Biblia/Noul Testament/Faptele Apostolilor/Capitolul 24
| ←←Capitolul 23 | Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (Noul Testament, Faptele Apostolilor, Capitolul 24) |
Capitolul 25→→ |
- Iar după cinci zile s-a coborât arhiereul Anania cu câțiva bătrâni și cu un oarecare retor Tertul, care s-au înfățișat procuratorului împotriva lui Pavel.
- Iar după ce l-au chemat pe Pavel, Tertul a început să-l învinuiască, zicând: Prin tine dobândim multă pace și îndreptările făcute acestui neam, prin purtarea ta de grijă,
- Totdeauna și pretutindeni le primim, prea puternice Felix, cu toată mulțumirea.
- Dar, ca să nu te ostenesc mai mult, te rog să ne asculți, pe scurt, cu bunăvoința ta.
- Căci am aflat pe omul acesta ca o ciumă și urzitor de răzvrătiri printre toți iudeii din lume, fiind căpetenia eresului nazarinenilor,
- Care a încercat să pângărească și templul și pe care l-am prins și am voit să-l judecăm după legea noastră.
- Dar venind Lysias comandantul l-a scos cu de-a sila din mâinile noastre,
- Poruncind pârâșilor lui să vină la tine. De la el vei putea, cercetând tu însuți, să cunoști toate învinuirile aduse de noi.
- Iar iudeii împreună susțineau, zicând că acestea așa sunt.
- Și, procuratorul făcându-i semn să vorbească, Pavel a răspuns: Fiindcă știu că de mulți ani ești judecător acestui neam, bucuros vorbesc pentru apărarea mea.
- Tu poți să afli că nu sunt mai mult decât douăsprezece zile de când m-am suit la Ierusalim ca să mă închin.
- Și nici în templu nu m-au găsit discutând cu cineva sau făcând tulburare în mulțime, nici în sinagogi, nici în cetate,
- Nici nu pot să-ți dovedească cele ce spun acum împotriva mea.
- Și-ți mărturisesc aceasta, că așa mă închin Dumnezeului părinților mei, după învățătura pe care ei o numesc eres, și cred toate cele scrise în Lege și în Prooroci,
- Având nădejde în Dumnezeu, pe care și aceștia înșiși o așteaptă, că va să fie învierea morților: și a drepților și a nedrepților.
- Și întru aceasta mă străduiesc și eu ca să am totdeauna înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor un cuget neîntinat.
- După mulți ani, am venit ca să aduc neamului meu milostenii și prinoase,
- Când niște iudei din Asia m-au găsit, curățit, în templu, dar nu cu mulțime, nici cu gâlceavă.
- Aceia trebuia să fie de față înaintea ta și să mă învinuiască, dacă aveau ceva împotriva mea;
- Sau chiar aceștia să spună ce nedreptate mi-au găsit când am stat înaintea sinedriului,
- Decât numai pentru acest singur cuvânt pe care l-am strigat stând între ei, că pentru învierea morților sunt eu astăzi judecat între voi.
- Și Felix, auzind acestea, i-a amânat, cunoscând destul de bine cele privitoare la învățătura (creștină), zicând: Când se va coborî comandantul Lysias, voi hotărî asupra acelora ale voastre.
- Și a poruncit sutașului să țină pe Pavel sub pază, dar să-i lase tihnă și să nu oprească pe nimeni dintre ai lui, ca să vină să-i slujească.
- Iar după câteva zile, Felix, venind cu Drusila, femeia lui, care era din neamul iudeilor, a trimis să cheme pe Pavel și l-a ascultat despre credința în Hristos Iisus.
- Și vorbind el despre dreptate și despre înfrânare și despre judecata viitoare, Felix s-a înfricoșat și a răspuns: Acum mergi, și când voi găsi timp potrivit te voi mai chema.
- În același timp el nădăjduia că i se vor da bani de către Pavel; de aceea, și mai des trimițând să-l cheme, vorbea cu el.
- Dar când s-au împlinit doi ani, în locul lui Felix a urmat Porcius Festus. Și voind să le fie iudeilor pe plac, Felix a lăsat pe Pavel legat.
| ▲ Începutul paginii. |