Copila

De la Wikisource

Taci, bădică, nu mai spune

Că n-avem suflete bune,

C-asta-i ţara ospeţiei,

Ţara dulce-a veseliei.

Taci, bădică, nu mai zice

Că noroc nu e pe-aice,

C-a veni luna lui mai

De te-i crede chiar în rai.

Iar de-i vrea să mi te-nsori,

Să ne facem soţiori,

Da-ţi-oi dulce sărutat

Şi dulci poame de mâncat.

Două mere-n umbră coapte,

Cu izvoare dulci de lapte,

Care soare n-au văzut

Şi vântul nu le-a bătut.

Rotunzele amândouă

Şi spălate tot cu rouă,

Tot cu rouă de pe flori,

Culeasă la cântători.