Biblia/Vechiul Testament/Leviticul/Capitolul 6

←←Capitolul 5 Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]]
(Vechiul Testament, Leviticul, Capitolul 6)
Capitolul 7→→


  1. Grăit-a iarăși Domnul cu Moise și a zis:
  2. „Dacă cineva va greși și cu bună știință va nesocoti poruncile Domnului, tăgăduind înaintea aproapelui său ceea ce acesta i-a încredințat, sau i-a lăsat în păstrare, sau ceea ce i-a furat, sau va înșela pe aproapele său,
  3. Sau găsind un lucru pierdut și tăgăduind înaintea lui, sau jurându-se strâmb pentru ceva, ce atrage pedeapsă asupra oamenilor,
  4. Dacă se va dovedi că a greșit și s-a făcut vinovat, să întoarcă ce a furat, sau ce a răpit, sau ce i-a fost încredințat, sau ce a fost pierdut și găsit de el.
  5. Tot lucrul, pentru care s-a jurat strâmb, să-l plătească deplin și să mai adauge pe deasupra a cincea parte din prețul lui și să dea aceluia, al căruia este lucrul, în ziua când își va cunoaște vina sa.
  6. Iar pentru vina sa să ia din turma de oi un berbec fără meteahnă, după prețuirea ta, și să-l aducă Domnului prin preot, jertfă pentru vină.
  7. Preotul îl va curăți înaintea Domnului și i se va ierta orice ar fi făptuit și oricum s-ar fi făcut vinovat”.
  8. Și a grăit Domnul cu Moise și a zis:
  9. „Poruncește lui Aaron și fiilor lui și le zi: Rânduiala arderii de tot este aceasta: arderea de tot să rămână pe vatra jertfelnicului toată noaptea până dimineața și focul jertfelnicului să ardă pe el și să nu se stingă.
  10. Iar dimineața preotul să se îmbrace cu haina sa cea de în, după ce și-a luat pantalonii săi cei de în pe trupul său, să ridice cenușa arderii de tot, pe care a ars-o focul pe jertfelnic, și s-o pună lângă jertfelnic.
  11. Apoi să-și dezbrace hainele sale și să se îmbrace cu alte haine și să scoată cenușa afară din tabără; la loc curat.
  12. Dar focul pe jertfelnic să ardă și să nu se stingă; preotul să pună pe el lemne în fiecare dimineață, să așeze pe el ardere de tot și să ardă pe el grăsimea jertfei de mântuire.
  13. Iar focul să ardă necontenit pe jertfelnic și să nu se stingă.
  14. Rânduiala prinosului de pâine, pe care preoții, fiii lui Aaron, trebuie să-l aducă înaintea Domnului la jertfelnic, este aceasta:
  15. Să ia preotul din prinosul acesta de pâine un pumn de făină de grâu, cu untdelemnul ei și cu toată tămâia, care e pe prinos, și să le ardă pe jertfelnic mireasmă plăcută de pomenire înaintea Domnului.
  16. Iar rămășița din ea s-o mănânce Aaron și fiii lui și s-o mănânce nedospită, în locul cel sfânt; în curtea cortului adunării s-o mănânce, dar să nu o coacă dospită.
  17. Aceasta le-o dau parte din jertfele Mele. Aceasta este sfințenie mare, ca și jertfa pentru păcat și ca și jertfa pentru vină.
  18. Tot bărbatul din neamul preoțesc poate să mănânce din ea. Aceasta e lege veșnică în neamul vostru din jertfele Domnului. Tot ce se va atinge de ea, se va sfinți”.
  19. A grăit Domnul cu Moise și a zis:
  20. „Prinosul lui Aaron și al fiilor lui, pe care-l vor aduce ei Domnului, în ziua ungerii lor, este acesta: făină bună de grâu, a zecea parte din efă, vor aduce jertfă necontenită; jumătate din ea dimineața și jumătate seara.
  21. S-o gătească în tigaie, cu untdelemn; s-o rupi bucăți, cum se rupe prinosul de pâine frământat cu untdelemn; să o aduci întru mireasmă plăcută Domnului.
  22. Aceasta s-o săvârșească preotul, care se va mirui în locul lui Aaron, din fiii lui; acesta este așezământ veșnic. Prinosul acesta să-l ardă tot.
  23. Orice prinos de pâine din partea preotului să se ardă tot și să nu se mănânce nimic din el”.
  24. Și a grăit Domnul cu Moise și a zis:
  25. „Spune lui Aaron și fiilor lui și le zi: Rânduiala jertfei pentru păcat este aceasta: jertfa pentru păcat să se junghie înaintea Domnului, în locul unde se junghie și cea pentru arderea de tot. Aceasta este sfințenie mare.
  26. Preotul cel ce săvârșește jertfa cea pentru păcat s-o mănânce, dar s-o mănânce în locul cel sfânt, în curtea cortului adunării.
  27. Tot ce se va atinge de carnea ei se va sfinți; și de se va stropi cu sângele ei haina, haina stropită să se spele în locul cel sfânt.
  28. Oala de lut, în care s-a fiert ea, să se spargă; iar dacă ea s-a fiert în vas de aramă, acesta să se curețe și să se spele cu apă.
  29. Toți cei de parte bărbătească din neamul preoțesc pot să mănânce din ea. Aceasta este mare sfințenie înaintea Domnului.
  30. Dar orice jertfă pentru păcat din al cărei sânge s-a dus în cortul adunării pentru facerea curățirii în locul cel sfânt, să nu se mănânce, ci să se ardă în foc”.
▲ Începutul paginii.