S-a stins viaţa falnicei Veneţii
De la Wikisource
| S-a stins viaţa falnicei Veneţii de Mihai Eminescu |
S-a stins viaţa falnicei Veneţii,
N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri;
Pe scări de marmură, prin vechi portaluri,
Pătrunde luna, înălbind păreţii.
Okeanos se plânge pe canaluri...
El numa-n veci e-n floarea tinereţii,
Miresei dulci i-ar da suflarea vieţii,
Izbeşte-n ziduri vechi, sunând din valuri.
Ca-n ţintirim tăcere e-n cetate.
Preot rămas din a vechimii zile,
San Marc sinistru miezul nopţii bate.
Cu glas adânc, cu graiul de Sibile,
Rosteşte lin în clipe cadenţate
"Nu-nvie morţii - e-n zadar, copile".
Singurătate - Lasă-ţi lumea ta uitată - Şi dacă... - Pajul Cupidon... - Ce te legeni... - Melancolie - Rugăciunea unui dac - Pe aceeaşi ulicioară... - De câte ori, iubito... - O, rămâi... - Despărţire - Crăiasa din poveşti - Odă - La mijloc de codru des - Venere şi Madonă - Iubind în taină - Afară-i toamnă - Sunt ani la mijloc - Când iarăşi glasul - Trecut-au anii - S-a stins viaţa falnicei Veneţii - Dorinţa - Mortua est! - Noaptea... - Egipetul - Adio - Ce e amorul? - Lacul - Înger şi demon - Floare albastră - Se bate miezul nopţii... - Înger de pază - Atât de fragedă... - O, mamă... - Făt-Frumos din tei - Cu mâne zilele-ţi adaogi... - Din valurile vremii... - Povestea codrului - Împărat şi proletar - Pe lângă plopii fără soţ... - Glossă - S-a dus amorul... - Departe sunt de tine... - Freamăt de codru - De-or trece anii... - Te duci... - Peste vârfuri - Somnoroase păsărele... - Revedere - Când amintirile... - Doină - Mai am un singur dor - De-oi adormi - Nu voi mormânt bogat - Iar când voi fi pământ - Epigonii - Călin - Strigoii - Satira I - Satira II - Satira III - Satira IV - Luceafărul - Criticilor mei
