Ruptură

E o cantină cu un steag
Pe deal, în rariştea de brazi ;
De-acolo ies cîntînd, la braţ,
Două catane — camarazi.

Şi-i sărbătoare... De pe deal
Se vede peste nouă sate !
Ei se opresc, privind cu drag
Spre văile îndepărtate...

O turlă luce tocma-n fund ;
E satul unde se născură :
Acolo-i chef ! Acolo-i trai,
Acolo-i horă-n bătătură !

Şi cum privesc ei amîndoi,
Înduioşaţi nevoie mare,
I-apucă dorul de părinţi.
Oftînd, se strîng la braţ mai tare...

Dar, totodată, amîndoi
Şi-au amintit şi de Măria –
Scurt, ţanţoşi, s-au lăsat de braţ :
E ruptă camaraderia...