Biblia/Vechiul Testament/Cartea a doua Paralipomena/Capitolul 36

←←Capitolul 35

Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]]
(Vechiul Testament, Cartea a doua Paralipomena, Capitolul 36)

Cartea întâi a lui Ezdra, Capitolul 1→→

Descarcă această pagină ca EPUB

Atunci a luat poporul țării pe Ioahaz, fiul lui Iosia, l-au uns și l-au făcut rege în locul tatălui său, în Ierusalim.
Ioahaz era de douăzeci și trei de ani când s-a făcut rege și a domnit trei luni în Ierusalim. Pe mama lui o chema Hamutal și era fiica lui Ieremia din Libna. Acesta a făcut lucruri rele înaintea Domnului, întocmai cum făcuseră părinții lui. Dar faraonul Neco l-a luat legat la Ribla, în ținutul Hamatului, ca să nu mai domnească în Ierusalim.
După ce l-a dat jos de pe tronul din Ierusalim, regele Egiptului l-a dus în Egipt și a pus pe țară o dajdie de o sută talanți de argint și un talant de aur.
Iar peste Iuda și Ierusalim, regele Egiptului a pus rege pe Eliachim, fratele lui Ioahaz, căruia i-a schimbat numele în Ioiachim; iar pe Ioahaz, fratele lui, l-a luat Neco și l-a dus în Egipt și a murit acolo. Ioiachim i-a dat lui Faraon argintul și aurul cerut. De atunci a început tara să plătească bir după cuvântul lui Faraon și fiecare, după puterea ce avea, cerea argint și aur de la poporul țării pentru bir, care era trimis Faraonului Neco.
Ioiachim era de douăzeci și cinci de ani când s-a făcut rege și a domnit unsprezece ani în Ierusalim. Pe mama lui o chema Zebuda și era fiica lui Pedaia din Ruma. Acesta a făcut lucruri neplăcute înaintea ochilor Domnului Dumnezeului său, cum făcuseră și părinții lui. În zilele lui a venit Nabucodonosor, regele Babilonului, asupra țării și Ioiachim i-a fost supus trei ani și apoi s-a lepădat de el. Atunci a trimis Domnul împotriva lor pe Caldei, pe tâlharii Siriei, pe tâlharii Moabiților, pe fiii lui Amon și pe cei ai Samariei și s-au retras pentru acest cuvânt, pentru cuvântul Domnului, pe care l-a grăit prin gura robilor Săi prooroci. Însă mânia Domnului tot a mai dăinuit asupra lui Iuda, ca să-l lepede de la fața Sa, pentru toate păcatele lui Manase, pe care le făcuse acesta și pentru sângele cel nevinovat pe care l-a vărsat Ioiachim, umplând Ierusalimul cu sânge nevinovat. însă Domnul tot n-a vrut să-l stârpească.
Împotriva lui s-a ridicat Nabucodonosor, regele Babilonului, și l-a legat în cătușe de fier, ca să-l ducă la Babilon.
Nabucodonosor a dus la Babilon și o parte din vasele templului Domnului și le-a pus în capiștea sa în Babilon.
Celelalte fapte ale lui Ioiachim și urâciunile lui, pe care le-a făcut el și care s-au mai găsit asupra lui, sunt scrise în cartea regilor lui Israel și ai lui Iuda. Și a răposat Ioiachim cu părinții lui și a fost îngropat în Ganozai la un loc cu părinții săi și în locul lui s-a făcut rege Iehonia, fiul său.
Iehonia era de optsprezece ani când s-a făcut rege și a domnit trei luni și zece zile în Ierusalim. Acesta a făcut lucruri neplăcute înaintea ochilor Domnului.
După trecerea unui an, a trimis regele Nabucodonosor și a poruncit să-l aducă la Babilon împreună cu vasele cele prețioase din templul Domnului și peste Iuda și Ierusalim a pus rege pe Sedechia, fratele său.
Sedechia era de douăzeci și unu de ani când s-a făcut rege și a domnit unsprezece ani în Ierusalim;
Și el a făcut lucruri neplăcute înaintea ochilor Domnului Dumnezeului său. El nu s-a smerit înaintea lui Ieremia proorocul, care îi proorocea cuvintele din gura Domnului.
El s-a răzvrătit împotriva regelui Nabucodonosor, care-l pusese să jure pe numele Domnului și s-a făcut tare de cerbice și și-a învârtoșat inima sa până într-atâta, că nu s-a mai întors la Domnul Dumnezeul lui Israel.
La fel au păcătuit mult și toate căpeteniile preoților și ale poporului, făcând toate urâciunile păgânilor și au spurcat templul Domnului pe care îl sfințise el în Ierusalim.
Atunci a trimis la ei Domnul Dumnezeul părinților lor pe trimișii săi foarte de dimineață, pentru că i-a fost milă de popor și de locașul Său.
Dar ei și-au bătut joc de trimișii cei de la Dumnezeu și n-au ținut seamă de cuvintele Lui; au batjocorit pe proorocii Lui, până ce mânia Domnului s-a coborât peste poporul Lui, încât acesta n-a mai avut scăpare.
Căci El a adus asupra lor pe regele Caldeilor și acela a omorât pe tinerii lor cu sabia în locașul cel sfânt al lor și n-a cruțat nici pe Sedechia, nici pe băieți, nici pe fete, nici pe bătrâni, nici pe cei încărunțiți; pe toți Dumnezeu i-a dat în mâna lui.
Toate vasele din templul lui Dumnezeu, cele mari și cele mici, vistieriile templului și vistieriile regelui și ale căpeteniilor lui, toate le-a adus el în Babilon.
Apoi a dat foc templului lui Dumnezeu, a dărâmat zidul Ierusalimului, toate cămările lui le-a ars cu foc și toate palatele cele mari le-a nimicit.
Iar pe cei care au scăpat de sabie i-a strămutat în Babilon; și au fost ei ca robi ai lui și ai fiilor lui, până în timpul domniei regelui Persiei,
Pentru ca să se împlinească cuvântul Domnului cel zis prin gura lui Ieremia, până ce țara va termina de ținut zilele sale de odihnă; căci în toate zilele pustiirii ea s-a odihnit până la împlinirea celor șaptezeci de ani.
Iar în anul dintâi al lui Cirus, regele Persiei, pentru împlinirea cuvintelor Domnului rostite prin Ieremia, a trezit Domnul duhul lui Cirus, regele Persiei, și a poruncit acesta să se facă cunoscut tuturor din tot regatul său, prin cuvânt și prin scris și să le spună:
"Așa zice Cirus, regele Perșilor: Toate regatele pământului, Domnul Dumnezeul cerului mi le-a dat mie și mi-a poruncit să-I zidesc templul în Ierusalimul cel din Iuda. Cine este intre voi din tot poporul Lui? Domnul Dumnezeul lui să fie cu el și să se ducă acolo".

▲ Începutul paginii.