Toată ceata

Toată ceata
de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]]

Toată ceata creștinească
Astăzi să se veselească
C-o stea mare s-a ivit
Sus, la mândrul răsărit.

Și strălucea cu tărie
Vestind marea bucurie.
Că veșnicul Dumnezeu
A trimis pe fiul său

Să se nască-n Viflaem
Precum prorocit avem
Și sa-i facă mântuire
De la veșnica pieire.

Lui Adam celui căzut
Cu tot neamul de demult
Și cu-a Lui celui cel sfânt
Următori a lui nepoți.

Mântuirea se vestește
Precum steaua strălucește,
Sus la sfântul răsărit
Sfânta lege s-a ivit.

Legea sfântă-a Domnului,
Mântuirea omului.
La apus și miazănoapte
Era întunerec foarte

Iar la răsărit lumina
Sfânta lege, rădăcina,
Sădită de Dumnezeu
Prin cel iubit fiul său.

Astăzi Mesia cel sfânt
S-a născut jos, pe pământ
Și asta ne-a dovedit
Trei crai de la răsărit.

Aur, smirnă și tămâie
S-au adus cu bucurie
Și cu smirnă s-a-nchinat
Cerescului împărat.

Păstorii țin mărturie
C-au văzut ce va să fie
Și-aleargă ca să vază
Ce s-arată atâta rază.

Și-l aflară înfășat,
Pruncu-n iesle îi culcat,
Iar Maica sa preacurată
Lângă El stă supărată

Căci în Viflaem oraș
Nu și-a căpătat sălaș
Și-a născut pe fiul sfânt
În iesle, jos, pe pământ

Irod marele-mpărat
Foarte rău s-a supărat
De vorba celor trei crai,
S-a făcut un mare vai.

Dar și Iuda cel viclean
S-a făcut mare dușman
Vrând pe Hristos, fiul sfânt
Să-l piardă de pe pământ.

Pe toți pruncii i-a tăiat
Ce împrejur a aflat,
Dar Tatăl sfânt minunat
Pe Hristos l-a apărat

Căci un înger a trimis
De-a spus lui Iosif în vis
De-a lui Irod cuget rău
Spre Fiul lui Dumnezeu.

Și de-acum prin vecie
Mila Domnului să fie
Tuturor de-o bucurie
Și de-o mare veselie