Moş Ajun

De la Wikisource

Salt la: navigare, căutare

Moş Ajun
de Ştefan Octavian Iosif


Printre crengi pierdute-n ceaţă
Luna-ncet la geam apare,
Aruncînd pe flori de gheaţă
Boabe de mărgăritare.

Lîngă pat, jos, în căsuţă
Mama plînge despletită
Pe copila cea drăguţă,
Între îngeri adormită...

...Dar ce zgomot e în tindă ?
Inima-i stă să se rumpă !
Vin copiii de colindă,
Vin la sora lor cea scumpă.

Lărmuind cu bucurie,
Bat în geam, fac zarvă multă,
Rîd cu hohot, făr' să ştie
Că fetiţa nu-i ascultă...

Iar prin crengi pierdute-n ceaţă
Luna trist la geam apare
Şi lucesc pe flori de gheaţă
Boabe de mărgăritare...