Biblia/Vechiul Testament/Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Eclesiasticul)/Capitolul 13

←←Capitolul 12 Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]]
(Vechiul Testament, Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Eclesiasticul), Capitolul 13)
Capitolul 14→→


  1. Cel care se atinge de smoală se va mânji și cel care se însoțește cu cel trufaș asemenea lui va fi.
  2. Povară mai grea decât poți să nu ridici; așa și cu cel mai tare decât tine și mai bogat nu te însoți.
  3. Cum se va întovărăși oala de pământ cu căldarea? Căldarea va izbi oala, și oala se va sparge.
  4. Bogatul a făcut strâmbătate, și tot el s-a mâniat.
  5. Celui sărac i s-a făcut strâmbătate și el se roagă pentru iertare.
  6. Până îi vei fi de folos, va lucra cu tine; iar de vei ajunge sărac te va părăsi.
  7. De ai, va trăi cu tine, și te va săraci și nu-i va fi milă.
  8. Dacă are nevoie de tine, te va linguși cu fel de fel de vorbe și-ți va zâmbi și-ți va da nădejde.
  9. Va grăi ție cele bune și va zice: Ce-ți trebuie? Și te va îndatora cu ospețele sale până ce-ți va goli punga de două, trei ori și mai pe urmă va râde de tine.
  10. După aceea te va vedea și te va părăsi și va da din cap în fața ta.
  11. Ia aminte să nu te înșeli și să nu te copleșească veselia ta.
  12. Când te cheamă cel puternic, fă-te ca și cum te-ai feri și cu atât mai mult te va chema.
  13. Nu te vârî, ca să nu fii dat afară, nici nu sta departe, ca să nu fii uitat.
  14. Nu lungi vorba cu el, nici nu crede cuvintelor celor multe ale lui.
  15. Că te va ispiti cu vorba cea multă și, ca și cum ar râde, te va întreba.
  16. Nemilostiv este cel care nu-și ține cuvintele, și nu vei scăpa de rău și de legături.
  17. Păzește-te și foarte bine ia seama, fiindcă umbli spre căderea ta.
  18. Tot dobitocul iubește pe cel asemeni sieși și tot omul pe aproapele său.
  19. Tot trupul se însoțește cu cel de felul său și omul se va însoți cu cel asemenea lui.
  20. Oare se va însoți lupul cu mielul? Așa și cel păcătos cu cel cuvios.
  21. Ce pace are leoaica cu câinele? Și ce pace are cel bogat cu cel sărac?
  22. Vânatul leilor sunt asinii sălbatici în pustiu; așa și pășunea celor bogați sunt săracii.
  23. Urâtă este trufașului smerenia; tot așa și bogatului îi este urât săracul.
  24. Pe bogat, când se clatină, îl reazimă prietenii; iar cel sărac, când cade, este respins de prietenii săi.
  25. Bogatul, când alunecă, mulți sunt care îl sprijină; când spune cuvinte nebunești, îi dau dreptate.
  26. Cel smerit a greșit, și toii îl ceartă pe el; grăit-a înțelepțește, și nu este băgat în seamă.
  27. Bogatul a vorbit, și toți au tăcut, și cuvântul lui până la nori l-a înălțat.
  28. Săracul a grăit, și zic: Cine este acesta? Și de se împiedică, îl răstoarnă pe el.
  29. Bună este avuția la cel care este fără de păcat și rea este sărăcia în gura celui nelegiuit.
  30. Inima omului schimbă fața lui ori spre bune, ori spre rele.
  31. Fața veselă este semn că inima întru cele bune petrece; iar aflarea înțelepciunii cere cugetare cu osteneală.


▲ Începutul paginii.