O noapte

Pe cerul plin de stele nori negri se aştern
Întunecând deodată al nopţii far etern.
O umbră fioroasă învăluie pământul
Şi-n pacea nopţii negre, vuind s-aude vântul.
Mai fi-vor pentru mine vrodată nopţi cu lună?
Furtună e afară şi-n pieptul meu — furtună.
Sclipesc fulegere repezi pe ceru-ntunecat,
Cum gânduri repezi, noaptea, din suflet mi-o străbat.
Şi tunetul s-aude gemând în depărtare
Cum geme-ntr-al meu suflet eterna desperare.
Bătut de vânturi, codrul pustiu şi jalnic sună.
Furtună e afară şi-n pieptul meu — furtună.