Propunerile Comisiei centrale de partid şi de stat cu privire la organizarea judeţelor şi municipiilor

De la Wikisource

Propunerile Comisiei centrale de partid şi de stat cu privire la organizarea judeţelor şi municipiilor de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]]

Informaţii despre această ediţie 14 ianuarie 1968

Pentru înfăptuirea hotărârilor Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din 6-8 de­cembrie 1967 cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării şi sistematizarea localităţilor rurale, Comisia centrală de partid şi de stat a elaborat propuneri în legătură cu organi­zarea judeţelor şi a municipiilor.

La baza acestor propuneri stau principiile adoptate de Conferinţa Naţională a partidului, care au întrunit adeziunea întregului popor. Ele răspund necesităţii de a se pune de acord organizarea admi­nistrativ-teritorială cu schimbările intervenite în dezvoltarea forţelor de producţie şi în repartizarea lor pe teritoriul ţării, cu intensificarea vieţii economice, sociale şi culturale, cu măsurile privind per­fecţionarea formelor şi metodelor de conducere a economiei naţionale şi a întregii activităţi sociale. Înfăptuirea lor va crea condiţii mai favorabile pentru dezvoltarea în ritm susţinut a industriei, a agri­culturii, a tuturor celorlalte ramuri şi sectoare de activitate, pentru progresul multilateral al patriei noastre socialiste.

În organizarea judeţelor şi municipiilor s-a ţinut seama de condiţiile economice, social-politice şi geografice existente, de componenţa naţională a populaţiei şi legăturile culturale tradiţionale, pre­cum şi de perspectivele de dezvoltare ale diferitelor zone şi localităţi potrivit prevederilor planului cincinal şi propunerilor cu privire la dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării în perioada 1971-1980.

Judeţele vor cuprinde un teritoriu mai mic decât cel al actualelor regiuni şi vor asigura legături directe cu oraşele şi comunele ce intră în componenţa lor, creându-se astfel condiţii pentru rezolvarea mai operativă şi mai competentă a sarcinilor ce revin organelor de conducere locale. S-a urmărit ca fiecare judeţ să constituie o unitate administrativ-teritorială complexă din punct de vedere economic şi social-cultural, cuprinzând oraşe, centre industriale, comerciale şi culturale, căi de comunicaţie. Aceasta va asigura posibilitatea ca atât judeţul în ansamblu, cât şi fiecare localitate de pe teritoriul său să se poată dezvolta multilateral şi armonios.

Propunerile cu privire la organizarea administrativ-teritorială a ţării constituie rezultatul unor ample studii desfăşurate timp de peste 2 ani. La pregătirea lor au participat comitetele regionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, un mare număr de cadre din aparatul de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, specialişti din diferite domenii: economişti, geografi, istorici, geologi, etnografi, sociologi, lingvişti etc. S-a ţinut seama de numeroasele sugestii şi propuneri făcute de oamenii muncii de la oraşe şi sate în adunări, în presă, în scrisori adresate conducerii parti­dului şi statului.

Comisia centrală de partid şi de stat consideră pe deplin corespunzătoare cerinţelor actuale şi de perspectivă ale dezvoltării economice şi sociale ale României socialiste organizarea teritoriului ţării in următoarele 35 de judeţe:

Denumirea judeţului	Oraşul de reşedinţă a judeţului	Suprafaţa totală — în Km² —	Populaţia
Alba	Alba Iulia	6 353	387 237
Arad	Arad	7 741	481 012
Argeş	Piteşti	7 282	569 380
Bacău	Bacău	6 914	606 183
Bistriţa-Năsăud	Bistriţa	5 116	269 038
Botoşani	Botoşani	5 140	469 594
Braşov	Braşov	6 215	485 757
Buzău	Buzău	5 902	471 839
Caraş-Severin	Reşiţa	8 089	347 459
Cluj	Cluj	9 380	802 988
Constanţa	Constanţa	6 774	473 558
Crişana	Oradea	8 193	668 011
Dâmboviţa	Târgovişte	3 271	389 031
Dolj	Craiova	8 852	801 518
Galaţi	Galaţi	7 647	686 487
Gorj	Târgu Jiu	8 915	506 793
Harghita	Miercurea-Ciuc	7 680	375 921
Hunedoara	Deva	7 291	481 396
Ialomiţa	Slobozia	6 632	388 341
Iaşi	Iaşi	5 673	634 692
Ilfov	Bucureşti	8 034	742 063
Maramureş	Baia Mare	6 119	447 061
Mureş	Târgu Mureş	7 323	606 794
Neamţ	Piatra Neamţ	5 788	461 065
Olt	Slatina	5 494	474 764
Prahova	Ploieşti	4 687	707 249
Satu Mare	Satu Mare	4 517	368 553
Sibiu	Sibiu	5 805	428 107
Suceava	Suceava	8 890	570 917
Teleorman	Alexandria	5 994	526 944
Timiş	Timişoara	8 921	619 161
Tulcea	Tulcea	9 003	242 942
Vaslui	Vaslui	5 435	445 663
Vâlcea	Râmnicu Vâlcea	5 886	386 583
Vrancea	Focşani	5 972	479 508

Datele privind condiţiile naturale, mărimea geografică, potenţialul economic şi social-cultural ale judeţelor propuse evidenţiază următoarele caracteristici mai importante:

Suprafaţa unui judeţ este în medie de 6 786 km² şi variază de la 3 271 km² la 9 380 km². Această diferenţiere a fost determinată de factori cu caracter natural şi geografic, de situaţia căilor de comu­nicaţie, precum şi de legăturile tradiţionale existente între localităţile de pe cuprinsul judeţelor.

În ce priveşte populaţia, judeţele propuse numără între 243 000 şi 803 000 de locuitori, ceea ce reprezintă în medie 509 000 de locuitori.

Din punct de vedere al potenţialului industrial, pe judeţ revine în medie o producţie globală industrială în valoare de peste 6 miliarde lei. Cu toate că în anii construcţiei socialiste s-au realizat im­portante progrese în înlăturarea disproporţiilor moştenite de la vechiul regim în nivelul de dezvoltare economică a diferitelor regiuni ale ţării, continuă să existe şi astăzi zone mai puţin industrializate. La repartizarea fondurilor de investiţii în viitorul plan cincinal, precum şi în perioada 1976-1980 se va acorda o atenţie deosebită judeţelor mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic, asigurân­du-se repartizarea raţională a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul patriei.

Îmbinarea în cadrul majorităţii judeţelor a mai multor forme de relief, condiţiile existente de climă, sol, întărirea continuă a bazei tehnice materiale a agriculturii favorizează dezvoltarea intensivă şi multilaterală a producţiei agricole. S-a avut în vedere ca în cuprinsul judeţelor să existe zone agricole pentru culturile cerealiere, pentru creşterea animalelor, pentru pomicultură, viticultură şi alte ramuri de producţie agricolă.

La întocmirea propunerilor privind organizarea judeţelor s-a urmărit de asemenea asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea unei intense activităţi social-culturale. În acest scop, fiecare judeţ va dispune de o reţea corespunzătoare de instituţii de învăţământ, de cultură, de activitate artistică, de mijloace adecvate pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei. Potrivit cerinţelor vieţii eco­nomice, politice, sociale, culturale de pe teritoriul său, fiecare judeţ va dispune de ziare locale.

Îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării exprimă grija conducerii partidului şi statului pentru înfăptuirea prevederilor Constituţiei R.S. România cu privire la deplina egalitate în drepturi a tuturor cetăţenilor ţării, la întărirea frăţiei oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate. Baza trainică a egalităţii în drepturi o constituie dezvoltarea multilaterală econo­mică şi socială a tuturor judeţelor, repartizarea armonioasă a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul ţării.

În localităţile unde, alături de români, trăiesc naţionalităţi conlocuitoare se va asigura folosirea limbii materne a acestora în administraţia de stat, în şcoli, în instituţii de cultură, deplina posibilitate pentru toţi oamenii muncii de a beneficia de drepturile cetăţeneşti, pentru afirmarea nestingherită a personalităţii şi aptitudinilor tuturor cetăţenilor, indiferent de naţionalitate, în slujba dezvoltării patriei noastre socialiste.

În ce priveşte denumirea judeţelor, s-a ţinut seama atât de tradiţiile istorice, cât şi de semnificaţia contemporană a unor zone şi oraşe determinată de dezvoltarea economică şi social-culturală în anii construcţiei socialiste.

La stabilirea oraşelor reşedinţă de judeţ, s-au avut în vedere atât nivelul de dezvoltare eco­nomică, social-culturală şi urbană, cât şi perspectivele evoluţiei viitoare a acestor localităţi. De ase­menea, s-a urmărit ca oraşele reşedinţă să fie situate cât mai central în cuprinsul judeţului pentru a înlesni legăturile cu toate localităţile ce intră în componenţa acestuia. Ţinând seama de importanţa şi rolul reşedinţelor de judeţ, conducerea partidului şi statului va acorda o atenţie sporită ridicării economice, edilitar-gospodăreşti şi social-culturale a celor care prezintă rămâneri în urmă din aceste puncte de vedere.

Oraşele mai importante, care au un număr mai mare de locuitori şi o însemnătate deosebită în viaţa economică, politică, socială, ştiinţifică şi culturală a ţării, urmează să fie declarate municipii. Din cele 187 de oraşe ale ţării, sunt propuse a fi municipii 31, după cum urmează:

Arad	Mediaş
Bacău	Oradea
Baia Mare	Petroşani
Bârlad	Piatra Neamţ
Botoşani	Piteşti
Braşov	Ploieşti
Brăila	Reşiţa
Bucureşti	Roman
Buzău	Satu Mare
Cluj	Sibiu
Constanţa	Suceava
Craiova	Timişoara
Galaţi	Târgu Mureş
Giurgiu	Turda
Hunedoara	Turnu Severin
Iaşi

Municipiile vor avea plan şi buget proprii, dispunând de competenţe largi în conducerea treburilor de stat şi obşteşti, în rezolvarea problemelor economice, social-culturale şi edilitar-gospodăreşti. Organele de conducere ale municipiilor vor fi subordonate celor judeţene, cu excepţia oraşului Bucu­reşti, care va avea legături directe cu organele de conducere centrală.

Municipiul Bucureşti va fi organizat din punct de vedere administrativ pe sectoare, menţi­nându-se, în general, în stabilirea acestora limitele actualelor raioane.

În înfăptuirea politicii economice a partidului şi statului se va urmări în continuare dezvoltarea economică şi social-culturală a tuturor oraşelor ţării, astfel încât acestea să devină puternice centre urbane, în care să pulseze din plin viaţa socială, exercitând o influenţă sporită asupra zonelor încon­jurătoare.

Propunerile cu privire la organizarea judeţelor şi a municipiilor au fost aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care a hotărât ca ele să fie supuse dez­baterii publice, iar apoi prezentate spre examinare şi legiferare Marii Adunări Naţionale. Dezbaterea publică va permite oamenilor muncii să contribuie la definitivarea acestor măsuri care privesc impor­tante domenii ale vieţii noastre de stat. Propunerile şi sugestiile vor putea fi adresate Comisiei centrale de partid şi de stat, comitetelor regionale, raionale, orăşeneşti de partid şi organelor locale de stat, precum şi presei centrale şi locale.

După legiferarea şi organizarea judeţelor, organele judeţene de partid şi de stat vor elabora propunerile privind delimitarea oraşelor şi comunelor în spiritul principiilor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului. Aceste propuneri vor fi supuse dezbaterii populaţiei din unităţile admi­nistruiv-teritoriale respective, iar ulterior aprobate de către Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri.

*

Comisia centrală de partid şi de stat consideră că propunerile cu privire la organizarea judeţelor şi a municipiilor corespund principiilor şi criteriilor cu privire la îmbunătăţirea organizării administra­tiv-teritoriale a ţării adoptate de Conferinţa Naţională a partidului.

Noua organizare administrativă a teritoriului ţării creează condiţii pentru sporirea răspunderii, iniţiativei şi operativităţii organelor locale de partid şi de stat în rezolvarea multiplelor sarcini privind dezvoltarea economică şi socială a tuturor zonelor, precum şi pentru îmbunătăţirea conducerii de partid şi de stat a întregii vieţi economice, politice şi sociale din patria noastră. Se va asigura, totodată, un cadru mai favorabil pentru îndeplinirea marilor obiective ce stau în faţa poporului român, pentru dezvoltarea întregii noastre societăţi pe calea progresului şi civilizaţiei.