea și execuția bugetului și la prezentarea și verificarea conturilor;
  • stabilește regulile privind răspunderea controlorilor financiari, ordonatorilor de credite și contabililor și organizează controlul activității acestora;

Începând cu 1 ianuarie 2007, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, după consultarea Parlamentului European și obținerea avizului Curții de Conturi.

  • Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și obținerea avizului Curții de Conturi, stabilește metodele și procedura prin care se pun la dispoziția Comisiei veniturile bugetare prevăzute de regimul resurselor proprii ale Comunității și definește măsurile care trebuie aplicate pentru a răspunde, dacă este cazul, necesităților trezoreriei ."
  • Articolul 190 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 190

Regimul lingvistic al instituțiilor Comunității se stabilește, fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute de Statutul Curții de Justiție, de către Consiliu, care hotărăște în unanimitate."

  • Articolul 204 se modifică după cum urmează:
  • la alineatul (1), expresia "articolului F.1 alineatul (2)" se înlocuiește cu expresia "articolului 7 alineatul (3),";
  • la alineatul (2), expresia "articolului F alineatul (1)" se înlocuiește cu expresia "articolului 6 alineatul (1)", iar expresia "articolului F.1 alineatul (1)" se înlocuiește cu expresia "articolului 7 alineatul (2)".

ARTICOLUL 4[modifică]

Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului se modifică în conformitate cu dispozițiile prezentului articol.

  • La articolul 10, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

"(2) Consiliul, reunit la nivel de șefi de stat sau de guvern și hotărând cu majoritate calificată, desemnează persoana pe care intenționează să o numească în calitate de președinte al Comisiei; această desemnare se aprobă de Parlamentul European.

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată și de comun acord cu președintele desemnat, adoptă lista celorlalte persoane pe care intenționează să le numească membri ai Comisiei, stabilită în conformitate cu propunerile făcute de fiecare stat membru.

Președintele și ceilalți membri ai Comisiei astfel desemnați se supun, în calitate de colegiu, votului de aprobare al Parlamentului European. După aprobarea Parlamentului European, președintele și ceilalți membri ai Comisiei sunt numiți de Consiliu, care hotărăște cu majoritate calificată."

  • Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 11

  • Comisia își îndeplinește misiunea cu respectarea orientărilor politice stabilite de președintele său, care decide și cu privire la organizarea sa internă în scopul asigurării coerenței, eficacității și caracterului colegial al acțiunii sale.
  • Răspunderile care revin Comisiei sunt structurate și sunt repartizate membrilor săi de către președinte. Președintele poate modifica repartizarea acestor răspunderi în cursul mandatului. Membrii Comisiei își exercită funcțiile atribuite de președinte sub autoritatea acestuia.
  • După aprobarea colegiului, președintele numește vicepreședinții dintre membrii Comisiei.
  • Un membru al Comisiei își prezintă demisia în cazul în care președintele îi cere acest lucru, după aprobarea colegiului."
  • Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 12

În afara de schimbarea ordinară și de deces, funcțiile membrilor Comisiei încetează în mod individual prin demisie sau destituire.

Membrul demisionar sau decedat este înlocuit pentru restul mandatului de către un nou membru numit de Consiliu, care hotărăște cu majoritate calificată. Consiliul, hotărând în unanimitate, poate decide că nu este cazul ca o astfel de înlocuire să aibă loc.

În caz de demisie, destituire sau deces, președintele este înlocuit pentru restul mandatului. Pentru înlocuirea acestuia se aplică procedura prevăzută la articolul 10 alineatul (2).

Cu excepția cazurilor de destituire prevăzute la articolul 12 A, membrii Comisiei rămân în funcție până când sunt înlocuiți sau până când Consiliul decide că nu este cazul ca o astfel de înlocuire să aibă loc, în conformitate cu al doilea paragraf din prezentul articol."

  • La articolul 13, se elimină primul paragraf.
  • La articolul 20, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

"Numărul de membri ai Parlamentului European nu poate depăși șapte sute treizeci și doi."

  • La articolul 21, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

"(5) Parlamentul European stabilește statutul și condițiile generale privind exercitarea funcțiilor membrilor săi, după avizul Comisiei și cu aprobarea Consiliului care hotărăște cu majoritate calificată. Consiliul hotărăște în unanimitate cu privire la toate regulile și toate condițiile legate de regimul fiscal al membrilor sau foștilor membri."

  • La articolul 30, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

"(2) Consiliul este sprijinit de un Secretariat General, condus de un Secretar General, Înalt Reprezentant pentru politica externă și de securitate comună, asistat de un Secretar General adjunct însărcinat cu funcționarea Secretariatului General. Secretarul General și Secretarul General adjunct sunt numiți de Consiliu, care hotărăște cu majoritate calificată.

Consiliul decide cu privire la organizarea Secretariatului General."

  • Articolul 31 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 31

Curtea de Justiție și Tribunalul de Primă Instanță asigură, în cadrul competențelor ce le revin , respectarea legii în interpretarea și aplicarea prezentului tratat.

În plus, pe lângă Tribunalul de Primă Instanță se pot institui, în condițiile prevăzute la articolul 32E, camere jurisdicționale însărcinate să exercite, în anumite domenii specifice, competențe jurisdicționale prevăzute de prezentul tratat.”

  • Articolul 32 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 32

Curtea de Justiție se compune din câte un judecător din fiecare stat membru.

Curtea de Justiție se întrunește în camere sau în Marea Cameră, în conformitate cu regulile prevăzute în acest sens de Statutul Curții de Justiție.

În cazul în care există o prevedere statutară în acest sens, Curtea de Justiție se poate întruni și în ședință plenară."

  • Articolul 32a se înlocuiește cu textul următor:

"ARTICOLUL 32A

Curtea de Justiție este asistată de opt avocați generali. La cererea Curții de Justiție, Consiliul, hotărând în unanimitate, poate mări numărul de avocați generali.

Avocatul general are rolul de a prezenta în ședință publică, cu deplină imparțialitate și în deplină independență, concluziile motivate cu privire la cauzele care, în conformitate cu Statutul Curții de Justiție, necesită intervenția sa."

  • Articolul 32b se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 32B

Judecătorii și avocații generali ai Curții de Justiție, aleși dintre persoane care oferă toate garanțiile de independență și care întrunesc condițiile cerute pentru exercitarea, în țările lor, a celor mai înalte funcții jurisdicționale, sau care sunt jurisconsulți cu competență recunoscută, sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de șase ani.

La fiecare trei ani are loc înlocuirea parțială a judecătorilor și avocaților generali în condițiile prevăzute de Statutul Curții de Justiție.

Judecătorii desemnează dintre ei pe președintele Curții de Justiție, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.

Judecătorii și avocații generali care își încheie mandatul pot fi numiți din nou.

Curtea de Justiție își numește grefierul și îi stabilește statutul.

Curtea de Justiție își stabilește regulamentul de procedură. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată."

  • Articolul 32c se înlocuiește cu textul următor:

"ARTICOLUL 32C

Tribunalul de Primă Instanță este format din cel puțin un judecător din fiecare stat membru. Numărul de judecători se stabilește prin Statutul Curții de Justiție. Statutul poate prevedea ca Tribunalul să fie asistat de avocați generali.

Membrii Tribunalului de Primă Instanță se aleg dintre persoane care oferă depline garanții de independență și care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcții jurisdicționale. Aceștia sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de șase ani. La fiecare trei ani are loc o înlocuire parțială. Membrii care și-au încheiat mandatul pot fi numiți din nou.

Judecătorii desemnează dintre ei pe președintele Tribunalului de Primă Instanță, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.

Tribunalul de Primă Instanță își numește grefierul și îi stabilește statutul.

Tribunalul de Primă Instanță își stabilește regulamentul de procedură în acord cu Curtea de Justiție. Acest regulamentul se supune aprobării Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată.

Cu excepția cazului în care Curtea de Justiție dispune altfel, dispozițiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justiție se aplică și Tribunalului de Primă Instanță."

  • Articolul 32d se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 32D

  • Tribunalul de Primă Instanță are competența să audieze și să decidă în primă instanță în acțiunile menționate la articolele 33, 34, 35, 36, 38, 40 și 42, cu excepția celor care se atribuie unei camere jurisdicționale și a celor rezervate Curții de Justiție prin statut. Statutul poate prevedea că Tribunalul de Primă Instanță are competențe în alte categorii de acțiuni.

Deciziile pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță în temeiul prezentului alineat pot face obiectul unui recurs introdus la Curtea de Justiție, limitat la chestiuni de drept, în condițiile și limitele prevăzute de statut.

  • Tribunalul de Primă Instanță are competența de a audia și decide în acțiunile formulate împotriva deciziilor camerelor jurisdicționale instituite în conformitate cu articolul 32e.

Deciziile pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță în temeiul prezentului alineat pot face, în mod excepțional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiție, în condițiile și limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerența dreptului comunitar."

  • Tribunalul de Primă Instanță are competența de a audia și decide în chestiunile preliminare formulate în temeiul articolului 41, în domenii specifice stabilite de statut.

În cazul în care Tribunalul de Primă Instanță consideră că respectiva cauză necesită o decizie de principiu susceptibilă de a aduce atingere unității sau coerenței dreptului comunitar, acesta poate trimite cauza spre soluționare Curții de Justiție.

Hotărârile pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță în chestiuni preliminare pot face, în mod excepțional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiție, în condițiile și limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerența dreptului comunitar."

  • Se adaugă următorul articol:

"ARTICOLUL 32E

Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și a Curții de Justiție, sau la cererea Curții de Justiție și după consultarea Parlamentului European și a Comisiei, poate institui camere jurisdicționale competente să audieze și să decidă în primă instanță în anumite categorii de acțiuni formulate în domenii specifice.

Decizia de instituire a unei camere jurisdicționale stabilește regulile referitoare la compunerea acestei camere și precizează sfera competențelor care îi sunt atribuite.

Deciziile camerelor jurisdicționale pot face obiectul unui recurs în fața Tribunalului de Primă Instanță, limitat la chestiuni de drept sau, în cazul în care decizia de instituire a camerei o prevede, și la chestiuni de fapt.

Membrii camerelor jurisdicționale sunt aleși dintre persoane care oferă depline garanții de independență și care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor funcții jurisdicționale. Aceștia sunt numiți de Consiliu, care hotărăște în unanimitate.

Camerele jurisdicționale își stabilesc regulamentul de procedură în acord cu Curtea de Justiție. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată.

Cu excepția cazului în care decizia de instituire a camerei jurisdicționale dispune altfel, dispozițiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justiție și dispozițiile Statutului Curții de Justiție se aplică camerelor jurisdicționale."

  • Articolul 33 se modifică după cum urmează:
  • primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

"Curtea de Justiție are competența de a se pronunța în acțiuni în anulare formulate de un stat membru, de Parlamentul European sau de Consiliu împotriva deciziilor și recomandărilor Comisiei pe motive de lipsă de competență, de vicii substanțiale de formă, de încălcare a tratatului sau a oricărei norme de drept privind aplicarea sa ori de abuz de putere. Cu toate acestea, analiza efectuată de Curtea de Justiție nu se poate referi la evaluarea situației datorate faptelor sau împrejurărilor economice în funcție de care Comisia a adoptat deciziile și recomandările respective, cu excepția cazului în care Comisia este acuzată că a comis un abuz de putere sau că a ignorat în mod vădit dispozițiile tratatului sau oricare normă de drept legată de aplicarea acestuia."

  • al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

"În aceleași condiții, Curtea de Justiție are competența de a se pronunța în acțiuni formulate de Curtea de Conturi în scopul salvgardării prerogativelor acesteia."

  • Articolul 45 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 45

Statutul Curții de Justiție se stabilește printr-un protocol separat.

Consiliul, hotărând în unanimitate la cererea Curții de Justiție și după consultarea Parlamentului European și a Comisiei, sau la cererea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și a Curții de Justiție, poate modifica prevederile statutului."

  • Articolul 45b se modifică după cum urmează:
  • alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

"(1) Curtea de Conturi se compune din câte un cetățean al fiecărui stat membru.";

  • alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

"(3) Membrii Curții de Conturi se numesc pentru o perioadă de șase ani. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată după consultarea Parlamentului European, adoptă lista membrilor stabilită în conformitate cu propunerile făcute de fiecare stat membru. Mandatul membrilor Curții de Conturi poate fi reînnoit.

Membrii Curții de Conturi desemnează dintre ei pe președintele Curții de Conturi, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit."

  • Articolul 45c se modifică după cum urmează:
  • alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

"(1) Curtea de Conturi verifică totalitatea conturilor de venituri și cheltuieli ale Comunității. De asemenea, aceasta verifică totalitatea conturilor de venituri și cheltuieli ale oricărui organism creat de Comunitate, în măsura în care actul constitutiv nu exclude acest control.

Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European și Consiliului o declarație de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum și la legalitatea operațiunilor și înregistrarea lor în conturi, declarație care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Declarația poate fi completată cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate comunitară.";

  • alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

"(4) Curtea de Conturi întocmește un raport anual după încheierea fiecărui exercițiu financiar. Raportul se transmite celorlalte instituții ale Comunității și se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, împreună cu răspunsurile formulate de aceste instituții la observațiile Curții de Conturi.

În plus, Curtea de Conturi își poate prezenta observațiile în orice moment, în special sub forma unor rapoarte speciale cu privire la unele chestiuni specifice și poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte instituții ale Comunității.

Curtea de Conturi adoptă rapoarte anuale, rapoarte speciale sau avize cu majoritatea membrilor săi. Cu toate acestea, în vederea adoptării unor categorii de rapoarte sau de avize, aceasta își poate înființa camere interne, în condițiile prevăzute de regulamentul său de ordine interioară.

Aceasta asistă Parlamentul European și Consiliul în exercitarea funcției lor de control al execuției bugetare.

Curtea de Conturi își stabilește regulamentul de ordine interioară. Acesta se supune aprobării Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată."

  • Articolul 96 se modifică după cum urmează:
  • la alineatul (1), expresia "articolului F.1 alineatul (2)" se înlocuiește cu expresia "articolului 7 alineatul (3),";
  • la alineatul (2), expresia "articolului F alineatul (1)" se înlocuiește cu expresia "articolului 6 alineatul (1)", iar expresia "articolului F.1 alineatul (1)" se înlocuiește cu expresia "articolului 7 alineatul (2)".

ARTICOLUL 5[modifică]

Protocolul privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene se modifică în conformitate cu dispozițiile prezentului articol:

La articolul 10, se adaugă următorul alineat:

"10.6. Articolul 10.2. poate fi modificat de Consiliul reunit la nivel de șefi de stat și de guvern, care hotărăște în unanimitate, fie la recomandarea BCE și după consultarea Parlamentului European și a Comisiei, fie la recomandarea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și a BCE. Consiliul recomandă statelor membre să adopte aceste modificări. Modificările intră în vigoare după ratificarea lor de către toate statele membre în conformitate cu normele lor constituționale.

Recomandarea formulată de BCE în temeiul prezentului alineat necesită decizia unanimă a consiliului guvernatorilor."

ARTICOLUL 6[modifică]

Protocolul privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene se modifică în conformitate cu dispozițiile prezentului articol.

Articolul 21 se înlocuiește cu următorul text:

"ARTICOLUL 21

Articolele 12 - 15 și articolul 18 se aplică judecătorilor, avocaților generali, grefierului și raportorilor adjuncți ai Curții, precum și membrilor și grefierului Tribunalului de Primă Instanță, fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 3 din Protocolul privind Statutul Curții de Justiție referitoare la imunitatea de jurisdicție a judecătorilor și avocaților generali."

Partea a doua: DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE[modifică]

ARTICOLUL 7[modifică]

Protocoalele privind Statutul Curții de Justiție anexate la Tratatul de instituire a Comunității Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice se abrogă și se înlocuiesc cu Protocolul privind Statutul Curții de Justiție anexat prin prezentul tratat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul de instituire a Comunității Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.

ARTICOLUL 8[modifică]

Articolele 1 - 20, 44, 45, articolul 46 al doilea și al treilea paragraf și articolele 47 - 49, 51, 52, 54 și 55 din Protocolul privind Statutul Curții de Justiție a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului se abrogă.

ARTICOLUL 9[modifică]

Fără a aduce atingere articolelor din Protocolul privind Statutul Curții de Justiție a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului care rămân în vigoare, dispozițiile Protocolului privind Statutul Curții de Justiție anexat prin prezentul tratat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul de instituire a Comunității Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice se aplică în cazul în care Curtea de Justiție își exercită competențele în temeiul dispozițiilor Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului.

ARTICOLUL 10[modifică]

Decizia Consiliului 88/591/CECO, CEE, Euratom din 24 octombrie 1988 de instituire a Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene, modificată, se abrogă, cu excepția articolului 3, în măsura în care Tribunalul de Primă Instanță exercită, în temeiul respectivului articol, competențele conferite Curții de Justiție prin Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului.

ARTICOLUL 11[modifică]

Prezentul tratat se încheie pe o durată nelimitată.

ARTICOLUL 12[modifică]

  • Prezentul tratat se ratifică de Înaltele Părți Contractante în conformitate cu normele lor constituționale. Instrumentele de ratificare se depun la Guvernul Republicii Italiene.
  • Prezentul tratat intră în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni care urmează depunerii instrumentului de ratificare de către ultimul stat semnatar care va îndeplini această formalitate.

ARTICOLUL 13[modifică]

Prezentul tratat, redactat în exemplar unic, în limbile daneză, engleză, finlandeză, franceză, germană, greacă, irlandeză, italiană, olandeză, portugheză, spaniolă și suedeză, textele în fiecare limbă fiind egal autentice, se depune în arhivele Guvernului Republicii Italiene, care va remite câte o copie certificată pentru conformitate fiecăruia dintre guvernele celorlalte state semnatare.


En fe de lo cual, los plenipotenciarios abajo firmantes suscriben el presente Tratado.

Til bekræftelse heraf har undertegnede befuldmægtigede underskrevet denne traktat.

Zu Urkund dessen haben die unterzeichneten Bevollmächtigten ihre Unterschrift unter diesen Vertrag gesetzt.

Eις лίoτωŋ των ανωτέρω, oι υπoγεγραμμένoι πλŋρεξoύσιоι υπέγραψαν την παρoύσα συνδήκη.

In witness whereof the undersigned Plenipotentiaries have signed this Treaty.

En foi de quoi, les plénipotentiaires soussignés ont apposé leurs signatures au bas du présent Traité.

Dá fhianú sin, chuir na Lánchumhachtaigh thíos-sínithe a lámh leis an gConradh seo.

In fede di che, i plenipotenziari sottoscritti hano apposto le loro firme in calce al presente trattato.

Ten blijke waarvan de ondergetekende gevolmachtigden hun handtekening onder dit Verdrag hebben geplaatst.

Em fé do que, os plenipotenciários abaixo assinados apuseram as suas assinaturas no presente Tratado.

Tämän vakuudeksi alla mainitut täysivaltaiset edustajat ovat allekirjoittaneet tämän sopimuksen.

Till bevis härpå har undertecknade befullmäktigade undertecknat detta fördrag.

Hecho en Niza, el veintiséis de febrero de dos mil uno.

Udfærdiget i Nice, den seksogtyvende februar to tusind og et.

Geschenhen zu Nizza am sechsundzwanzigsten Februar zeeitausendeins.

Έγινε στις Nίκαια, στις είκοσι έξι Φεβρoυαρίου του έτους δύο χιλιάδες ένα.

Done at Nice this twenty-sixth day of February in the year two thousand and one.

Fait a Nice, le vingt-six fevrier de l an deux mil un.

Arna dhéanamh in Nice ar an séú lá is fiche d'Fheabhra sa bhliain dhá mhíle is a haon.

Fatto a Nizza, addì ventisei febbraio duemilauno.

Gedaan te Nice, de zesentwintigste februari tweeduizend en een.

Feito em Nice, em vinte e seis de Fevereiro de dois mil e um.

Tehty Nizzassa kahdentenakymmenentenäkuudentena helmikuuta 2001.

Utfärdat i Nice den tjugosjätte februari år tjugohundraett.

Pour Sa Majeste le Roi des Belges

Voor Zijne Majesteit de Koning der Belgen

Für Seine Majestät den König der Belgier

Semnătură

Cette signature engage également la Communauté française, la Communauté flamande, la Communauté germanophone, la Région wallonne, la Région flamande et la Région de Bruxelles-Capitale.

Dese handtekening verbindt eveneens de Vlaamse Gemeenschap, de Franse Gemeenschap, de Duitstalige Gemeenschap, het Vlaamse Gewest, het Waalse Gewest en het Brussels Hoofdstedelijk Gewest.

Diese Unterschrift bindet zugleich die Deutschsprachige Gemeinschaft, die Flämische Gemeinschaft, die Französische Gemeinschaft, die Wallinische Region, die Flämische Region und die Region Brüssel-Haupstadt.

For Hendes Majestæt Danmarks Dronning

Semnătură

Für den Präsidenten der Bundesrepublik Deutschland

Semnătură

Για τον Пρόεδρο της Ελληνικής Δημοκρατίας

Semnătură

Por Su Majestad el Rey de España

Semnătură

Pour le Président de la République française

Semnătură

Thar ceann Uachtarán na hÉireann

For the President of Ireland

Semnătură

Per il Presidente della Repubblica italiana

Semnătură

Pour Son Altesse Royale le Grand-Duc de Luxembourg

Semnătură

Voor Hare Majesteit de Koningin der Nederlanden

Semnătură

Für den Bundespräsidenten der Republik Österreich

Semnătură

Pelo Presidente da República Portuguesa

Semnătură

Suomen Tasavallan Presidentin puolesta

För Republiken Finlands President

Semnătură

För Hans Majestät Konungen av Sverige

Semnătură

For Her Majesty the Queen of the United Kingdom

of Great Britain and Northern Ireland

Semnătură

__________________

PROTOCOALE[modifică]

PROTOCOL ANEXAT LA TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI LA TRATATELE DE INSTITUIRE A COMUNITĂȚILOR EUROPENE
Protocol privind extinderea Uniunii Europene
[modifică]

ÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE

ADOPTĂ dispozițiile următoare, care se anexează la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatele de instituire a Comunităților Europene:

ARTICOLUL 1[modifică]

Abrogarea protocolului privind instituțiile

Protocolul privind instituțiile în perspectiva extinderii Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatele de instituire a Comunităților Europene se abrogă.

ARTICOLUL 2[modifică]

Dispoziții privind Parlamentul European

  • La data de 1 ianuarie 2004, cu intrare în vigoare de la începutul legislaturii 2004-2009, la articolul 190 alineatul (2), primul paragraf din Tratatul de instituire a Comunității Europene și la articolul 108 alineatul (2), primul paragraf din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice se înlocuiește cu următorul text:

"Numărul de reprezentanți aleși în fiecare stat membru se stabilește după cum urmează:

Belgia 22
Danemarca 13
Germania 99
Grecia 22
Spania 50
Franța 72
Irlanda 12
Italia 72
Luxemburg 6
Olanda 25
Austria 17
Portugalia 22
Finlanda 13
Suedia 18
Regatul Unit 72"
  • Fără a aduce atingere alineatului (3), numărul total al reprezentanților în Parlamentul European pentru legislatura 2004-2009 este egal cu numărul de reprezentanți menționat la articolul 190 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunității Europene și la articolul 108 alin (2) din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, la care se adaugă numărul reprezentanților noilor state membre care rezultă din tratatele de aderare semnate cel mai târziu la 1 ianuarie 2004.
  • În cazul în care numărul total de membri menționat la alineatul (2) este mai mic de șapte sute treizeci și doi se aplică o corecție proporțională numărului de reprezentanți care urmează să fie aleși în fiecare stat membru, astfel încât numărul total să fie cât mai aproape de șapte sute treizeci și doi, fără ca această corecție să conducă la un număr de reprezentanți aleși în fiecare stat membru mai mare decât cel prevăzut la articolul 190 alineatul (2), din Tratatul de instituire a Comunității Europene și la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice pentru legislatura 1999-2004.

Consiliul adoptă o decizie în acest sens.

  • Prin derogare de la articolul 189 al doilea paragraf din Tratatul de instituire a Comunității Europene și de la articolul 107 al doilea paragraf din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în cazul intrării în vigoare a unor tratate de aderare după adoptarea deciziei Consiliului prevăzute la alineatul (3) al doilea paragraf din prezentul articol, numărul de membri în Parlamentul European poate depăși temporar cifra de șapte sute treizeci și doi în perioada de aplicare a acestei decizii. Corecția menționată la alineatul (3) primul paragraf din prezentul articol se aplică și numărului de reprezentanți care urmează să fie aleși în statele membre în cauză.

ARTICOLUL 3[modifică]

Dispoziții privind ponderarea voturilor în Consiliu

  • La data de 1 ianuarie 2005:
  • la articolul 205 din Tratatul de instituire a Comunității Europene și la articolul 118 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice:
  • alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

"(2) În cazul acelor hotărâri ale Consiliului care necesită o majoritate calificată, voturile membrilor se ponderează după cum urmează:

Belgia 12
Danemarca 7
Germania 29
Grecia 12
Spania 27
Franța 29
Irlanda 7
Italia 29
Luxemburg 4
Olanda 13
Austria 10
Portugalia 12
Finlanda 7
Suedia 10
Regatul Unit 29

Hotărârile Consiliului se consideră adoptate în cazul în care întrunesc cel puțin o sută șaizeci și nouă de voturi, exprimând votul favorabil al majorității membrilor, caz în care, în temeiul prezentului tratat, acestea trebuie adoptate la propunerea Comisiei.

În celelalte cazuri, hotărârile se consideră adoptate în cazul în care întrunesc cel puțin o sută șaizeci și nouă de voturi, exprimând votul favorabil a cel puțin două treimi dintre membri."

  • se adaugă următorul alineat (4):

"(4) În cazul în care o decizie trebuie adoptată de Consiliu cu majoritate calificată, un membru al Consiliului poate cere să se verifice dacă statele membre care alcătuiesc majoritatea calificată reprezintă cel puțin 62% din populația totală a Uniunii. În cazul în care se dovedește că această condiție nu este îndeplinită, decizia în cauză nu este adoptată."

  • La articolul 23 alineatul (2), paragraful al treilea din Tratatul privind Uniunea Europeană se înlocuiește cu următorul text:

"Voturile membrilor Consiliului se ponderează în conformitate cu articolul 205 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunității Europene. Pentru a fi adoptate, deciziile trebuie să întrunească cel puțin o sută șaizeci și nouă de voturi exprimate de cel puțin două treimi din membri. În cazul în care o decizie trebuie adoptată de Consiliu cu majoritate calificată, un membru al Consiliului poate cere să se verifice dacă statele membre care alcătuiesc majoritatea calificată reprezintă cel puțin 62% din populația totală a Uniunii. În cazul în care se dovedește că această condiție nu este îndeplinită, decizia în cauză nu este adoptată."

  • La articolul 34 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană se înlocuiește cu următorul text:

"(3) În cazul acelor hotărâri ale Consiliului care necesită o majoritate calificată, voturile membrilor se ponderează potrivit articolului 205 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunității Europene; hotărârile se adoptă în cazul în care au întrunit cel puțin o sută șaizeci și nouă de voturi favorabile exprimate de cel puțin două treimi dintre membri. În cazul în care o decizie trebuie adoptată de Consiliu cu majoritate calificată, un membru al Consiliului poate cere să se verifice dacă statele membre care alcătuiesc majoritatea calificată reprezintă cel puțin 62% din populația totală a Uniunii. În cazul în care se dovedește că această condiție nu este îndeplinită, decizia în cauză nu este adoptată."

  • În momentul fiecărei aderări, pragul menționat la articolul 205 alineatul (2) al doilea paragraf din Tratatul de instituire a Comunității Europene și la articolul 118 alineatul (2) al doilea paragraf din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice este calculat în așa fel încât pragul majorității calificate exprimate în voturi să nu depășească pragul care rezultă din tabelul prevăzut de Declarația privind extinderea Uniunii Europene, inclusă în Actul final al Conferinței care a adoptat Tratatul de la Nisa.

ARTICOLUL 4[modifică]

Dispoziții privind Comisia

  • La data de 1 ianuarie 2005, cu intrare în vigoare de la data intrării în funcție a primei Comisii ulterioare acestei date, alineatul (1) din articolul 213 din Tratatul de instituire a Comunității Europene și alineatul (1) din articolul 126 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice se înlocuiesc cu următorul text:

"(1) Membrii Comisiei sunt aleși pe baza competenței lor generale și oferă toate garanțiile de independență.

Comisia este formată din câte un cetățean al fiecărui stat membru.

Numărul de membri ai Comisiei poate fi modificat de Consiliu, care hotărăște în unanimitate."

  • În cazul în care Uniunea va avea 27 de state membre, alineatul (1) din articolul 213 din Tratatul de instituire a Comunității Europene și alineatul (1) din articolul 126 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice se înlocuiesc cu următorul text:

"(1) Membrii Comisiei sunt aleși pe baza competenței lor generale și oferă toate garanțiile de independență.

Numărul de membri ai Comisiei este mai mic decât numărul statelor membre. Membrii Comisiei sunt aleși prin rotație, bazată pe principiul egalității, ale cărei modalități de aplicare se stabilesc de Consiliu, care hotărăște în unanimitate.

Numărul de membri ai Comisiei se stabilește de Consiliu, care hotărăște în unanimitate."

Această modificare se aplică de la data intrării în funcție a primei Comisii ulterioare datei aderării celui de-al douăzeci și șaptelea stat membru al Uniunii.

  • După aderarea celui de-al douăzeci și șaptelea stat membru al Uniunii, Consiliul, hotărând în unanimitate, adoptă:
  • numărul de membri ai Comisiei;
  • metodele sistemului de rotație bazat pe principiul egalității incluzând totalitatea criteriilor și regulilor necesare pentru stabilirea automată a alcătuirii colegiilor succesive, în temeiul principiilor următoare:
  • statele membre sunt tratate pe criterii de deplină egalitate în ceea ce privește stabilirea succesiunii și a perioadei de timp în care cetățenii lor sunt membri ai Comisiei; în consecință, diferența dintre numărul total de mandate deținute de cetățenii oricăror două state membre date nu poate fi niciodată mai mare de unu;
  • sub rezerva literei (a), fiecare dintre colegiile succesive se constituie în așa fel încât să reflecte în mod satisfăcător diversitatea demografică și geografică a ansamblului statelor membre ale Uniunii.
  • Orice stat care aderă la Uniune are dreptul ca, în momentul aderării, un cetățean al său să fie membru al Comisiei până când se aplică dispozițiile alineatului (2).

__________________

PROTOCOL ANEXAT LA TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ, LA TRATATUL DE INSTITUIRE A COMUNITĂȚII EUROPENE ȘI LA TRATATUL DE INSTITUIRE A COMUNITĂȚII EUROPENE A ENERGIEI ATOMICE
Protocol privind Statutul Curții de Justiție
[modifică]

ÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,

DORIND să stabilească Statutul Curții de Justiție prevăzut la articolul 245 din Tratatul de instituire a Comunității Europene și la articolul 160 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

AU CONVENIT cu privire la dispozițiile următoare, care se anexează la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul de instituire a Comunității Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice:

ARTICOLUL 1[modifică]

Curtea de Justiție se constituie și își exercită funcțiile în conformitate cu dispozițiile Tratatului privind Uniunea Europeană (Tratatul UE), ale Tratatului de instituire a Comunității Europene (Tratatul CE), ale Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (Tratatul CEEA) și ale prezentului statut.

TITLUL I[modifică]

STATUTUL JUDECĂTORILOR ȘI AVOCAȚILOR GENERALI

ARTICOLUL 2[modifică]

Înainte de a intra în funcție, fiecare judecător depune, în ședință publică, jurământul că își va exercita atribuțiile cu deplină imparțialitate și potrivit conștiinței sale și că nu va divulga nimic din secretul deliberărilor.

ARTICOLUL 3[modifică]

Judecătorii beneficiază de imunitate de jurisdicție. În ceea ce privește actele îndeplinite de aceștia, inclusiv cuvintele rostite și scrise în calitatea lor oficială, judecătorii continuă să beneficieze de imunitate după încetarea funcției lor.

Curtea, întrunită în ședință plenară, poate ridica imunitatea.

În cazul în care, după ridicarea imunității, se declanșează o acțiune penală împotriva unui judecător, acesta poate fi judecat, în oricare stat membru, numai de instanța care are competența de a judeca magistrații celei mai înalte autorități judiciare naționale.

Articolele 12 - 15 și articolul 18 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene se aplică judecătorilor, avocaților generali, grefierului și raportorilor adjuncți ai Curții, fără a aduce atingere dispozițiilor privind imunitatea de jurisdicție a judecătorilor menționate de paragrafele precedente.

ARTICOLUL 4[modifică]

Judecătorii nu pot exercita nici o funcție politică sau administrativă.

Aceștia nu pot exercita nici o activitate profesională, fie că este sau nu remunerată, în afara cazului în care Consiliul acordă o derogare cu titlu excepțional.

La instalarea în funcție, judecătorii își iau angajamentul solemn de a respecta, pe durata funcției lor și după încetarea acesteia, obligațiile care decurg din această funcție, în special îndatoririle de a da dovadă de onestitate și de discreție în acceptarea anumitor poziții și avantaje, după încetarea funcției lor.

În caz de dubiu în această privință, Curtea ia o decizie.

ARTICOLUL 5[modifică]

În afară de schimbarea ordinară și de deces, funcția de judecător încetează în mod individual prin demisie.

În caz de demisie a unui judecător, scrisoarea de demisie se adresează președintelui Curții, pentru a fi transmisă președintelui Consiliului. Această ultimă notificare antrenează eliberarea postului.

Cu excepția cazurilor în care se aplică articolul 6, judecătorul își continuă activitatea până la preluarea funcției de către succesorul său.

ARTICOLUL 6[modifică]

Judecătorii pot fi înlăturați din funcție sau declarați decăzuți din dreptul la pensie sau din alte avantaje echivalente numai în cazul în care, în opinia unanimă a judecătorilor și avocaților generali ai Curții, nu mai corespund condițiilor cerute sau nu mai îndeplinesc obligațiile aferente funcției lor. Judecătorul în cauză nu ia parte la aceste deliberări.

Grefierul aduce decizia Curții la cunoștința președintelui Parlamentului European și al Comisiei și o notifică președintelui Consiliului.

În cazul deciziei de înlăturare din funcție a unui judecător, această ultimă notificare antrenează eliberarea postului .

ARTICOLUL 7[modifică]

Judecătorii ale căror funcții încetează înainte de expirarea mandatului sunt înlocuiți pentru restul mandatului.

ARTICOLUL 8[modifică]

Dispozițiile articolelor 2-7 se aplică și avocaților generali.

TITLUL II[modifică]

ORGANIZARE

ARTICOLUL 9[modifică]

Înlocuirea parțială a judecătorilor, care are loc la fiecare trei ani, privește în mod alternativ opt, respectiv șapte judecători.

Înlocuirea parțială a avocaților generali, care are loc la fiecare trei ani, privește de fiecare dată patru avocați generali.

ARTICOLUL 10[modifică]

Grefierul depune jurământ în fața Curții că își va exercita funcțiile cu deplină imparțialitate și potrivit conștiinței sale și că nu va divulga nimic din secretul deliberărilor.

ARTICOLUL 11[modifică]

Curtea organizează suplinirea grefierului în cazul în care acesta nu își poate exercita funcția.

ARTICOLUL 12[modifică]

Funcționari și personal auxiliar sunt puși la dispoziția Curții, pentru a permite funcționarea acesteia. Aceștia se subordonează grefierului, care la rândul lui se subordonează președintelui.

ARTICOLUL 13[modifică]

La propunerea Curții, Consiliul, hotărând în unanimitate, poate prevedea numirea unor raportori adjuncți și stabili statutul acestora. Raportorii adjuncți pot fi chemați să participe la instrumentarea cauzelor în curs și să colaboreze cu judecătorul raportor, în condiții care se stabilesc prin regulamentul de procedură.

Raportorii adjuncți, aleși dintre persoane care oferă toate garanțiile de independență și dețin titlurile juridice necesare, se numesc de Consiliu. Aceștia depun jurământ în fața Curții că își vor exercita funcțiile cu deplină imparțialitate și potrivit conștiinței lor și că nu vor divulga nimic din secretul deliberărilor.

ARTICOLUL 14[modifică]

Judecătorii, avocații generali și grefierul au reședința la sediul Curții.

ARTICOLUL 15[modifică]

Curtea funcționează cu caracter permanent. Durata vacanței judecătorești se stabilește de Curte, în funcție de necesitățile serviciului.

ARTICOLUL 16[modifică]

Curtea înființează în cadrul ei camere formate din trei și din cinci judecători. Judecătorii aleg dintre ei pe președinții camerelor. Președinții camerelor de cinci judecători sunt aleși pe trei ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit o dată.

Marea Cameră este alcătuită din unsprezece judecători. Aceasta este prezidată de președintele Curții. Din Marea Cameră mai fac parte președinții camerelor de cinci judecători și alți judecători desemnați în condițiile prevăzute de regulamentul de procedură.

Curtea se întrunește în Marea Cameră la cererea unui stat membru sau a unei instituții a Comunităților, care este parte într-un proces.

Curtea se întrunește în ședință plenară în cauze de care este sesizată în temeiul articolului 195 alineatul (2), articolului 213 alineatul (2), articolului 216 sau articolului 247 alineatul (7) din Tratatul CE sau a articolului 107d alineatul (2), a articolului 126 alineatul (2), a articolului 129 sau a articolului 160b alineatul (7) din Tratatul CEEA.

În plus, în cazul în care consideră că o cauză de care este sesizată are o importanță excepțională, Curtea poate decide, după audierea avocatului general, să trimită cauza la ședința plenară.

ARTICOLUL 17[modifică]

Deciziile Curții sunt valabile numai în cazul în care numărul de judecători care participă la deliberări este impar.

Deciziile camerelor formate din trei sau din cinci judecători sunt valabile numai în cazul în care se iau de trei judecători.

Deciziile Marii Camere sunt valabile numai în cazul în care sunt prezenți nouă judecători.

Deciziile Curții întrunite în ședință plenară sunt valabile numai în cazul în care sunt prezenți unsprezece judecători.

În cazul în care unul din judecătorii unei camere este împiedicat să participe la deliberări, acesta poate apela la un judecător membru al altei camere, în condițiile stabilite de regulamentul de procedură.

ARTICOLUL 18[modifică]

Judecătorii și avocații generali nu pot participa la soluționarea nici unei cauze în care au fost implicați anterior ca agenți, consilieri sau avocați ai uneia dintre părți, sau cu privire la care au fost chemați să se pronunțe ca membri ai unui tribunal, ai unei comisii de anchetă sau în oricare altă calitate.

În cazul în care, dintr-un motiv special, un judecător sau un avocat general consideră că nu poate participa la judecarea sau la examinarea unei anumite cauze, acesta îl informează pe președinte. În cazul în care președintele consideră că un judecător sau un avocat general nu trebuie, dintr-un motiv special, să participe sau să prezinte concluzii într-o anumită cauză, acesta îl informează pe respectivul judecător sau avocat general în acest sens.

În caz de dificultate legată de aplicarea prezentului articol, Curtea hotărăște.

O parte nu poate invoca cetățenia unui judecător sau lipsa din componența Curții sau a uneia din camere a unui judecător având aceeași cetățenie cu a sa pentru a cere modificarea compunerii Curții sau a uneia din camerele sale.

TITLUL III[modifică]

PROCEDURĂ

ARTICOLUL 19[modifică]

Statele membre precum și instituțiile Comunităților sunt reprezentate în fața Curții de un agent numit pentru fiecare cauză; agentul poate fi asistat de un consilier sau de un avocat.

Statele părți la Acordul privind Spațiul Economic European, altele decât statele membre, cât și Autoritatea de supraveghere AELS menționată de acest acord sunt reprezentate în același fel.

Celelalte părți trebuie să fie reprezentate de un avocat.

Numai un avocat autorizat să practice în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind Spațiul Economic European poate reprezenta sau asista o parte în fața Curții.

Agenții, consilierii și avocații care compar în fața Curții se bucură de drepturile și garanțiile necesare exercitării independente a funcției lor, în condiții care se stabilesc prin regulamentul de procedură.

În raporturile cu consilierii și avocații care se prezintă în fața ei, Curtea se bucură de competențele atribuite în mod normal curților și tribunalelor, în condiții care se stabilesc prin același regulament.

Profesorii universitari resortisanți ai statelor membre a căror legislație le recunoaște dreptul de a pleda se bucură în fața Curții de drepturile acordate avocaților prin prezentul articol.

ARTICOLUL 20[modifică]

Procedura în fața Curții constă din două etape: o etapă scrisă și una orală.

Procedura scrisă cuprinde comunicarea adresată părților și instituțiilor Comunităților ale căror decizii sunt în cauză, cereri, memorii, apărări și observații și eventual replici, precum și toate actele și documentele ce le susțin sau copiile acestora certificate conform.

Comunicările se fac prin grija grefierului, în ordinea și la termenele prevăzute de regulamentul de procedură.

Procedura orală cuprinde lectura raportului prezentat de un judecător raportor, audierea de către Curte a agenților, consilierilor și avocaților, concluziile avocatului general precum și audierea martorilor și experților, dacă este cazul.

În cazul în care consideră că respectiva cauză nu pune o problemă nouă de drept, Curtea poate decide, după audierea avocatului general, ca aceasta să fie judecată fără concluziile avocatului general.

ARTICOLUL 21[modifică]

Curtea este sesizată printr-o cerere adresată grefierului. Cererea trebuie să cuprindă numele și domiciliul reclamantului, calitatea semnatarului, numele părții sau părților împotriva cărora se înaintează cererea, obiectul litigiului, concluziile și o expunere sumară a motivelor de drept invocate.

După caz, cererea trebuie să fie însoțită de actul a cărui anulare este cerută sau, în situația menționată la articolul 232 din Tratatul CE și în articolul 148 din Tratatul CEEA, de o probă scrisă a datei invitației de a acționa adresate unei instituții, în conformitate cu articolele susmenționate. În cazul în care aceste acte nu sunt anexate la cerere, grefierul cere părții în cauză să le prezinte într-un termen rezonabil, fără ca decăderea din drepturi să poată fi opusă părții în cazul în care actele sunt prezentate după expirarea termenului de înaintare a acțiunii.

ARTICOLUL 22[modifică]

În cazurile menționate la articolul 18 din Tratatul CEEA, Curtea este sesizată printr-o acțiune adresată grefierului. Acțiunea trebuie să cuprindă numele și domiciliul petentului, calitatea semnatarului, menționarea deciziei împotriva căreia este înaintat recursul, părțile adverse, obiectul litigiului, concluziile și expunerea sumară a motivelor de drept invocate.

Acțiunea trebuie să fie însoțită de o copie certificată pentru conformitate a hotărârii Comitetului de Arbitraj care este atacată.

În cazul în care Curtea respinge acțiunea, decizia Comitetului de Arbitraj devine definitivă.

În cazul în care Curtea anulează decizia Comitetului de Arbitraj, procedura poate fi reluată, eventual la cererea uneia din părți, în fața Comitetului de Arbitraj. Acesta se conformează tuturor deciziilor cu privire la chestiunile de drept pronunțate de Curte.

ARTICOLUL 23[modifică]

În cazurile prevăzute la articolul 35 alineatul (1) din Tratatul UE, de articolul 234 din Tratatul CE și de articolul 150 din Tratatul CEEA, decizia instanței judecătorești naționale care își suspendă procedura și sesizează Curtea este notificată Curții de către instanța judecătorească națională respectivă . Această decizie este apoi notificată de către grefierul Curții, părților în cauză, statelor membre și Comisiei, precum și Consiliului sau Băncii Centrale Europene, în cazul în care actul a cărui validitate sau interpretare este contestată provine de la aceste entități, și Parlamentului European și Consiliului în cazul în care actul a cărui validitate sau interpretare este contestată a fost adoptat în comun de aceste două instituții.

În termen de două luni de la data ultimei notificări, părțile, statele membre, Comisia și, dacă este cazul, Parlamentul European, Consiliul și Banca Centrală Europeană au dreptul de a depune la Curte memorii sau observații scrise.

În cazurile menționate la articolul 234 din Tratatul CE, decizia instanței judecătorești naționale este notificată, prin grija grefierului Curții, și statelor părți la Acordul privind Spațiul Economic European, altele decât statele membre, precum și Autorității de supraveghere AELS menționată de acordul respectiv, care, în cazul în care este vizat unul dintre domeniile de aplicare ale acordului, pot depune la Curte memorii sau observații scrise, în termen de două luni de la data notificării.

ARTICOLUL 24[modifică]

Curtea poate cere părților să prezinte toate documentele și să furnizeze toate informațiile pe care le consideră necesare. În caz de refuz, Curtea ia act de aceasta.

De asemenea, Curtea poate cere statelor membre și instituțiilor care nu sunt părți în cauză toate informațiile pe care le consideră necesare pentru soluționarea procesului.

ARTICOLUL 25[modifică]

În orice moment, Curtea poate încredința efectuarea unei expertize oricărei persoane, autorități, birou, comisii sau organizații, la alegerea sa.

ARTICOLUL 26[modifică]

Pot fi audiați martori în condiții care se stabilesc prin regulamentul de procedură.

ARTICOLUL 27[modifică]

Cu privire la martorii care nu se prezintă, Curtea beneficiază de puterile acordate în mod normal curților și tribunalelor și poate aplica sancțiuni pecuniare, în condiții care se stabilesc prin regulamentul de procedură.

ARTICOLUL 28[modifică]

Martorii și experții pot fi audiați sub jurământ depus potrivit formulei stabilite de regulamentul de procedură sau modalităților prevăzute de legislația internă a martorului sau a expertului.

ARTICOLUL 29[modifică]

Curtea poate ordona ca un martor sau un expert să fie audiat de autoritatea judiciară de la locul său de domiciliu.

Ordinul se adresează spre execuție autorității judiciare competente, în condițiile stabilite de regulamentul de procedură. Actele care rezultă din activitatea comisiei rogatorii se înapoiază Curții, în aceleași condiții.

Curtea suportă cheltuielile, sub rezerva de a le pune, dacă este cazul, în sarcina părților.

ARTICOLUL 30[modifică]

Fiecare stat membru tratează orice încălcare a jurământului de către martori sau experți în același fel ca un delict comis în fața unei instanțe judecătorești naționale competente în materie civilă. În temeiul denunțului Curții, statul membru urmărește în justiție pe autorii acestui delict în instanța națională competentă.

ARTICOLUL 31[modifică]

Audierea este publică, cu excepția cazurilor în care, din motive grave, Curtea decide altfel, din oficiu sau la cererea părților.

ARTICOLUL 32[modifică]

În cursul dezbaterilor, Curtea poate audia experți, martori, precum și părțile. Cu toate acestea, părțile pot pleda numai prin reprezentanții lor.

ARTICOLUL 33[modifică]

La fiecare audiere se întocmește un proces verbal semnat de președinte și de grefier.

ARTICOLUL 34[modifică]

Rolul audierilor se stabilește de președinte.

ARTICOLUL 35[modifică]

Deliberările Curții sunt și rămân secrete.

ARTICOLUL 36[modifică]

Hotărârile se motivează. Acestea menționează numele judecătorilor care au deliberat.

ARTICOLUL 37[modifică]

Hotărârile se semnează de președinte și de grefier. Acestea se citesc în ședință publică.

ARTICOLUL 38[modifică]

Curtea decide cu privire la cheltuielile de judecată.

ARTICOLUL 39[modifică]

Președintele Curții poate decide, în conformitate cu o procedură sumară care, în măsura în care este necesar, se aplică prin derogare de la anumite reguli din prezentul statut, care se stabilește prin regulamentul de procedură, cu privire la concluziile care urmăresc fie obținerea suspendării menționate la articolul 242 din Tratatul CE și în articolul 157 din Tratatul CEEA, fie aplicarea unor măsuri provizorii în temeiul articolului 243 din Tratatul CE sau a articolului 158 din Tratatul CEEA, fie suspendarea executării silite în conformitate cu articolul 256 al patrulea paragraf din Tratatul CE sau articolul 164 al treilea paragraf din Tratatul CEEA.

În cazul în care președintele nu poate participa, acesta va fi înlocuit de un alt judecător în condițiile stabilite de regulamentul de procedură.

Ordinul președintelui sau al judecătorului care îi ține locul are numai caracter provizoriu și nu aduce nici un fel de atingere hotărârii de fond a Curții.

ARTICOLUL 40[modifică]

Statele membre și instituțiile comunitare pot interveni în litigiile supuse Curții.

Același drept îi revine oricărei persoane care dovedește că are un interes în soluționarea litigiului supus Curții, cu excepția litigiilor între statele membre, între instituțiile Comunităților sau între state membre, pe de o parte, și instituțiile Comunităților, pe de altă parte.

Fără a aduce atingere dispozițiilor celui de-al doilea paragraf, statele părți la Acordul privind Spațiul Economic European, altele decât statele membre, precum și Autoritatea de supraveghere AELS menționată de respectivul acord pot interveni în litigiile supuse Curții în cazul în care acestea se referă la unul dintre domeniile de aplicare ale acestui acord.

Concluziile cererii de intervenție pot avea ca obiect numai susținerea concluziilor uneia dintre părți.

ARTICOLUL 41[modifică]

În cazul în care pârâtul, chemat în judecată în conformitate cu procedura, nu depune concluzii scrise, hotărârea se pronunță în lipsă. Hotărârea poate fi atacată în termen de o lună de la comunicarea ei. În lipsa unei decizii contrare a Curții, această opoziție nu suspendă executarea hotărârii pronunțate în lipsă.

ARTICOLUL 42[modifică]

În cazurile și în condițiile care se stabilesc prin regulamentul de procedură, statele membre, instituțiile Comunităților și oricare alte persoane fizice și juridice pot formula terța opoziție împotriva hotărârilor pronunțate fără ca acestea să fi fost audiate, în cazul în care aceste hotărâri le lezează drepturile.

ARTICOLUL 43[modifică]

În caz de dificultate privind înțelegerea sensului sau a domeniului de aplicare a unei hotărâri, sarcina de a o interpreta revine Curții, la cererea unei părți sau a unei instituții comunitare al cărei interes este justificat.

ARTICOLUL 44[modifică]

Revizuirea unei hotărâri poate fi cerută Curții numai în urma descoperirii unui fapt de natură să aibă o influență decisivă și care, înainte de pronunțarea hotărârii, era necunoscut Curții și părții care solicită revizuirea.

Procedura de revizuire este deschisă printr-o hotărâre a Curții care constată în mod expres existența unui fapt nou, recunoaște că acesta este de natură să conducă la deschiderea revizuirii și declară cererea ca fiind admisibilă din acest motiv.

Nici o cerere de revizuire nu va putea fi formulată după expirarea unui termen de zece ani de la data hotărârii.

ARTICOLUL 45[modifică]

Regulamentul de procedură va stabili termene care iau în considerare distanța.

În cazul în care cel interesat dovedește existența unui caz fortuit sau a unui caz de forță majoră, nu i se poate opune nici o decădere care decurge din expirarea termenelor.

ARTICOLUL 46[modifică]

Acțiunile formulate împotriva Comunităților în materie de responsabilitate delictuală se prescriu după cinci ani de la producerea faptului care a stat la baza lor. Prescripția este întreruptă fie prin cerere de chemare în judecată în fața Curții, fie prin cererea prealabilă pe care partea prejudiciată o poate adresa instituției comunitare competente. În acest ultim caz, cererea trebuie înaintată în termenul de două luni prevăzut la articolul 230 din Tratatul CE și în articolul 146 din Tratatul CEEA; dacă este cazul, se aplică dispozițiile articolului 232 al doilea paragraf din Tratatul CE și respectiv ale articolului 148 al doilea paragraf din Tratatul CEEA.

TITLUL IV[modifică]

TRIBUNALUL DE PRIMĂ INSTANȚĂ AL COMUNITĂȚILOR EUROPENE

ARTICOLUL 47[modifică]

Articolele 2 - 8, articolele 14 și 15, articolul 17, primul, al doilea, al patrulea și al cincilea paragraf și articolul 18 se aplică Tribunalului și membrilor săi. Jurământul menționat la articolul 2 se depune în fața Curții, iar deciziile menționate la articolele 3, 4 și 6 se iau de aceasta după consultarea Tribunalului.

Articolul 3 al patrulea paragraf, articolele 10, 11 și 14 se aplică, mutatis mutandis, grefierului Tribunalului.

ARTICOLUL 48[modifică]

Tribunalul se compune din cincisprezece judecători.

ARTICOLUL 49[modifică]

Membrii Tribunalului pot fi chemați să exercite funcția de avocat general.

Avocatul general are rolul de a prezenta în ședință publică, cu deplină imparțialitate și în deplină independență, concluziile motivate cu privire la anumite cauze înaintate Tribunalului, pentru a-l asista în îndeplinirea misiunii sale.

Criteriile de selecție a cauzelor, precum și metodele de desemnare a avocaților generali se stabilesc prin regulamentul de procedură al Tribunalului.

Un membru al Tribunalului chemat să exercite funcția de avocat general într-o cauză nu poate lua parte la judecarea acelei cauze.

ARTICOLUL 50[modifică]

Tribunalul se întrunește în camere compuse din trei sau din cinci judecători. Judecătorii aleg dintre ei pe președinții camerelor. Președinții camerelor de cinci judecători sunt aleși pe trei ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit o dată.

Regulamentul de procedură stabilește compunerea camerelor și repartizarea cauzelor către acestea. În anumite cazuri, stabilite de regulamentul de procedură, Tribunalul se poate întruni în ședință plenară sau cu judecător unic.

Regulamentul de procedură poate prevedea de asemenea ca Tribunalul să se întrunească în Marea Cameră, în cazurile și în condițiile prevăzute de acest regulament.

ARTICOLUL 51[modifică]

Prin derogare de la regula enunțată în articolul 225 alineatul (1) din Tratatul CE și în articolul 140a alineatul (1) din Tratatul CEEA, acțiunile formulate de statele membre, de instituțiile Comunităților și de Banca Centrală Europeană sunt de competența Curții.

ARTICOLUL 52[modifică]

Președintele Curții și președintele Tribunalului stabilesc de comun acord modul în care funcționarii și ceilalți membri ai personalului repartizat Curții își desfășoară activitatea în cadrul Tribunalului, pentru a-i asigura funcționarea. Anumiți funcționari sau membri ai personalului auxiliar se subordonează grefierului Tribunalului, care la rândul lui se subordonează președintelui Tribunalului.

ARTICOLUL 53[modifică]

Procedura în fața Tribunalului este reglementată de titlul III.

Procedura în fața Tribunalului este precizată și completată, în măsura necesară, de regulamentul său de procedură. Regulamentul de procedură poate face derogare de la articolul 40 al patrulea paragraf și de la articolul 41 pentru a ține seama de specificul contenciosului în domeniul proprietății intelectuale.

Prin derogare de la articolul 20 al patrulea paragraf, avocatul general își poate prezenta concluziile motivate, în scris.

ARTICOLUL 54[modifică]

În cazul în care o cerere sau un alt act de procedură adresat Tribunalului se depune, din greșeală, la grefierul Curții, acesta îl transmite imediat grefierului Tribunalului; în mod similar, în cazul în care o cerere sau un alt act de procedură adresat Curții se depune, din greșeală, la grefierul Tribunalului, acesta îl transmite imediat grefierului Curții.

În cazul în care constată că nu are competența de a soluționa o cauză care ține de competența Curții, Tribunalul o transmite Curții; în mod similar, în cazul în care constată că o cauză ține de competența Tribunalului, Curtea o transmite acestuia, care nu mai își mai poate declina competența în acest caz.

În cazul în care Curtea și Tribunalul sunt sesizate cu privire la cauze care au același obiect, ridică aceeași chestiune de interpretare sau pun în discuție validitatea aceluiași act, Tribunalul poate, după audierea părților, să suspende procedura până când Curtea pronunță hotărârea. În cazul în care este vorba de cereri de anulare a aceluiași act, Tribunalul se poate de asemenea desesiza pentru ca, în ce privește aceste cereri, să se pronunțe Curtea. În cazurile menționate de prezentul paragraf, Curtea poate hotărî, de asemenea, să suspende procedura cu privire la care este sesizată; în acest caz se urmează procedura în fața Tribunalului.

ARTICOLUL 55[modifică]

Hotărârile Tribunalului care pun capăt procesului, care soluționează parțial litigiul pe fond sau care pun capăt unei probleme de procedură privind invocarea lipsei de competență sau de inadmisibilitate se notifică de grefierul Tribunalului tuturor părților, precum și tuturor statelor membre și instituțiilor comunitare, chiar în cazul în care acestea nu au intervenit în litigiul înaintat Tribunalului.

ARTICOLUL 56[modifică]

Hotărârile Tribunalului care pun capăt procesului, care soluționează parțial litigiul pe fond sau care pun capăt unei probleme de procedură privind invocarea lipsei de competență sau de inadmisibilitate pot fi atacate prin recurs în fața Curții, în termen de două luni de la notificarea hotărârii atacate.

Recursul poate fi introdus de oricare parte ale cărei concluzii au fost respinse, în totalitate sau în parte. Cu toate acestea, părțile care intervin, altele decât statele membre și instituțiile comunitare pot introduce acest recurs numai în cazul în care hotărârea Tribunalului le privește în mod direct.

Cu excepția litigiilor între Comunități și agenții lor, recursul poate fi introdus, de asemenea, de statele membre și de instituțiile comunitare care nu au intervenit în litigiul înaintat Tribunalului. În acest caz, statele membre și instituțiile se află într-o poziție identică cu cea a statelor membre sau a instituțiilor care intervin în primă instanță.

ARTICOLUL 57[modifică]

Orice persoană a cărei cerere de intervenție a fost respinsă de Tribunal poate formula un recurs la Curte, în termen de două săptămâni de la comunicarea hotărârii de respingere.

Părțile în proces pot introduce în fața Curții un recurs împotriva hotărârilor Tribunalului pronunțate în temeiul articolelor 242 sau 243 sau a articolului 256 al patrulea paragraf din Tratatul CE, sau a articolelor 157 sau 158 sau a articolului 164 al treilea paragraf din Tratatul CEEA, în termen de două luni de la notificarea acestor hotărâri.

Recursurile menționate la primul și al doilea paragraf din prezentul articol se judecă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39.

ARTICOLUL 58[modifică]

Recursul înaintat Curții se limitează la chestiuni de drept. Acesta poate fi întemeiat pe motive de lipsă de competență a Tribunalului, de nerespectare a procedurii în fața Tribunalului, care aduce atingere intereselor reclamantului, precum și de încălcarea dreptului comunitar de către Tribunal.

Recursul nu poate privi exclusiv taxele și cheltuielile de judecată.

ARTICOLUL 59[modifică]

În caz de recurs împotriva unei decizii a Tribunalului, procedura în fața Curții constă dintr-o parte scrisă și una orală. În condițiile stabilite de regulamentul de procedură, Curtea se poate pronunța fără procedură orală, după audierea avocatului general și a părților.

ARTICOLUL 60[modifică]

Fără a aduce atingere articolelor 242 și 243 din Tratatul CE sau articolelor 157 și 158 din Tratatul CEEA, recursul nu are efect suspensiv.

Prin derogare de la articolul 244 din Tratatul CE și de la articolul 159 din Tratatul CEEA, hotărârile Tribunalului care anulează un regulament intră în vigoare numai după expirarea termenului menționat la articolul 56 primul paragraf din prezentul statut sau, în cazul în care în acest termen s-a introdus un recurs, după respingerea acestuia, fără a aduce atingere dreptului vreunei părți de a cere Curții, în temeiul articolelor 242 și 243 din Tratatul CE sau al articolelor 157 și 158 din Tratatul CEEA, suspendarea efectelor regulamentului anulat sau prescrierea oricărei alte măsuri provizorii.

ARTICOLUL 61[modifică]

În cazul în care recursul este întemeiat, Curtea anulează hotărârea Tribunalului. Aceasta poate fie să pronunțe hotărârea definitivă privind litigiul, în cazul în care acesta se află în stare de a fi judecat, fie să înapoieze Tribunalului cauza, în vederea pronunțării.

În cazul în care se înapoiază cauza, Tribunalul este legat de chestiunile de drept soluționate prin hotărârea Curții.

În cazul în care un recurs introdus de un stat membru sau de o instituție comunitară care nu a intervenit în litigiul aflat în fața Tribunalului este întemeiat, Curtea poate indica, în cazul în care se consideră necesar, acele efecte ale hotărârii anulate de Tribunal care trebuie considerate ca definitive pentru părțile în litigiu.

ARTICOLUL 62[modifică]

În cazurile prevăzute la articolul 225 alineatele (2) și (3) din Tratatul CE și la articolul 140a alineatele (2) și (3) din Tratatul CEEA, primul avocat general poate, în cazul în care consideră că există un risc grav pentru unitatea sau coerența dreptului comunitar, să propună Curții reexaminarea hotărârii Tribunalului.

Propunerea trebuie făcută în termen de o lună de la pronunțarea hotărârii Tribunalului. În termen de o lună de la prezentarea propunerii de către primul avocat general, Curtea decide dacă este cazul sau nu să reexamineze decizia.

TITLUL V[modifică]

DISPOZIȚII FINALE

ARTICOLUL 63[modifică]

Regulamentele de procedură ale Curții și Tribunalului cuprind toate dispozițiile necesare aplicării și, dacă este cazul, completării prezentului statut.

ARTICOLUL 64[modifică]

Până la adoptarea în prezentul statut a regulilor referitoare la regimul lingvistic aplicabil Curții și Tribunalului, se aplică în continuare dispozițiile regulamentului de procedură al Curții și ale regulamentului de procedură al Tribunalului referitoare la regimul lingvistic. Orice modificare sau abrogare a acestor dispoziții se face cu respectarea procedurii prevăzute pentru modificarea prezentului statut.

__________________

PROTOCOALE ANEXATE LA TRATATUL DE INSTITUIRE A COMUNITĂȚII EUROPENE
Protocol referitor la consecințele financiare ale expirării Tratatului CECO și la Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel
[modifică]

ÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,

DORIND să reglementeze anumite probleme referitoare la expirarea Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO);

DORIND să confere Comunității Europene proprietatea asupra fondurilor CECO;

ȚINÂND SEAMA că este de dorit ca aceste fonduri să se utilizeze pentru cercetare în sectoarele legate de industria cărbunelui și oțelului și că, în consecință, trebuie să se stabilească anumite reguli specifice în această privință,

ADOPTĂ dispozițiile următoare, care se anexează la Tratatul de instituire a Comunității Europene:

ARTICOLUL 1[modifică]

  • Toate elementele din patrimoniul activ și pasiv al CECO, așa cum se prezintă la data de 23 iulie 2002, se transferă Comunității Europene începând cu 24 iulie 2002.
  • Valoarea netă a acestor elemente, așa cum figurează în bilanțul CECO din 23 iulie 2002, sub rezerva oricăror majorări sau diminuări care pot surveni în urma operațiunilor de lichidare, se consideră patrimoniu destinat cercetării în sectoarele legate de industria cărbunelui și a oțelului, sub numele de "CECO în lichidare". După lichidare, patrimoniul se numește "Activele Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel".
  • Veniturile generate de acest patrimoniu, numite " Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel" sunt alocate în exclusivitate cercetării întreprinse în sectoarele legate de industria cărbunelui și oțelului în afara programului-cadru de cercetare, în conformitate cu dispozițiile prezentului protocol și ale actelor adoptate în temeiul acestuia.

ARTICOLUL 2[modifică]

Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, adoptă toate dispozițiile necesare punerii în aplicare a prezentului protocol, inclusiv principiile esențiale și procedurile decizionale corespunzătoare, mai ales în vederea adoptării liniilor directoare financiare multianuale pentru administrarea patrimoniului Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel, precum și a liniilor directoare tehnice pentru programul de cercetare al acestui Fond.

ARTICOLUL 3[modifică]

Cu excepția cazului în care dispozițiile prezentului protocol și ale actelor adoptate în temeiul acestuia prevăd altfel, se aplică dispozițiile Tratatului de instituire a Comunității Europene.

ARTICOLUL 4[modifică]

Prezentul protocol se aplică cu începere de la 24 iulie 2002.

__________________

Protocol privind articolul 67 din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

ÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE

CONVIN cu privire la dispoziția următoare, care se anexează la Tratatul de instituire a Comunității Europene:

ARTICOL UNIC[modifică]

Cu începere de la 1 mai 2004, pentru a adopta măsurile menționate la articolul 66 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European.

__________________

ACT FINAL[modifică]

CONFERINȚA REPREZENTANȚILOR GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, convocată la Bruxelles la 14 februarie 2000 pentru a adopta de comun acord modificările ce vor fi aduse Tratatului privind Uniunea Europeană, Tratatelor de instituire a Comunității Europene, a Comunității Europene a Energiei Atomice și a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și anumitor acte conexe, adoptă următoarele texte:

I. Tratatul de la Nisa de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, a Tratatelor de instituire a Comunităților Europene și a anumitor acte conexe

II. Protocoale

  • Protocol anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatele de instituire a Comunităților Europene
  • Protocol referitor la extinderea Uniunii Europene
  • Protocol anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul de instituire a Comunității Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice
  • Protocol referitor la Statutul Curții de Justiție
  • Protocoale anexate la Tratatul de instituire a Comunității Europene
  • Protocol referitor la consecințele financiare ale expirării Tratatului CECO și la Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel
  • Protocol referitor la articolul 67 din Tratatul de instituire a Comunității Europene

Conferința adoptă declarațiile enumerate mai jos și anexate prezentului Act final:

  • Declarația privind politica europeană de securitate și apărare
  • Declarația privind articolul 31 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană
  • Declarația privind articolul 10 din Tratatul de instituire a Comunității Europene
  • Declarația privind articolul 21 al treilea paragraf din Tratatul de instituire a Comunității Europene
  • Declarația privind articolul 67 din Tratatul de instituire a Comunității Europene
  • Declarația privind articolul 100 din Tratatul de instituire a Comunității Europene
  • Declarația privind articolul 111 din Tratatul de instituire a Comunității Europene
  • Declarația privind articolul 137 din Tratatul de instituire a Comunității Europene
  • Declarația privind articolul 175 din Tratatul de instituire a Comunității Europene
  • Declarația privind articolul 181A din Tratatul de instituire a Comunității Europene
  • Declarația privind articolul 191 din Tratatul de instituire a Comunității Europene
  • Declarația privind articolul 225 din Tratatul de instituire a Comunității Europene
  • Declarația privind articolul 225 alineatele (2) și (3) din Tratatul de instituire a Comunității Europene
  • Declarația privind articolul 225 alineatele (2) și (3) din Tratatul de instituire a Comunității Europene
  • Declarația privind articolul 225 alineatul (3) din Tratatul de instituire a Comunității Europene
  • Declarația privind articolul 225A din Tratatul de instituire a Comunității Europene
  • Declarația privind articolul 229A din Tratatul de instituire a Comunității Europene
  • Declarația privind Curtea de Conturi
  • Declarația privind articolul 10 alineatul 6 din Statutul Sistemului european al băncilor centrale și al Băncii Centrale Europene
  • Declarația privind extinderea Uniunii Europene
  • Declarația privind pragul majorității calificate și numărul de voturi al minorității de blocare într-o Uniune extinsă
  • Declarația privind locul de întrunire a Consiliilor Europene
  • Declarația privind viitorul Uniunii
  • Declarația privind articolul 2 din Protocolul referitor la consecințele financiare ale expirării Tratatului CECO și la Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel

Conferința ia act de declarațiile enumerate mai jos și anexate la prezentul Act final:

  • Declarația Luxemburgului
  • Declarația Greciei, Spaniei și Portugaliei privind articolul 161 din Tratatul de instituire a Comunității Europene
  • Declarația Danemarcei, Germaniei, Olandei și Austriei privind articolul 161 din Tratatul de instituire a Comunității Europene

Hecho en Niza, el veintiséis de febrero de dos mil uno.

Udfærdiget i Nice, den seksogtyvende februar to tusind og et.

Geschenhen zu Nizza am sechsundzwanzigsten Februar zeeitausendeins.

Έγινε στις Nίκαια, στις είκοσι έξι Φεβρoυαρίου του έτους δύο χιλιάδες ένα.

Done at Nice this twenty-sixth day of February in the year two thousand and one.

Fait a Nice, le vingt-six fevrier de l an deux mil un.

Arna dhéanamh in Nice ar an séú lá is fiche d'Fheabhra sa bhliain dhá mhíle is a haon.

Fatto a Nizza, addì ventisei febbraio duemilauno.

Gedaan te Nice, de zesentwintigste februari tweeduizend en een.

Feito em Nice, em vinte e seis de Fevereiro de dois mil e um.

Tehty Nizzassa kahdentenakymmenentenäkuudentena helmikuuta 2001.

Utfärdat i Nice den tjugosjätte februari år tjugohundraett.

Por Sa Majeste le Roi des Belges

Voor Zijne Majesteit de Koning der Belgen

Für Seine Majestät den König der Belgier

Semnătură

Cette signature engage également la Communauté française, la Communauté flamande, la Communauté germanophone, la Région wallonne, la Région flamande et la Région de Bruxelles-Capitale.

Dese handtekening verbindt eveneens de Vlaamse Gemeenschap, de Franse Gemeenschap, de Duitstalige Gemeenschap, het Vlaamse Gewest, het Waalse Gewest en het Brussels Hoofdstedelijk Gewest.

Diese Unterschrift bindet zugleich die Deutschsprachige Gemeinschaft, die Flämische Gemeinschaft, die Französische Gemeinschaft, die Wallinische Region, die Flämische Region und die Region Brüssel-Haupstadt.

For Hendes Majestæt Danmarks Dronning

Semnătură

Für den Präsidenten der Bundesrepublik Deutschland

Semnătură

Για τον Пρόεδρο της Ελληνικής Δημοκρατίας

Semnătură

Por Su Majestad el Rey de España

Semnătură

Pour le Président de la République française

Semnătură

Thar ceann Uachtarán na hÉireann

For the President of Ireland

Semnătură

Per il Presidente della Repubblica italiana

Semnătură

Pour Son Altesse Royale le Grand-Duc de Luxembourg

Semnătură

Voor Hare Majesteit de Koningin der Nederlanden

Semnătură

Für den Bundespräsidenten der Republik Österreich

Semnătură

Pelo Presidente da República Portuguesa

Semnătură

Suomen Tasavallan Presidentin puolesta

För Republiken Finlands President

Semnătură

För Hans Majestät Konungen av Sverige

Semnătură

For Her Majesty the Queen of the United Kingdom

of Great Britain and Northern Ireland

Semnătură

DECLARAȚII ADOPTATE DE CONFERINȚĂ[modifică]

Declarația privind politica europeană de securitate și apărare[modifică]

În conformitate cu textele aprobate de Consiliul European de la Nisa privind politica europeană de securitate și apărare (raportul președinției și anexele sale), obiectivul Uniunii Europene este ca această politică să devină rapid operațională. O decizie în acest sens va fi adoptată de Consiliul European cât mai curând posibil în cursul anului 2001 și cel mai târziu de Consiliul European de la Laeken/Bruxelles, în temeiul dispozițiilor existente ale Tratatului privind Uniunea Europeană. În consecință, intrarea în vigoare a Tratatului de la Nisa nu reprezintă o condiție prealabilă.

Declarația privind articolul 31 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană[modifică]

Conferința reamintește că:

  • decizia de a crea o unitate alcătuită din procurori, magistrați sau ofițeri de poliție cu competențe echivalente, detașați de fiecare stat membru (Eurojust), cu misiunea de a contribui la asigurarea unei bune coordonări între autoritățile naționale de urmărire penală și de a acorda asistență în cercetările privind crima organizată, a fost prevăzută de concluziile președinției Consiliului European de la Tampere din 15 și 16 octombrie 1999;
  • Rețeaua judiciară europeană a fost creată prin acțiunea comună 98/428/JAI adoptată de Consiliu la 29 iunie 1998 (JO L 191 din 07.07.1998, p. 4).

Declarația privind articolul 10 din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

Conferința reamintește că datoria de cooperare sinceră care rezultă din articolul 10 din Tratatul de instituire a Comunității Europene și care reglementează relațiile între statele membre și instituțiile comunitare reglementează în egală măsură și relațiile între instituțiile comunitare. În ceea ce privește relațiile între instituții, Parlamentul European, Consiliul și Comisia pot încheia acorduri inter-instituționale în cazul în care, în contextul acestei datorii de cooperare sinceră, este necesar să se faciliteze aplicarea dispozițiilor Tratatului de instituire a Comunității Europene. Aceste acorduri nu pot să modifice și nici să completeze dispozițiile tratatului și se pot încheia numai cu acordul acestor trei instituții.

Declarația privind articolul 21 al treilea paragraf din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

Conferința invită instituțiile și organele menționate la articolul 21 al treilea paragraf sau în articolul 7 să se asigure că răspunsul cuvenit la oricare cerere scrisă a unui cetățean al Uniunii este trimis acestuia într-un termen rezonabil.

Declarația privind articolul 67 din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

Înaltele Părți Contractante își exprimă acordul ca, în decizia pe care este chemat să o adopte în temeiul articolului 67 alineatul (2) a doua liniuță, Consiliul:

  • decide să se pronunțe, cu începere de la 1 mai 2004, în conformitate cu procedura menționată la articolul 251, pentru a adopta măsurile menționate la articolul 62 punctul 3 și la articolul 63 punctul 3 litera (b);
  • decide să se pronunțe, în conformitate cu procedura menționată la articolul 251, pentru adoptarea măsurilor menționate la articolul 62 punctul (2) litera (a), cu începere de la data la care va exista un acord cu privire la domeniul de aplicare a măsurilor privind trecerea de către persoane a frontierelor externe ale statelor membre, .

Pe de altă parte, Consiliul va depune eforturi pentru ca procedura menționată la articolul 251 să devină aplicabilă, cu începere de la 1 mai 2004 sau cât mai curând posibil după această dată, celorlalte domenii reglementate de titlul IV sau unora dintre ele.

Declarația privind articolul 100 din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

Conferința reamintește că deciziile în materie de asistență financiară, așa cum sunt reglementate de articolul 100 și care sunt compatibile cu regula "no bail-out" prevăzută la articolul 103, trebuie să fie conforme cu perspectivele financiare pentru perioada 2000-2006, în special cu punctul 11 din acordul inter-instituțional din 6 mai 1999 încheiat între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și îmbunătățirea procedurii bugetare, precum și cu dispozițiile corespunzătoare din acordurile inter-instituționale și perspectivele financiare viitoare.

Declarația privind articolul 111 din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

Conferința convine ca procedurile să fie de așa natură încât să permită tuturor statelor membre din zona euro să participe deplin în fiecare etapă de pregătire a poziției Comunității la nivel internațional în ceea ce privește problemele care prezintă un interes deosebit pentru uniunea economică și monetară.

Declarația privind articolul 137 din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

Conferința convine ca orice cheltuială efectuată în temeiul articolului 137 să fie înregistrată în capitolul 3 din perspectivele financiare.

Declarația privind articolul 175 din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

Înaltele Părți Contractante sunt hotărâte ca Uniunea Europeană să joace un rol de impulsionare în promovarea protecției mediului atât în cadrul Uniunii cât și pe plan internațional, urmărind atingerea aceluiași obiectiv la nivel mondial. Toate posibilitățile oferite de tratat pentru atingerea acestui obiectiv, inclusiv utilizarea unor facilități și instrumente ale economiei de piață, menite să promoveze dezvoltarea durabilă, trebuie fructificate pe deplin.

Declarația privind articolul 181a din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

Conferința confirmă că, fără a aduce atingere altor dispoziții ale Tratatului de instituire a Comunității Europene, ajutoarele privind balanța de plăți ale țărilor terțe nu intră în domeniul de aplicare a articolului 181a.

Declarația privind articolul 191 din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

Conferința reamintește că dispozițiile articolului 191 nu implică nici un transfer de competențe către Comunitatea Europeană și nu aduce atingere aplicării normelor constituționale interne relevante.

Fondurile pentru finanțarea din bugetul Comunităților europene a partidelor politice la nivel european nu pot fi utilizate pentru finanțarea directă sau indirectă a partidelor politice la nivel național.

Dispozițiile privind finanțarea partidelor politice se aplică, pe aceeași bază, tuturor forțelor politice reprezentate în Parlamentul European.

Declarația privind articolul 225 din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

Conferința invită Curtea de Justiție și Comisia să procedeze, în cel mai scurt timp posibil, la o examinare de ansamblu a repartizării competențelor între Curtea de Justiție și Tribunalul de Primă Instanță, în special în cazul acțiunilor directe, și să prezinte propuneri adecvate care să poată fi examinate de organismele competente începând cu data intrării în vigoare a Tratatului de la Nisa.

Declarația privind articolul 225 alineatele (2) și (3) din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

Conferința consideră că dispozițiile esențiale ale procedurii de reexaminare prevăzute la articolul 225 alineatele (2) și (3) ar trebui să fie definite în Statutul Curții de Justiție. Aceste dispoziții ar trebui să precizeze în special:

  • rolul părților în procedura în fața Curții de Justiție, pentru a se asigura protecția drepturilor acestora;
  • efectul procedurii de reexaminare asupra caracterului executoriu al hotărârii Tribunalului de Primă Instanță;
  • efectul hotărârii Curții de Justiție asupra litigiului dintre părți.

Declarația privind articolul 225 alineatele (2) și (3) din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

Conferința consideră că, atunci când va adopta dispozițiile statutului necesare punerii în aplicare a articolului 225 alineatele (2) și (3), Consiliul va fi obligat să instituie o procedură care să asigure că funcționarea concretă a acestor dispoziții va face obiectul unei evaluări cel mai târziu la trei ani după intrarea în vigoare a Tratatului de la Nisa.

Declarația privind articolul 225 alineatul (3) din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

Conferința consideră că, în cazurile excepționale în care Curtea decide să reexamineze o decizie a Tribunalului de Primă Instanță în chestiuni preliminare, aceasta va trebui să judece în conformitate cu procedura de urgență.

Declarația privind articolul 225a din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

Conferința cere Curții de Justiție și Comisiei să pregătească, în cel mai scurt timp posibil, un proiect de decizie privind instituirea unei camere jurisdicționale competente să judece în primă instanță litigiile dintre Comunitate și agenții săi.

Declarația privind articolul 229a din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

Conferința consideră că articolul 229a nu decide în avans cu privire la alegerea cadrului jurisdicțional care va fi instituit pentru judecarea contenciosului privind aplicarea actelor adoptate în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Europene care creează titluri comunitare de proprietate industrială.

Declarația privind Curtea de Conturi[modifică]

Conferința invită Curtea de Conturi și instituțiile naționale de control financiar să îmbunătățească atât cadrul cât și condițiile cooperării lor, cu păstrarea autonomiei fiecăreia dintre ele. În acest scop, președintele Curții de Conturi poate crea un comitet de contact cu președinții instituțiilor naționale de control financiar.

Declarația privind articolul 10 alineatul 6 din Statutul Sistemului european al băncilor centrale și al Băncii Centrale Europene[modifică]

Conferința așteaptă să se prezinte în cel mai scurt timp o recomandare în înțelesul articolului 10(6) din Statutul Sistemului european al băncilor centrale și al Băncii Centrale Europene.

Declarația privind extinderea Uniunii Europene[modifică]

[1]

Poziția comună pe care o vor lua statele membre cu ocazia conferințelor de aderare în ceea ce privește repartizarea locurilor în Parlamentul European, ponderarea voturilor în Consiliu, componența Comitetului Economic și Social și componența Comitetului Regiunilor va corespunde cu tabelele următoare pentru o Uniune cu 27 de state membre.

  • Parlamentul European
State membre Locuri în P.E.
Germania 99
Regatul Unit 72
Franța 72
Italia 72
Spania 50
Polonia 50
România 33
Olanda 25
Grecia 22
Republica Cehă 20
Belgia 22
Ungaria 20
Portugalia 22
Suedia 18
Bulgaria 17
Austria 17
Slovacia 13
Danemarca 13
Finlanda 13
Irlanda 12
Lituania 12
Letonia 8
Slovenia 7
Estonia 6
Cipru 6
Luxemburg 6
Malta 5
TOTAL 732
  • PONDERAREA VOTURILOR IN CONSILIU
Membrii Consiliului Voturi ponderate
Germania 29
Regatul Unit 29
Franța 29
Italia 29
Spania 27
Polonia 27
România 14
Olanda 13
Grecia 12
Republica Cehă 12
Belgia 12
Ungaria 12
Portugalia 12
Suedia 10
Bulgaria 10
Austria 10
Slovacia 7
Danemarca 7
Finlanda 7
Irlanda 7
Lituania 7
Letonia 4
Slovenia 4
Estonia 4
Cipru 4
Luxemburg 4
Malta 3
TOTAL 345

Hotărârile Consiliului se consideră adoptate în cazul în care întrunesc cel puțin două sute cincizeci și opt de voturi, exprimând votul favorabil al majorității membrilor, în cazul în care, în temeiul prezentului tratat, acestea trebuie adoptate la propunerea Comisiei.

În celelalte cazuri, hotărârile se consideră adoptate în cazul în care întrunesc cel puțin două sute cincizeci și opt de voturi, exprimând votul favorabil a cel puțin două treimi dintre membri.

În cazul în care o decizie trebuie adoptată de Consiliu cu majoritate calificată, un membru al Consiliului poate cere să se verifice dacă statele membre care alcătuiesc majoritatea calificată reprezintă cel puțin 62% din populația totală a Uniunii. În cazul în care se dovedește că această condiție nu este îndeplinită, decizia în cauză nu este adoptată.

  • Comitetul Economic și Social
State membre Membri
Germania 24
Regatul Unit 24
Franța 24
Italia 24
Spania 21
Polonia 21
România 15
Olanda 12
Grecia 12
Republica Cehă 12
Belgia 12
Ungaria 12
Portugalia 12
Suedia 12
Bulgaria 12
Austria 12
Slovacia 9
Danemarca 9
Finlanda 9
Irlanda 9
Lituania 9
Letonia 7
Slovenia 7
Estonia 7
Cipru 6
Luxemburg 6
Malta 5
TOTAL 344
  • COMITETUL REGIUNILOR
State membre Membri
Germania 24
Regatul Unit 24
Franța 24
Italia 24
Spania 21
Polonia 21
România 15
Olanda 12
Grecia 12
Republica Cehă 12
Belgia 12
Ungaria 12
Portugalia 12
Suedia 12
Bulgaria 12
Austria 12
Slovacia 9
Danemarca 9
Finlanda 9
Irlanda 9
Lituania 9
Letonia 7
Slovenia 7
Estonia 7
Cipru 6
Luxemburg 6
Malta 5
TOTAL 344

Note[modifică]

  1. Tabelele din această declarație iau în considerare doar statele candidate cu care au început efectiv negocierile de aderare.

Declarația privind pragul majorității calificate și numărul de voturi al minorității de blocare într-o Uniune extinsă[modifică]

În măsura în care nu toate statele candidate care figurează pe lista reprodusă în declarația privind extinderea Uniunii Europene vor fi deja membre ale Uniunii în momentul intrării în vigoare a noilor ponderări ale voturilor (1 ianuarie 2005), pragul majorității calificate va evolua, în funcție de ritmul aderărilor, de la un procentaj mai mic decât cel actual până la maximum 73,4%. De la data la care toate statele candidate menționate mai sus vor fi deja membre, minoritatea de blocare într-o Uniune cu 27 de membri se va ridica la 91 de voturi, iar pragul majorității calificate rezultate din tabelul reprodus în declarația privind extinderea Uniunii Europene va fi automat ajustat în mod corespunzător.

Declarația privind locul de întrunire a Consiliilor Europene[modifică]

Începând cu 2002, la Bruxelles va avea loc o reuniune a Consiliului European pe parcursul fiecărei președinții. De la data la care Uniunea Europeană va avea optsprezece membri, toate reuniunile Consiliului European vor avea loc la Bruxelles.

Declarația privind viitorul Uniunii[modifică]

  • La Nisa au fost adoptate decizii cu privire la reforme importante. Conferința salută finalul pozitiv al Conferinței reprezentanților guvernelor statelor membre și îndeamnă statele membre să procedeze astfel încât Tratatul de la Nisa să fie ratificat fără întârziere.
  • Conferința convine că încheierea Conferinței reprezentanților guvernelor statelor membre deschide calea extinderii Uniunii Europene și subliniază că, în momentul în care Tratatul de la Nisa va fi ratificat, Uniunea va pune capăt modificărilor instituționale necesare aderării a noi state membre.
  • Deschizând astfel calea extinderii, Conferința dorește să se angajeze o dezbatere mai amplă și mai profundă cu privire la viitorul Uniunii Europene. În 2001, președinția suedeză și cea belgiană, în cooperare cu Comisia și cu participarea Parlamentului European, vor încuraja o dezbatere largă cu toate părțile interesate: reprezentanții parlamentelor naționale și ai opiniei publice în general, cu alte cuvinte mediile politice, economice și academice, reprezentanții societății civile etc. Statele candidate vor fi asociate acestui proces pe baza unor metode ce urmează a fi stabilite.
  • În urma unui raport care va fi întocmit pentru Consiliul European de la Göteborg din iunie 2001, Consiliul European va adopta la reuniunea sa de la Laeken/Bruxelles din decembrie 2001, o declarație privind inițiativele ce se impun pentru continuarea acestui proces.
  • Acest proces va trebui să se axeze , între altele, pe următoarele aspecte :
  • modul de a stabili și apoi de a menține o delimitare mai precisă a competențelor între Uniunea Europeană și statele membre, care să respecte principiul subsidiarității;
  • statutul Cartei drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, proclamată la Nisa, în conformitate cu concluziile Consiliului European de la Köln;
  • simplificarea tratatelor pentru a le face mai clare și mai ușor de înțeles, fără a le modifica înțelesul;
  • rolul parlamentelor naționale în arhitectura europeană.
  • Stabilind aceste teme de reflecție, Conferința recunoaște necesitatea de a îmbunătăți și asigura în permanență legitimitatea democratică și transparența Uniunii și a instituțiilor sale, pentru a le apropia de cetățenii statelor membre.
  • Conferința consideră că, după încheierea etapelor pregătitoare va fi convocată o nouă Conferință a reprezentanților guvernelor statelor membre în 2004, pentru abordarea aspectelor menționate mai sus în vederea modificării corespunzătoare a tratatelor.
  • Conferința reprezentanților guvernelor statelor membre nu va reprezenta în nici un caz un obstacol în calea procesului de extindere și nici o condiție prealabilă acestuia. În plus, statele candidate care vor încheia negocierile de aderare cu Uniunea Europeană vor fi invitate să participe la Conferință. Acele state care nu vor încheia aceste negocieri vor fi invitate să participe în calitate de observatori.

Declarația privind articolul 2 din Protocolul privind consecințele financiare ale expirării Tratatului CECO și Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel[modifică]

Conferința invită Consiliul să asigure, în cadrul articolului 2 din Protocol, prelungirea sistemului statistic CECO după expirarea Tratatului CECO și până la 31 decembrie 2002 și să invite Comisia să facă recomandările adecvate.

DECLARAȚII DE CARE CONFERINȚA A LUAT ACT[modifică]

Declarația Luxemburgului[modifică]

Fără a aduce atingere hotărârii din 8 aprilie 1965 și dispozițiilor și posibilităților privind sediul instituțiilor, organismelor și serviciilor viitoare, guvernul luxemburghez se angajează să nu revendice sediul Camerelor de Apel ale Oficiului de armonizare pe piața internă (mărci, proiecte și modele) care rămân la Alicante, inclusiv în situația în care aceste camere ar deveni camere jurisdicționale în înțelesul articolului 220 din Tratatul de instituire a Comunității Europene.

Declarația Greciei, Spaniei și Portugaliei privind articolul 161 din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

Grecia, Spania și Portugalia au convenit privind trecerea la majoritate calificată în articolul 161 din Tratatul de instituire a Comunității Europene în temeiul faptului că termenul "multianual" din paragraful al treilea înseamnă că perspectivele financiare aplicabile începând cu 1 ianuarie 2007 și acordul inter-instituțional aferent vor avea aceeași durată cu cea din perspectivele financiare actuale.

Declarația Danemarcei, Germaniei, Olandei și Austriei privind articolul 161 din Tratatul de instituire a Comunității Europene[modifică]

În ceea ce privește declarația Greciei, Spaniei și Portugaliei privind articolul 161 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Danemarca, Germania, Olanda și Austria declară că această declarație nu aduce atingere acțiunilor Comisiei Europene, în special în privința dreptului său la inițiativă.



Mențiuni legale[modifică]

  • Textul tratatului provine de pe situl Uniunii Europene
  • Numai legislația Uniunii Europene publicată pe suport de hârtie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este considerată autentică