Sonet (Pavelescu, 2)

De la Wikisource

Salt la: navigare, căutare
Sonet
de Cincinat Pavelescu


Eşti tânără, frumoasă şi cuminte,
Eşti idealul dornic al soţiei,
Căminul tău e raiul căsniciei
Dar oare fericirea ta nu minte?

Nu simţi ades robia datoriei
Cum greu ţi-apasă inima şi minte?
N-ai dat tot traiul tău de mai-nainte
P-o clipă din vârtejul nebuniei?

Parfumul cald al serilor te-mbată,
Şi inima-ţi ce-abia ştia să bată
În ritmul sărutării datorite,

Deodată se deşteaptă şi învie...
Te-apleci în vântul tainicei ispite,
Şi-ai vrea să fii amantă, nu soţie.