Bene merenti

Cu prilejul decorării dlui Ibrăileanu

Credeam că-i numai o poveste.

Când colo este

Adevărat!

Aflai aseară trista veste...

Eu am pe cap proiecte grele

Cu care lupt,

Dar vestea asta m-a-ntrerupt
Din ocupaţiile mele.

Şi la moment

Mi-am zis: "Să-i fac vreo două stanţe,
Să-i telegrafiez urgent

Condoleanţe..."

Citesc şi recitesc misiva,
Nedumerit mă uit la plic

Şi nu-mi explic:

Ai publicat ceva-n Arhiva ? ...

Te-i fi aflat cândva-n eclipsă
Şi-ai scris un studiu analitic?
Sau poate Spiritului critic
I-or fi găsit vreo lipsă?

Cum aş putea descoperi

Maşinăria?

Să ştii că N. N. Zaharia
A iscălit ceva: G. I.

Sau altă pană anonimă
Te-a lăudat cumva la Motru?
Păcat că n-am aici o rimă

În otru!

(Vezi, eu... cu toate că n-am dat

Lucrări mai vaste,

Am scris destule versuri proaste
Şi totuşi nu m-au decorat.)

Dar trebuie să lămurim

Acest mister...

Nu ai cumva vrun omonim,
Funcţionar la minister?

Să ştii c-aici e-ncurcătura!

Eu îţi spuneam

Că toţi aceştia se cam
Ocupă cu literatura...

Ai vreo protecţie de fustă?

O, aş putea

Să-ţi fac aluzie... dar nu stă

În firea mea.

...Degeaba caut înainte

Că nicidecum

Nu-mi vine-n minte...

M-am întrebat şi azi pe drum,

Mă-ntreb şi-acum, când stau alene
Cu braţele sub căpătâi:
De ce te-au decorat cu "Bene

Merenti" clasa I?

Da, ştiu că te-a-njurat la Noua
Revistă tipul clandestin...

Dar cel puţin

Să ţi-o fi dat de clasa a II-a!

Ce? Ai ucis pe cineva?

O, dimpotrivă,

Nu ai alură ofensivă...
Ce-or fi avut cu dumneata?

Că ziua-ţi obloneşti odaia,
Nici nu te-auzi, nici nu te vezi,
Şi-n toate nopţile veghezi

Ca cucuvaia.

Încât ne speriem acum
Când îţi zărim pe stradă mutra,
De parcă ne-ntâlnim în drum

Cu Brahmaputra!

Ci mulţumeşte-te încalte

C-un singur hap.

Căci omului îi vin şi alte
Nenorociri mai mari pe cap.

Ce-ai zice dacă, bunăoară,

Într-o privinţă,

Te vor distinge-a doua oară
Cu "Bărbăţie şi credinţă"?...